Publicitate

15 august 2022

Cel mai mare palat din Europa de Vest

Palatul Regal din Madrid este cel mai mare din Europa de Vest și unul dintre cele mai mari din lume. Cei peste 135.000 de metri pătrați și 3.418 de camere, saloane, scări și galerii sunt mărturie pentru secole de istorie spaniolă. Este una dintre puținele reședințe oficiale ale șefilor de stat deschise publicului. Aproape 2 milioane de vizitatori vin în fiecare an pentru a-i descoperi colțurile, operele de artă și comorile sale unice în lume.
Filippo Juvarra, Francesco Sabatini și Giovanni Battista Sacchetti au fost principalii arhitecți responsabili de proiect.
Palatul Regal din Madrid a fost construit între 1738 și 1755 pe locul fostului Alcázar regal care a fost distrus de incendiul din 1734. Primul monarh care l-a locuit a fost Carlos III.

14 august 2022

Farul Tourlitis de pe insula Andros

Acest far fragil stă pe o mică stâncă din mijlocul Mării Egee încă din 1887, chiar în vecinatatea unui castel vechi din Andros. Coloana de piatră pe care a fost construit a fost formată în milenii de eroziune naturală în piedestalul perfect pentru un far de coastă. Farul este distrus de bombardamente în timpul celui de-al doilea război mondial, iar în anii 1990-1994 este reconstruit de un magnat al petrolului care dedică structura fiicei sale. Având în vedere dimensiunile reduse ale farului și faptul că este situat pe o insulă mică, oamenii și-au dat seama rapid că trebuia automatizat, nemaifiind nevoie de angajați portuari pentru a opera semnalele luminoase. Farul Tourlitis a devenit primul flagship automat al Greciei. Chiar și cu această modernizare farul arată ca un dragon ieșit din mare cu acea scară din piatră înfășurată până la ușa turnului. Chiar această caracteristică deosebită a făcut ca imaginea mistică a farului să fie reprodusă pe mărci poștale din Grecia, Maldive, Togo sau Guiné-Bissau.

13 august 2022

Cea mai înaltă cascadă din lume

O cascadă poate să fie definită ca locul sau zona în care se varsă abrupt și aproape vertical o apă curgătoare. Acestea reprezintă întreruperi semnificative ale cursului natural al unui râu.
Cea mai înaltă cascadă din lume se găsește în sud-estul Venezuelei, America de Sud fiind situată la o altitudine de 1.283 m, având o înălțime de 979 m cu două căderi de apă, din care cea mai înaltă cădere măsoară 807 m. Băștinașii au numit-o Kerekupai-Merú, care înseamnă „Săritura cea mai adâncă”. Cascada este situată în Parcul Național Canaima și, din cauza junglei dense care o înconjoară, este cel mai bine văzută din aer.
Cascada, zărită pentru prima dată de străini în anii 1930, poartă numele lui James Angel, un aventurier american care s-a prăbușit cu avionul în zonă, undeva prin 1937. La finalul lui 2009, președintele Hugo Chavez a declarat că ar trebui ca pentru cascadă să se folosească denumirea de Kerekupai-Merú, nume indigen, indică Britannica.
Cascada Angel apare pe câteva mărci poștale emise de Venezuela (emisiuni din 1964, 2000 și 2003) și Canouan (2015). Tematica cascadelor (cu reprezentări ale căderilor din lumea întreagă) are o prezență însă mult mai mare în filatelia mondială.

12 august 2022

Sistemul periodic al elementelor

Dmitri Mendeleev a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (în 1869) elementele chimice într-un tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele. Dmitri Ivanovici Mendeleev (născut pe 27 ianuarie 1834, la Tobolsk, Imperiul Rus) a fost un chimist rus care a întocmit prima variantă a tabelului periodic al elementelor pe data de 17 februarie 1869 (după calendarul iulian). Pe de o parte, tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relaţiei complexe dintre elementele chimice, şi, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existenţa altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) care nici măcar nu erau bănuite a exista pe vremea sa, precum şi a proprietăţilor generale ale lor. Aproape toate previziunile sale au fost confirmate în proporţii covărşitor de apropiate de 100% de descoperirile ulterioare din chimie. Între 1859 şi 1861 a făcut cercetări asupra densităţii gazelor la Paris, şi, mai apoi, a lucrat cu chimistul şi fizicianul german Gustav Robert Kirchhoff în Heidelberg, făcând diferite cercetări. În 1863, după întoarcerea în Rusia, a devenit profesor de chimie la Istitutul Tehnologic şi la Universitatea de Stat din Sant Petersburg. Pe 6 martie 1869, Mendeleev a prezentat Societăţii Ruse de Chimie o lucrare denumită Dependenţa între proprietăţile masei atomice a elementelor, care propunea folosirea masei şi a valenţei pentru a descrie elementele. Câteva luni mai târziu descoperă Galiul și Germaniul pe care le prezintă oficial Scoietăţii Ruse de Chimie pe data de 28 octombrie 1869. În ciuda faptului că Mendeleev a fost o personalitate marcantă ştiinţifică a timpului său, onorat de foarte multe organizaţii ştiinţifice din întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu invidie, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universităţii din Sankt Petersburg în ziua de 17 august 1890. În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al votcii ruseşti, 40% procent alcool. Dar printre contribuţiile sale târzii mult mai importante se numără şi studierea câmpurile petrolifere din Rusia şi contribuţia sa semnificativă la crearea primelor rafinării ruseşti. A murit de gripă, pe data de 20 ianuarie 1907, la 73 de ani, la Sankt Petersburg. Elementul chimic cu numărul 101 îi poartă numele: mendeleeviu. De asemenea și un crater de pe lună îi poartă numele. Numele său i-a fost dat și Institutului Național de Metrologie din Sankt Petersburg. Mendeleev și tabelul său periodic fac subiectul unor mărci poștale apărute în: Portugalia, Kârgâstan, Uniunea Sovietică, Rusia, Ungaria, Spania, Sri Lanka, Siera Leone, Algeria ș.a.

11 august 2022

Recunoaștere și la TimFilEx

În perioada 6-8 mai 2022 la Timișoara s-a defășurat cea de a doua ediție a Expoziției filatelice naționale cu participare internațională TimFilEx. Această manifestare a reprezentat un nou mod de a privi filatelia și a adus atât participanților cât și publicului vizitator nenumărate satisfacții. În ediția din acest an au fost prezentate peste 110 exponate din: România, Franța, Italia, Germania, Ungaria, Serbia, Bulgaria și Statele Unite. Am participat și eu la secțiunea de literatură filatelică, alături de alte șase titluri înscrise la această categorie. Lucrarea prezentată, „Elemente de patrimoniu filatelic al municipiului Baia Mare”, a fost distinsă cu diploma în rang de medalie de Vermeil Mare, bucurându-se de aprecierea juriului. Anul viitor, expoziția națională de la Timișoara se va desfășura în luna Septembrie sub genericul „Timișoara, capitală culturală europeană”.

