Povestea evoluției căii ferate electrice din Estonia: de la începuturi modeste la o rețea extinsă

Cu o sută de ani în urmă, la data de 20 septembrie 1924, la ora 11:15 a.m., primul tren electric din statele baltice, format dintr-un automotor și trei vagoane, a pornit în călătoria sa inaugurală din stația Baltic. Calea ferată electrică avea atunci o lungime de 11 km, între Tallinn și Pääsküla, cu doar două opriri la Järve și Nõmme.

Pasagerii erau transportați la început de automotoare adaptate din vechile vagoane de călătorie, la care se puteau cupla până la patru vagoane de călători suplimentare. Calea ferată electrică a fost închisă între anii 1941 și 1946.
În 1946, calea ferată electrică a fost redeschisă cu material rulant provenit de la calea ferată din Berlin (S-Bahn). În 1947, s-a decis electrificarea secțiunii feroviare Pääsküla-Keila.

În 1958, a început și electrificarea rutei Keila-Klooga, iar materialul rulant produs la fabrica de vagoane din Riga și-a început serviciul pe această cale ferată. În 1962, s-a construit un nou depou pentru trenuri electrice în