10 august 2022

Palatul bântuit și plin de secrete

Se spune despre Palatul de la Ruginoasa că ar fi  bântuit… Aici au murit mai mulți oameni de-a lungul timpului, iar poveștile ciudate ce s-au țesut în jurul acestui loc au făcut ca mulți localnici să îl considere blestemat. Însă indiferent de spiritele ce umblă prin aceste locuri, palatul este una dintre cele mai frumoase clădiri de acest gen din județul Iași și chiar din toată Moldova iar după recenta restaurare pe care a suferit-o, locul arată exact ca în vremurile în care era locuit de Doamna Elena, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Uneori este greu să separi miturile folclorice de adevărurile istorice iar palatul de la Ruginoasa este un asemenea caz. Retras în spatele unei perdele de arbori și cu o prezență discretă, această construcție a împlinit două secole de existență, timp în care, printre zidurile sale s-au perindat numeroase personalități românești.
Dacă în această vară pașii vă poartă și meleaguri moldave, merită să vă opriți preț de o clipă să vizitați și acest muzeu modern cu panouri interactive și mobilier adecvat epocii sale de glorie.

09 august 2022

Ziua internațională a grădinilor zoologice și a parcurilor

În fiecare an, pe data de 9 august este sărbătorită Ziua internațională a grădinilor zoologice și a parcurilor, pentru a marca importanța conservării biodiversității.
Un obiectiv important în formarea noilor generații îl reprezintă cultivarea dragostei pentru natură și animale. Dincolo de aspectul educativ, parcurile și grădinile zoologice reprezintă, în primul rând, șansa de a salva anumite specii aflate pe cale de dispariție. Parcurile joacă un rol deosebit de important în educația de mediu. Promovarea protejării parcurilor reprezintă de fapt protejarea calității vieții și conservarea biodiversității.
Marcată anual, ziua de 9 august este dovada interesului pe care comunitatea internațională îl acordă conservării biodiversității. Vizitarea unei grădini zoologice este o experiență educațională și un mod interesant de a-ți petrece timpul liber.
Parcurile și grădinilor zoologice au fost imortalizate pe timbre emise de state precum: România, Germania, Ungaria, Bulgaria, Australia, Belgia, Polonia, Uzbechistan, Grenada, Statele Unite ale Americii, Coreea de Nord, Cehia sau fosta Cehoslovacie și Uniune Sovietică.

08 august 2022

Ada Lovelace - pionier al informaticii

Dintr-un comunicat de presă dat publicității de către La Poste în luna iunie aflăm că marți, 11 octombrie 2022 administrația poștală franceză emite pentru prima dată o marcă poștală dedicată Adei Lovelace, care a scris în 1853 primul program informatic din lume conceput pentru a rula pe mașina analitică a lui Charles Babbage, strămoș al computerelor.
Timbrul, machetat de Sylvie Patte și Tanguy Besset conform unei fotografii de Alamy/Abacapress.com, cu valoarea nominală de 1,65 Euro (tarif pentru corespondența internațională cu greutatea de până în 20 de grame), este imprimat în heliogravură (policromie pe un fond verde-smarald) are dimensiunea de 30 x 40,85 mm, dantelura de 13 unități și un tiraj de 495.000 exemplare paginate în coli de câte 15 mărci poștale.
Ștampila „prima zi a emisiunii” va fi disponibilă la Paris (Le Carré d’Encre, 13bis rue des Mathurins) între orele 10 și 19 (obliterările speciale fiind posibile până la ora 17.

07 august 2022

Legumele și filatelia

Legumele sunt părți ale plantelor consumate de oameni sau alte animale ca hrană. Semnificația inițială este încă utilizată în mod obișnuit și se aplică plantelor colectiv pentru a se referi la toate plantele comestibile, inclusiv florile, fructele, tulpinile, frunzele, rădăcinile și semințele. O definiție alternativă a termenului este aplicată oarecum arbitrar, adesea prin tradiția culinară și culturală. Poate exclude alimentele derivate din unele plante care sunt fructe, flori, nuci și cereale, dar includ fructe savuroase precum roșiile și dovlecei, flori precum broccoli și semințe precum pulpele. Filatelia mondială a fost generoasă cu legumele oferind nenumărate mărci poștale pe care ele sunt ilustrate emise de aproape toate administrațiile poștale ale mapamondului. Dintre ele le voi aminti pe cele emise de: Statele Unite ale Americii, Papua Noua Guinee, Trinidad & Tobago, Mongolia, Bulgaria, Africa de Sud, România, Republica Moldova, Austria sau Vietnam, bogatul material filatelic oferind sugestii nenumărate pentru exponate cu tematica: „Mănâncă sănătos”, „Trăiește sănătos” sau „Bogățiile pământului”.

06 august 2022

Ziua Minerului

Ziua minerului este marcată în fiecare an la 6 august, dată la care sunt comemoraţi minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din august 1929, dar şi victimele nenumăratelor tragedii petrecute în minerit.
În Valea Jiului, dar și în Maramureș, mai multe monumente au fost ridicate ca omagiu adus minerilor, însă cel mai reprezentativ dintre ele, aflat la intrarea în municipiul Lupeni, aminteşte de Greva muncitorilor mineri de la Lupeni, încheiată cu un conflict sângeros între forţele de ordine şi localnici. Greva generală a izbucnit în dimineaţa de 5 august, în Lupeni, când aproape 4.000 de ortaci de la minele Ileana, Victoria, Aurelia, Ştefan şi Carolina au refuzat să intre în subteran şi s-au îndreptat spre centrul oraşului Lupeni. Minerii au ocupat apoi Uzina electrică din localitate, iar activitatea ei a fost oprită. Au cerut atunci ca ziua de lucru să fie de opt ore, mărirea salariilor cu 40 la sută, revizuirea salariilor pe categorii, distribuirea retroactivă a unui procent de 15 la sută din veniturile societăţii, desfiinţarea amenzilor ş.a., se arată în volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Istoria filatelică a Maramureșului, bogat bazin minier cu multe centre de exploatare în trecut, prezintă un bogat material dedicat acestei sărbători. De remarcat sunt evenimentele realizate în: Baia Mare (1951, 1952, 1980, 1988), Cavnic (1970, 1977, 1980, 1982, 1988), Baia Sprie (1971, 1980) și Băiuț (1980, 1988). Toate acestea sunt curpinse în lucrarea „Elemente de patrimoniu filatelic al județului Maramureș” aflat în lucru și care sperăm să apară în decursul anului viitor.

05 august 2022

Florile sezonului estival

Panseluța de grădină (Viola × wittrockiana) este un tip de plantă hibridă cu flori mari cultivată ca o floare de grădină. Este derivat prin hibridizare de la mai multe specii din secțiunea Melanium („panseluțele”) din genul Viola, în special Viola tricolor, o floare sălbatică a Europei și Asia de Vest cunoscută sub numele de inimă. Este uneori cunoscută sub numele de Viola tricolor var. hortensis, dar acest nume științific este ambiguu. În timp ce Viola tricolor var. hortensis Groenland & Rümpler este un sinonim al Violei × wittrockiana, Viola tricolor var. Hortensis DC. se referă la o varietate horticultură de panseluțe sălbatice (Viola tricolor fără hibridizare interspecifică) care fusese ilustrată în Flora Danica în 1777 înainte de existența Violei × wittrockiana.
Datorită frumuseții sale deosebite, paseluțele înfrumusețează mărci poștale emise de Maroc, Republica Moldova, Ucraina, Suedia, Elveția, Islanda, Ungaria, Finlanda, Statele Unite ale Americii, Bosnia Herțegovina, Albania, Insulele Faroe, Lituania, Germania ș.a., oferind un material bogat pentru un exponat tematic.



04 august 2022

Câteva considerații asupra emisiunii de mărci poștale „Centenarul nașterii sculptorului Ion Georgescu 1856-1891”

Marca poștală, ștampilată, emisă pe 25 iunie 1956.
Periodic îmi face o deosebită plăcere de a scoate de la „naftalină” albumele mai vechi cu FDC-uri sau clasoarele cu timbre și de a le (re)răsfoi. Uneori mă opresc asupra unei mărci poștale sau a unei emisiuni „și-mi vine dorul” de a afla mai multe despre ea. Încep astfel o mică cercetare, să-i spunem „filatelică”, pe marginea unui timbru. Și nu de puține ori se întâmplă să aflu mai multe decât mi-aș fi imaginat.

Timbrul neștampilat.

Ion Georgescu s-a născut la 18 ianuarie 1856 în București într-o familie de oameni modești. La vârsta de 16 ani studiază la recent înființata Școală de Arte Frumoase, fiind elevul lui Karl Storck care i-a călăuzit primii pași pe drumul artei. În 1878, în urma unui concurs la care se calificase primul. Georgescu pleacă la Paris ca bursier al statului român. După cinci ani de studii neîntrerupte și muncă perseverentă (încununate de succese care i-au stabilit un bun renume), Georgescu se întoarce în țară în 1882.

Spatele mărcii poștale. Filigranul este greu vizibil,
spre deloc, cu ochiul liber.

Înzestrat cu o inteligență vie și dornic de a se instrui permanent, Georgescu era însă un om cu o fire mai delicată, însuflețit însă de idei inaintate. Datorită aspirațiilor sale se alătură unui grup de artiști care, în frunte cu Ștefan Luchian, se declarau independenți. Astfel, în 1896, semnează alături de aceștia protestul împotriva docrinelor oficiale care frânau inițiativa și stinghereau libera dezvoltare a artei realiste românești.

FDC-ul emisiunii.
Lucrarea care l-a adus pe Ion Georgescu în opinia publică o reprezintă statuia lui Gheorghe Lazăr din Piața Universității din București. Acesta este primul monument făcut de un sculptor român pentru o piață publică. Realizată din marmură și dezvelită pe 11 mai 1886, monumentul este de o înaltă ținută artistică și constituie în continuare o mândrie pentru scultura românescă, fiind una dintre cele mai reușite creații ale sculptorului. 

Erorare filatelică.
Punct alb desupra literei M.

Faptul că execuția monumentului lui Gheorghe Lazăr i s-a încredințat lui Ion Georgescu într-o perioadă când oficialitățile țării manifestau un profund dispreț pentru cultura și artiștii români, se datorează firește faimei și autorității sale.

Privind lucrarea, observăm cum o mantie largă alunecă armonios de pe umăr și cade în falduri bogate. Corpul, puțin aplecat deasupra unei cărți deschise ținută în mâini, are o expresie meditativă, emanând un freamăt interior. Gheorghe Lazăr pare preocupat de ceva, fiind cufundat în gânduri. În septembrie 2010, statuia lui Gheorghe Lazăr a fost mutată în Parcul Izvor, de lângă Palatul Parlamentului din București. Tot aici au fost mutate și celelalte trei statui de la Universitate, pentru a se putea realiza o parcare subterană în centrul Capitalei. În anul 2012 statuia a fost restaurată, iar după terminarea lucrărilor la parcarea subterană, a fost reamplasată pe locul ei, la 5 mai 2012. Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2378, cod LMI B-III-m-A-20059.

Eroare filatelică (o stea):
punct (OZN) de culoare maro în spatele capului
statuii lui Gh. Lazăr.

Recomandată (suprafrancată) circulată pe relația
București - Ramna (raion Reșița) la 13.7.1956.

În 1887 i se încredințează execuția statuii lui Gheorhe Asachi din Iași, cărturarul moldovean care a avut pentru învățământul românesc un rol asemenănător cu cel al lui Gheorghe Lazăr. Monumentul aflat la Iași îl reprezintă pe Asachi așezat într-un jilț peste care este aruncată pelerina. Pe genunchi ține niște planuri iar în mână are pana. Cu o față calmă, cu fruntea adânc brăzdată, el pare că privește undeva în adâncurile propriilor sale frământări. Lucrearea a fost realizată din marmură albă de Carrara și finalizată în 1890. Statuia lui Gheorghe Asachi a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul IS-III-m-B-04319.

Au urmat apoi o serie de alte lucrări valoroase cum ar fi bustul lui Alexandru Odobescu (1881), al actorului român Mihail Pascally (1882), bustul lui Dimitrie Bolintineanu (1883), al Iuliei Hașdeu (1889), Vasile Alecsandri (1890) sau al lui Mihai Eminescu (1890).

Eroare filatelică: punct alb (o stea) lipit de
piciorul stâng al literei N din /ROMÎNĂ/
și punct maro
(două stele) în dreapta celei de a
doua cifră 5 din valoarea nominală.

În anul 1887 Ion Georgescu îi urmează locul lui Karl Storck la catedra de sculptură, desfășurând în anii următori o intensă activitate didactică.

Pe data de 30 noimebrie 1898, Ion Georgescu moare subit la vârsta de doar 42 de ani. Este înmormântat  în Cimitirul Bellu din București.

Fiind considerat unul dintre artiștii cei mai înzestrați, cu largi posibilități de exprimare, Ion Georgescu rămâne în continuare una dintre marile figuri ale artei românești. În 1956, una dintre numeroasele manifestări prilejuite de sărbătoarea centenarului său a fost și punerea în circulație (pe 25 iunie) a unui timbru cu valoarea nominală de 55 de bani (RO #1755), reprezentând în medalion chipul sculptorului iar în dreapta și în stânga sa două dintre cele mai reprezentative creații ale sale: Gh. Asachi și Gh. Lazăr. Timbrul poartă inscripția „1856-1956 - Centenarul sculptorului I. Georgescu” (LP #412) și a fost tipărit în heliogravură, în culorile verde (închis) și maro (brun-lila), având dimensiunea de 42 x 26 mm și o dantelură de 14½:14 unități. Macheta acestei emisiuni a fost realizată de către Ion Dumitrana, fiind cea de a XIX-a emisiune machetată de maistrul Fabricii de Timbre. Tirajul de 1 milion de exemplare a fost paginat în coli finite de câte 100 de mărci poștale pe hârtie velină, albă, cu gumă albă. 

Eroare filatelică (o stea):
punct alb între literele M și Î din
/RONĂ/
Filigranul R.P.R. XVI este greu detectabil (spre deloc) cu ochiul liber pe piesele studiate. Dacă cineva ne poate oferi o scanare cu filigranul vizibil, îi mulțumim pentru contribuție. Profesorul Sergiu-Marian D. Găbureac menționează faptul că pot fi întâlnite piese cu filigranul în pozițiile 2 și 4.

FDC-ul emisiunii are ca suport un plic de culoare albă (169 x 89 mm) cu deschidere laterală (dreapta). Desenul, de culoare verde-cenușiu, reprezintă bustul lui Grigore Alexandrescu. Ștampila rotundă (diametrul ø3,1 mm), aplicată în tuș negru, reprezintă grafic două ramuri și textul „Prima zi a emisiunii / 25 iunie 1956 / București”.

Marcă poștală cu marginea de coală (stânga).
În ceea ce privește abaterile de la marca standard, Petru Perșa semnala pentru prima dată o eroare filatelică la această marcă poștală. Este vorba despre existența unui punct alb desupra literei M din /ROMÎNĂ/. 

O altă eroare filatelică ar putea fi existența unui punct de culoare maro în spatele capului statuii lui Gh. Lazăr. Am descoperit această abatere pe un bloc de patru mărci provenit din partea de jos a unei coli finite. 

Scrisoare externă, par avion,
circulată pe relația România - Germania
(10 bani completare tarif pe verso).

Pe o altă marcă am identificat un punct de culoare albă lipită de piciorul stâng al literei N din /ROMÎNĂ/. De asemenea în dreapta celei de a doua cifre 5 din valoarea nominală /55/ se poate observa un punct de culoare maro.

O altă semnalare, mai puțin spectaculoasă, o reprezintă prezența unui punct alb între literele M și Î din /RONĂ/.

În ceea ce privește varietățile cu curiozitățile filatelice, Sergiu Găbureac atrage atenția că există piese cu deplasări accentuate ale culorii verzi, în diferite poziții, care pot fi observate cu ușurință în zona statuilor.

Deplasarea culorii verzi spre
partea superioară a mărcii poștale.

Din punct de vedere poștal, la data punerii în cirulație a emisiunii tariful de 55 de bani corepundea tarifării unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame. Aceste timbre au fost folosite cu succes și la realizarea combinată a francaturilor unor scrisori recomandate (1,20 lei - taxa de recomandare) sau expres (1,50 lei - taxa expres).

Corespondența externă (până la 31 august 1957) era tarifată la 0,70 lei pentru o scrisoare simplă până în 20 de grame și 1,05 lei taxa de recomandare. Pentru scrisori, suprataxa aeriană era de 0,20 lei pentru Germania.

În anul 1981, Poșta Română îi dedică un nou timbru (cu valoarea nominală de 3,40 lei) sculptorului Ion Georgescu, în cadrul emisiunii Aniversări (20 februarie). Opera artistului plastic este reprodusă pe mai multe mărci poștale. Astfel, statuia lui Gh. Lazăr apare pe marca poștală cu nominalul de 55 bani din emisiunea „Aniversări” 1979 (27 iulie) și pe colița dantelată (cu timbrul cu valoarea nominală de 28,50 lei) din emisiunea „Universitatea Politehnica din București, două secole de educație și inovație” (18 iunie 2019), iar în 2013 sculptura „Agricultura”, este reprodusă pe marca poștală cu nominalul de 4,50 lei din cadrul emisiunii „Statui alegorice” (20 septembrie).

Bibliografie:

Revista „Filatelia”, nr. 3 (15) / mai-iunie 1956

Wikipedia,  Statuia lui Gheorghe Lazăr din București, 27 iulie 2020

Wikipedia, Ion Georgescu, 13 iunie 2021

Wikipedia, Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași, 2 decembrie 2021

I.C.S. Filatelia, Catalog filatelic al Republicii Populare Române, Editura de stat pentru imprimate și publicații București, 1957

Gheorghe Tudor, Mărcile poștale românești 1858-2009, București 2009, ISBN 978-973-0-05451-4

Cristian Andrei Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești; Ed. Oscar Print, București, 2018, ISBN 978-973-668-488-7

Cornel Spineanu, Dinu Vasiliu, Catalogul mărcilor poștale românești 1984, vol. 2

Kiriac Dragomir, Aurel Surpățeanu, Catalogul mărcilor poștale românești 1974

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - curiozități și varietăți filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, ISBN 978-973-8369-66-5

Gheorghe Tudor, Coriolan Chiricheș, Gheorghe Mermeze, Catalogul mărcilor poștale românești 1990-2017, Ed. Axa, 2017

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2008, ISBN 978-973-8369-22-1

Călin Marinescu, Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România 1841-2008, Ed. Medro, 2008, ISBN 978-973-8487-28-4

03 august 2022

Locomotiva „Steyerdorf”

Pentru remorcarea trenurilor pe traseul Oraviţa-Anina (inaugurată la 15 decembrie 1863, fiind prima linie de cale ferată montană din România şi una dintre primele din Europa), trebuia proiectată o locomotivă cu caracteristici speciale. O astfel de locomotivă a fost proiectată de către inginerul austriac Pius Fink din cadrul fabricii de locomotive a societăţii St.E.G. În anul 1861 a fost construită prima locomotivă de acest fel, care purta numărul 5oo şi era denumită „Steyerdorf”, după numele unei localităţii de lângă Anina.

Trei astfel de locomotive au mai fost construite special pentru linia Oraviţa–Anina între anii 1861-1867 în cadrul fabricii de locomotive ST.E.G din Viena, şi anume: Karaszova cu nr. 501; Gerliste cu nr. 502 şi Lişava cu nr. 5o3. Aceste tipuri de locomotive au fost utilizate în perioada 1863-1891, având ca principale caracteristici: diametrul roţilor motoare şi cuplate 1000 mm; presiunea maximă a cazanului 7 at; greutatea totală 42,5 tf; lungimea între tampoane 10,23 m; capacitatea buncărului pentru cărbuni 2,2 metri cubi; puterea 223 CP; viteza maximă 30 km/h. Datorită originalităţii constructive, această locomotivă a fost prezentată la două expoziţii universale, în 1862 la Londra şi în 1867 la Paris.
În anul 2006 imaginea locomotivei cu numărul 500 apare pe timbrul coliței dantelate cu valoarea nominală de 2,20 lei (tiraj 27.500 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia și machetată de Răzvan Popescu. Grafica coliţei dantelate prezintă imaginea de ansamblu a staţiei Oraviţa cu clădirea pentru călători la 1863, remiza de locomotive, două trenuri pentru cărbuni, placa de întoarcere pe care se află, în centru, locomotiva cu abur articulată StEG 500- STEYERDORF tip CB-n2F, iar în plan secundar, o locomotivă tip 2A-n2 (model Norris).

02 august 2022

Trenul fulger „Regele Carol I”

Trenul „Fulger”/ ”Regele Carol I Pullman Express” (Trenul Rapid 91/92) a fost un tren de lux care a circulat pe traseul Bucureşti Nord-Constanţa (prelungit pe perioada verii până la Carmen Sylva) şi a fost dat în exploatare pe 22 mai 1933. Călătoria inaugurală s-a desfășurat între orele 18:00 și 21:00. Avea în compunere 3 vagoane-salon Pullman şi 2 vagoane de poştă şi de bagaje, fiind remorcat de  locomotiva PACIFIC CFR 231.041 tip 2C1-h4 (Maffei/1922/depoul București Călători).
Vestea sosirii Trenului fulger „Regele Carol I” la Constanța cu primii pasageri a făcut înconjurul orașului, astfel că, un public numeros, alături de oficialitățile locale și mai marii C.F.R, au întâmpinat trenul „compus din vagoane Pullman și înzestrat cu tot confortul modern, la fel de elegant cu trenurile din străinătate”.
Locomotiva fiind dotată cu un tender de capacitate mai mare (eliminându-se astfel staționarea trenului în Fetești pentru realimentarea tenderului cu apă), trenul parcurgea distanța de 226,7 km în 3 ore și 15 minute fără oprire, cu o viteză medie de 69,8 km/oră.
În anul 2006 imaginea trenului fulger apare pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei (tiraj 122.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia. Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.

01 august 2022

Locomotiva „Unirea”

Locomotiva B.M.1 - „Unirea” de tip 1B-n2 (bay.B IX, J.A.Maffei, München, 1877) a fost un model bavarez de locomotive pentru trenuri accelerate ce a fost livrat într-un număr de 104 unităţi. Patru dintre ele au fost folosite, în perioada 1877 – 1878, pe linia militară provizorie Frăteşti – Zimnicea. După terminarea Războiului de Independenţă au fost cumpărate de guvernul român şi au fost repartizate liniei, în construcţie, Buzău-Mărăşeşti, unde au primit numerele şi numele de BM 1-„Unirea”, BM 2-„Independenţa”, BM 3-„Şoimul” şi BM 4- „Săgeata”.
Locomotiva 1-„Unirea” a asigurat remorcarea trenului special, cu plecare din din statia Cotroceni, care a inaugurat duminică, 30 octombrie 1881, linia Buzău-Focșani-Mărăşeşti, prima linie de cale ferată din România concepută şi realizată integral de români. În ziua respectivă, la ora 3 și 45 minute, cu salve de artilerie, trenul guvernamental, remorcat de locomotiva „Unirea”, frumos împodobită cu crengi de brad și de stejar, intra în stația Focșani unde a avut loc serbarea inaugurarii.
În perioada 1883 – 1886, prin viteza maximă de circulaţie de 92 km/h, aceste locomotive au fost cele mai rapide de pe reţeaua CFR şi au asigurat şi remorcarea trenului „Orient Express”.
În anul 2006 imaginea locomotivei apare pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei (tiraj 90.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia. Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.

31 iulie 2022

Locomotiva „CURIERULU”

Locomotiva LCJE IIIb Nr.56 - „CURIERULU” de tip 1B-n2 a fost produsă de către Canada Works, Birkenhead, având numărul de fabricaţie 241/1869. Ulterior a fost renumerotată ca CFR Nr.115 - „CURIERULU”. Această locomotivă făcea parte din seria L.C.J.E. 49-57 care a fost livrată de firmele britanice Neilson & Co., Glasgow şi Birkenhead şi care a remorcat trenurile inaugurale ale liniilor Suceava – Roman (15 decembrie 1869), Paşcani – Iaşi (1 iunie 1870) şi Vereşti - Botoşani (1 noiembrie 1871).
În anul 2006 imaginea locomotivei apare pe timbrul cu valoarea nominală de 1 leu (tiraj 58.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia, împreună cu vagonul regal al companiei Lemberg-Cernăuţi-Jassy Eisenbahn - Liniile Române, pregătite-în cadrul Atelierelor Paşcani pentru remorcarea trenului regal LCJE, pe relaţia Roman-Paşcani-Iaşi, cu ocazia călătoriei Regelui Carol I la Iaşi de la 7 octombrie 1889. Garnitura reprodusă pe timbru a fost realizată după fotografia realizată de B. Brand în Iași (colecţia Ilie Popescu apărută și în lucrarea „Trenurile albastre ale Regilor României”). La întoarcerea de la Iaşi, Carol I a călătorit, la 11 octombrie 1889, pe relaţia Vaslui-Bârlad şi la 12 octombrie 1889, pe relaţia Bârlad-Sinaia cu trenul regal CFR, condus de directorul general-inginerul Gheorghe Duca.
Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.

30 iulie 2022

Locomotiva tender „Ovidiu”

Potrivit comenzii cu numărul 362 din 1859 s-au făcut un număr de șase locomotive pentru D.B.S.R. (Danube and Black Sea Railway) cu numerele de șantier 120, 121, 122, 123, 124 și 125. Primele două (120, 121) au ajuns la Constanța în toamna anului 1859 și au devenit DBSR Nr. 1 „Ovidiu” și DBSR Nr. 2 „Tomis”, iar următoarele patru au rămas la producător așteptand să fie și ele preluate de client.
Locomotiva D.B.S.R. nr. 1 - „Ovidiu”, tip C-n2, împreună cu D.B.S.R. nr. 2 - „Tomis”, au remorcat primele trenuri ale liniei dobrogene Cernavodă Port - Constanţa Port. Trenul inaugural a fost remorcat de către locomotiva „Ovidiu” la data de 4 octombrie 1860.
Circulaţia feroviară între cele două porturi a determinat înfiinţarea, în 1865, a unui serviciu local, denumit „Local Post” care stabilea legătura atât între cele două puncte terminus ale liniei, cât şi cu serviciul poştal al companiei maritime austriece „Lloyd”. Pentru francarea transportului poştal pe această linie, compania D.B.S.R. a emis în anul 1867 o marcă proprie, de 20 de parale, care a constituit prima marcă poştală europeană cu tematică feroviară. Desenul mărcii reprezintă un tren intrând în portul Constanţa.
În anul 2006 imaginea locomotivei apare pe timbrul cu valoarea nominală de 50 de bani (tiraj 186.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia. Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.

29 iulie 2022

Colibri

Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație vineri, 29 iulie 2022, o nouă emisiune filatelică sub genericul „Colibri” (LP #2379). Colecționarii tematicii Faună sunt invitați astfel în lumea mirifică a celor mai mici păsări din lume, care în ciuda dimensiunilor reduse, sunt extrem de rapide și inteligente.
Emisiunea, machetată de Răzvan Popescu, include patru mărci poștale (33 x 24 mm), patru minicoli (156 x 74 mm), un plic „prima zi” (190 exemplare) și pentru pasionații de maximafilie, un set de patru cărți poștale maxime diferite (186 seturi).
Colibri cu guler rubin (Archilochus colubris), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei, este o specie de colibri care cuibărește în Canada și estul Americii de Nord și iernează în America Centrală. Colibriul albină (Calypte helenae), redat pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 lei, este o specie endemică arhipelagului cubanez. Colibriul gigant (Pantagona gigas), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei, este o specie răspândită în estul Americii de Sud. Colibriul lui Allen (Selasphorus sasin), redat pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei, este una dintre cele șapte specii din genul Selasphorus.

O lume minunata și plaje superbe

Tunisul este situat în nordul ţării în aproapiere de lacul Tunis o lagună joasă şi golful Tunisului din Marea Mediterană. În centrul oraşului se află oraşul istoric, Medina. Oraşul nou s-a extins în timpul periodei coloniale. Cartierele oraşului sunt: Le Bardo (cartierul guvernului) unde se află şi o serie de muzee, cartierul de la Belvédere, El Menzah, Ariana, iar în sud Megrine şi Ben Arous. În timpul perioadei coloniale, francezii au construit o stradă magistrală de 10 km lungime şi un dig de-a lungul lacului Tunis. Magistrala a fost prelungită ulterior, azi ea leagă centrul oraşului cu portul La Goulette. În nordul portului se află aşezările istorice ale Cartaginei întemeiat de fenicieni, Sidi Bou Said, La Marsa şi Gammarth. La sud est de Tunis se află oraşul Hammam-Lif. Tunisul este o destinație de vacanță preferată de turiști pentru arhitectura deosebită și plajele superbe pe care le oferă.

28 iulie 2022

Povestiri de altădată

Dacă în această vară vizitați litoralul românesc, opriți-vă, preț de o clipă și la Constanța pentru a redescoperi timpul de altădată. Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța alături de Muzeul de Artă Constanța organizează cea de a II-a ediţie a expoziției de filatelie, cartofilie și numismatică „Povestiri de altădată. Despre marină, marinari și altele”. În cadrul acestui eveniment, vizitatorii vor avea ocazia să descopere povești, amintiri și istorii legate de oamenii curajoși care au brăzdat mările și oceanele lumii, relatate prin intermediul cărților poștale ilustrate, a mărcilor poștale, fotografiilor și medaliilor tematice.
Vor expune:
1. Gabriel Octavian Nicolae: Albumul cu amintiri...A fost odată în Dobrogea; Albumul cu amintiri...Serviciul Maritim Român; Albumul cu amintiri...Invitație la concert, un regal de muzică în vremea Regatului
2. George Stănescu: Litoralul românesc, Techirghiol  
3. Viorel Dumitru: Exploratorii și Ziua Marinei  
4. George Barcaru: Străzile Constanței  
5. Paul Romanescu: Eminescu și Marea  
6. George Grigore: Copiii Reginei Maria; Maria, Regina României Mari  
7. Ștefan Constantinescu: Constanța iarna  
8. Eduard Chirilov: Vara la Constanța  
9. Zetu Harrys: The Golden Age of Travel (1930-1960): oceanliners    
Vernisajul va avea loc în data de joi 11 august 2022, ora 16:00, la Muzeul de Artă din Constanța.
Intrarea va fi gratuită.

Mirajul euro-asiatic

Canalul Bosfor din Istanbul unește Marea Neagră de Marea Marmara și continentul european de cel asiatic. Bosforul este un canal care te poate captiva cu legendele sale. Un tur al apelor sale este esențial, un mod de a descoperi Istanbulul dintr-un alt punct de vedere, apreciindu-i frumusețea. Printre atracții putem enumera: palate, piețe și locuri sugestive.
Bosforul a avut întotdeauna o importanță comercială și strategică. Deja în secolul al V-lea î.Hr. Atena a menținut relații excelente cu orașele care controlau strâmtoarea, inclusiv Bizanțul, colonia Megara. Pentru avantaje comerciale și de poziție, Constantin I a decis să întemeieze Constantinopolul, noua capitală a imperiului care a continuat să fie unul dintre cele mai populate orașe chiar și în Evul Mediu. În secolul al XV-lea orașul a fost cucerit de turci care au întărit strâmtoarea cu două fortificații de ambele părți. Controlul Bosforului a continuat să fie în centrul diferitelor conflicte din epoca modernă.
Canalul are o lungime de aproximativ 30 km, cu o lățime maximă de 3.700 metri la intrarea nordică, o lățime minimă de 700 metri între Kandilli și Așiyan și una de 750 metri între Anadoluhisarı și Rumelihisarı. Adâncimea apei variază între 36 și 124 de metri.

27 iulie 2022

Una dintre cele mai frumoase catedrale ale Italiei

Domul din Milano are o suprafată de 12.000 mp. Această catedrală milaneză este una dintre cele mai frumoase imagini ale Italiei și chiar a Europei.  Este al treilea  edificiu bisericesc catolic ca mărime în Italia, după Bazilica San Pietro din Roma și catedrala Santa Maria din Florenta. Construcția acestei catedrale (domul) Milano a început în 1836 și a durat până în 1892. Are o arhitectură gotică fiind prevăzută cu 135 de turle, dintre care cea mai înaltă are 109 metri. De asemenea catedrala deține peste 2.000 de statui foarte atent executate. Datorită impunătății sale, Domul din Malano a fost reprezentat pe nenumărate mărci poștale emise de administrații poștale din Italia, România, Guinea Ecuatorială sau Malta.

26 iulie 2022

Pasărea statului Idaho

Doar două specii de păsări albastre trăiesc în statul Idaho: pasărea albastră de vest și pasărea albastră de munte. Pasărea albastră de munte este mai mare decât pasărea albastră de vest, iar ambele sunt puțin mai mici decât prihorii. Masculul păsării albastre de munte are un spate albastru strălucitor și este mai palid dedesubt. Burta lui este albă.
Pasărea albastră de munte (Sialia currucoides) este un sturz mic, migrator, care se găsește în districtele muntoase din vestul Americii de Nord. Are burta de albastru ușor mai deschis la culoare și ochii negri. Masculii adulți au penajul prevăzut cu dungi subțiri de un albastru-turcoaz deschis și nunațe mai deschise pe dedesubt. Femelele adulte au aripi și coadă de un albastru spălăcit, piept gri și un penaj gri pe gât și spate. În penajul proaspăt de toamnă, gâtul și pieptul femelei sunt presărate cu roșu-portocaliu, maroniu lângă flanc contrastând cu părțile albe din coadă. Chemarea lor este un „câteva” subțire; în timp ce cântecul lor este ciripit „chur chur”. Este considerată ca pasărea statului Idaho și Nevada. Fiind o specie omnivoră, poate trăi între 6 și 10 ani în sălbăticie. Mănâncă păianjeni, lăcuste, muște și alte insecte și fructe mici. Pasărea albastră de munte este o rudă a păsărilor albastre din est și din vest.
Datorită frumuseții sale deosebite, imaginea acestei păsări o regăsim pe mărcile poștale emise de state precum: Idaho, Nevada, Canada, USA, Mongolia, Bermuda ș.a.

25 iulie 2022

Miracolul din grădină

Ariciul este un mare vânător al viperelor, fiind imun la veninul acestora. Mai mult chiar, are o rezistență neobișnuită la otrăviri. El rezistă până la o doză de 5 g de cianură de potasiu, cunoscută drept una dintre cele mai puternice substanțe toxice. Fiecare arici are în jur de 5000 – 7000 de țepi și că fiecare țep rezistă aproximativ un an, după care altul nou crește în loc? Ariciul poate detecta frecvențe de până la 45 KHz (omul poate detecta doar până la 20 KHz)? Acest fapt îi permite ariciului să audă chiar și zgomotul produs de o omidă în timp ce ronțăie o frunză...

24 iulie 2022

Locomotiva StEG nr. 111 - „Wartberg” tip 1B-n2

Locomotiva StEG nr. 111 - „Wartberg” tip 1B-n2 a fost construită de John Jaswell (ulterior StEG, Viena), având numărul de fabricație 274/1854. Pe data de 20 iulie 1858 a remorcat trenul inaugural al liniei Timișoara - Șag - Jebel - Deta - Stamora Moravița - Vrsac - Jasenovo - Biserica Albă - Baziaș, în lungime de 15,5 mile austriece. A fost repartizată, în iulie 1858, depoului Timișoara, împreună cu locomotiva StEG - LUGOS (Hasw.), care avea numărul de fabricație 280/1854.
Despre această locomotivă, mecanicul Pedl care a condus trenul inaugural (format din 11 vagoane de călători și un vagon de bagaje), își amintea: „Acoperiș pentru a proteja pe mecanic nu avea, astfel încât, pe timp ploios, mecanicul își conducea mașina ținându-și deasupra o umbrelă”.
Din portul Baziaș, călătorii își puteau continua călătoria pe Dunăre, cu vapoarele societății D.D.S.G., spre Orșova, Giurgiu, Cernavodă, Odessa și Constantinopol.
În anul 2006 imaginea locomotivei apare pe timbrul cu valoarea nominală de 30 de bani (tiraj 90.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia. Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.

23 iulie 2022

Povești și mituri din Europa Centrală

Emisiunea „Europa - Povești și mituri” pe care o evidențiem astăzi este reprezentată de o minunată minicoală din Liechtenstein. Emisiunea este formată din două timbre diferite cu aceași valoare nominală (1,80 franci elveției), fiecare acoperind un mit din țară.
Prima marcă poștală o înfățișează pe Femeia Albă, care face parte din mai multe mituri din zonă. Femeia este de obicei observată împreună cu un sentiment de neliniște, deși se știe că este destul de inofensivă. În timbru, ea este reprezentată ca dizolvându-se în aer, și exact asta se presupune că se întâmplă atunci când o văd copiii.
A doua marcă poștală înfățișează ceva puțin mai puțin inofensiv, deoarece este concentrat pe personajul numit Tälibudel. Legenda spune că un spirit în formă de câine vicios, cu ochii roșii, a alungat un cioban alpin din cabana lui. În timbru, spiritul este înfățișat pe fundal, cu ochii săi roșii ciudați atrăgând imediat atenția asupra acestuia.

22 iulie 2022

Redarea perfecțiunii corpului uman în desfășurarea lui

Gian Lorenzo Bernini la vârsta de 25 de ani se confruntă cu mitul biblic, tratat anterior de cei mai mari artiști ai Renașterii precum Donatello, Michelangelo și Andrea Verrocchio. 

Artiștii Renașterii au descris adesea momentele de după moartea lui Goliat, alături de un erou meditativ, relaxat și mulțumit de succesul întreprinderii. Bernini preferă să-l portretizeze pe David în momentul înainte ca piatra să fie aruncată către Goliat. 

Dalta sa a dat viață unei lucrări extraordinar de bogată în dinamism, cu o adevărată provocare a legilor gravitației, în care materia marmurei este dusă la cele mai extreme posibilități expresive. 

Sculptură a fost realizată între 1623 și 1624 și este expusă în Galeria Borghese din Roma.

21 iulie 2022

Rațe și gâște sălbatice

Stârnind dintotdeauna fascinaţia oamenilor, atât prin colorit, cât şi prin simbolistica întoarcerii în perioada caldă, speciile extrem de variate de raţe şi gâşte sălbatice, adaptate la habitate diverse, sunt în continuare de interes major pentru vânători, ornitologi şi observatorii de păsări.
Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a pus în circulație joi, 21 iulie 2022, emisiunea de mărci poștale cu o tematică apreciată de colecționari și de public, în general, intitulată generic: „Rațe și gâște sălbatice” (LP #2378). Emisiunea, machetată de George Ursachi, este alcătuită din patru mărci poștale (48 x 33 mm), o coliță dantelată (96 x 86 mm), un plic „prima zi” (205 exemplare) și un set de cărți poștale maxime (201 seturi) pentru pasionații de maximafilie.
În cadrul timbrelor emisiunii sunt redate următoarele specii: raţa roşie (având valoarea nominală de 2,00 lei), gâsca canadiană (având valoarea nominală de 4,00 lei), eiderul (având valoarea nominală de 10,00 lei) și raţa de pădure (având valoarea nominală de 16,00 lei). Pe coliţă este ilustrată gâsca lui Magellan (având valoarea nominală de 32,00 lei), iar pe plicul „prima zi”, se regăseşte imaginea unei gâşte de vară.

Balena cerului

Trăim în epoca în care balenele nu sunt doar în mări și oceane. Airbus BelugaXL este un avion cu o formă distinctă, iar noul design chiar îl face să semene cu o balenă zburătoare. De aceea a și primit denumirea BelugaXL, care face referire la o specie de balene albe.
În lipsa noului facelift, acest Airbus ar fi arătat ca o monstruozitate. Avionul este uriaș, cu fuselaj enorm și nu poate fi văzut prea des pe aeroporturi. BelugaXL are o autonomie de 4.000 de km și dispune de motoare Rolls Royce Trent 700.
În ciuda designului amuzant, aceste cargobot aerian de tip A330-200 și A330-743L au un rol cât se poate de serios și de important, pentru că aeronavele sunt folosite pentru a transporta părți componente ale altor avioane.
Acest tip de aeronavă a debutat în 1994, de când compania a furnizat cantități impresionante de material și echipament aerian. Dar, în tot acest timp, a avut în dotare doar cinci astfel de avioane, așa că acum, BelugaXL a fost scos din hambar pentru a da o „aripă” de ajutor și are cu ce să se mândrească.
„Balena cerului” poate transporta părți din alte avioane și în condiții dificile de zbor, iar acel zâmbet vopsit pe botul său îi dă un plus de optimism.

20 iulie 2022

Caracteristicile barajului Vidraru

Despre construcția barajului Vidraru am mai scris în paginile blogului nostru într-o postare din 26 iunie 2021. Ceea ce nu am spus atunci este faptul că suprafața totală a lacului Vidraru este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă de 2,2 km (în zona Valea Lupului – Călugărița) și o circumferință de 28 km. Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mc. Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării.
Conform „Planului de Apărare al Argeșului” împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, viitura ar atinge 12 metri înălțime în Pitești, în doar 72 de minute de la ruperea barajului.

19 iulie 2022

Weekend filatelic la Sibiu

În perioada 22 - 24 iulie 2022, Biblioteca Județeană Astra Sibiu, corp B, va găzdui două manifestări filatelice organizate de Asociația Filateliștilor din judeșul Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Biblioteca Județeană Astra și Asociațiunea Astra. Este vorba despre „Salonul filatelic Sibiu - Chișinău” și de „Expoziția Interjudețeană Bistrița - Botoșani - Caraș Severin - Sibiu - Timiș”. Vernisajul expozițiilor va avea loc vineri, 22 iulie la orele 12.30.
Cu acest prilej Asociația Filateliștilor din județul Sibiu a pregătit și două ștampile ocazionale care vor fi disponibile în ziua vernisajului la Oficiul Poștal nr. 1 din Sibiu.

100 de ani de la dispariția lui Marcel Proust

Valentin Louis Georges Eugène Marcel Proust (n. 10 iulie 1871, Paris, Franța – d. 18 noiembrie 1922, Paris, Franța) a fost un romancier, eseist și critic francez, cunoscut mai ales datorită romanului În căutarea timpului pierdut, operă monumentală de ficțiune a secolului XX, publicată de Gallimard în șapte volume, redactate vreme de mai bine de 14 ani. Această colaborare cu Gallimard nu a fost lipsită de peripeții, autorul a propus volumul editurii, care în epocă purta titulatura de Nouvelle Revue française, dar marele scriitor André Gide a respins manuscrisul, astfel încât autorul a publicat prima parte a romanului pe speze proprii la editura Grasset. Ulterior Gaston Gallimard însuși a cumpărat drepturile de publicare pentru editura pe care o patrona și care deține și azi copy-right-ul operei proustiene.
Pe 23 iulie 2022 La Poste comemorează 100 de ani de la dispariția lui Marcel Proust (1871-1922) punând în circulație un timbru (40,85 x 40,85 mm și dantelura de 13 unități), în trei culori (cărămiziu, roz și albastru) cu valoarea nominală de 1,65 euro (contravaloarea unei scrisori prioritare internaționale cu greutatea de până în 20 de grame) al cărui design grafic și gravură îi aparțin lui Sophie Beaujard. Macheta mărcii poștale a fost realizată pe baza unei fotografii din patrimoniul Societății Prietenilor lui Marcel Proust și Prietenii Combray. Emisiunea este paginată în minicoli de 12 mărci poștale și va fi însoțită și de un suvenir filatelic. Tirajul emisiunii este de 600.000 exemplare. La data punerii în circulație vor fi aplicate câte o ștampilă „prima zi” a emisiunii, cu semnătura îndrăgitului autor, la desiul Asociației Filatelice din ILLIERS-COMBRAY (vineri, între orele 9,30 și 17), la sediul oficiului poștal din CABOURG (vineri, 22 iulie 2022, între orele 8,30 și 12 și de la 14 la 17, precum și sâmbătă între orele 8,30 și 16) și, nu în cele din urmă, la Carré d’Encre din PARIS (vineri, între orele 10 și 19). Emisiunea va fi disponibilă la vânzare liberă (în toate oficiile poștale din Franța) începând cu data de 25 iulie 2022.

18 iulie 2022

Locomotiva CFR nr. 231.085

În anul 1913 au fost introduse in circulatie pe liniile CFR primele 20 de locomotive Pacific de mare viteza, celebre prin eleganța formei și perfecțiunea lor. Construite de firma germană J.A. Maffei A.G. din Munchen aveau 4 cilindri cu simplă expansiune care acționau asupra primei osii motoare (un singur sertar dublu asigura distribuția la câte un grup de 2 cilindri alăturați), distribuție tip Walschaert și instalație de supraîncălzire a aburului. Rezultatele remarcabile obținute în exploatare au determinat administrația CFR să comande în anul 1922 alte 50 de bucăți la firmele germane Maffei-Munchen (20 bucăți) și Henschel-Kassel (30 bucăți) Au fost utilizate la remorcarea trenurilor rapide și accelerate de călători. Având viteza maximă de circulație de 126 km/h au fost cele mai rapide locomotive cu abur din România. Ultima locomotivă Pacific în stare de funcțiune din parcul CFR a remorcat în perioada 30 octombrie 1974 - 10 ianuarie 1975 pe traseul București - Ruse, trenul „Bulgaria Express”.
Locomotiva CFR cu nr. 231.085, de tip 2-C-1 „Pacific”, a fost construită la uzinele germane Maffei. Această locomotivă a constituit tema unei lucrări simfonice prgramatice „Pacific 231” scrisă în 1923 de Artur Honegger. În urmă cu câțiva ani am avut plăcerea să o admir printre exponatele Muzeului de Locomotive cu Abur de la Sibiu. Sper din suflet că încă se află printre exponate.
Imaginea locomotivei a apărut în anul 1979, în cadrul emisiunii „Expoziția Internațională a Transporturilor, Hamburg” pusă în circulație pe data de 29 decembrie sub machetata lui Gheorghe Bozianu. Marca poștală cu valoarea nominală de 3,40 lei, tipărită în șase culori pe hârtie cromo în sistem tifdruc, are dimensiunea de 42 x 27 mm, dantelura de 13½ unități și un tiraj de 1.000.000 exemplare paginate în coli de câte 50 de timbre.


 

17 iulie 2022

Locomotiva CFR cu Nr. 150.211

În primii ani de după cel de-al doilea război mondial datorită creșterii tonajelor trenurilor de marfă pe liniile cu profil greu și a celor de călători pe linii cu rezistența de peste 20% se impunea dotarea cu noi locomotive. Pentru aceasta a fost adoptat tipul 1’ E, seria CFR 150.000, realizată la Combinatul Metalurgic Reșița, aproape identic după seria germană 50, căruia i s-au adus multe îmbunătățiri. Având distribuție Heusinger, frână automată Knorr, injector de apă Friedmann și ardere mixtă cărbune-păcură, locomotivele au fost dotate, după 1959, și cu termosifon și evacuare dublă Kylchap. Ele au reprezentat tipul de bază cel mai modern utilizat de CFR, având o forță de tracțiune de 20.365 kgf și o lungime a locomotivei de 22.240 mm. Între 1946 și 1961 la Reșița s-au fabricat 261 de astfel de locomotive.
Locomotiva CFR cu Nr. 150.211 a fost construită în anul 1958 având numărul de fabricație 2.790, clasificare 2-10-0 și ecartamentul de 1435 mm. În 2009 era abandonată pe o linie secundară din Oradea, a fost casată în 12.09.1997 și între timp a fost tăiată. Imaginea locomotivei a apărut în anul 1979, în cadrul emisiunii „Expoziția Internațională a Transporturilor, Hamburg” pusă în circulație pe data de 29 decembrie sub machetata lui Gheorghe Bozianu. Marca poștală cu valoarea nominală de 2,15 lei, tipărită în șase culori pe hârtie cromo în sistem tifdruc, are dimensiunea de 42 x 27 mm, dantelura de 13½ unități și un tiraj de 1.000.000 exemplare paginate în coli de câte 50 de timbre.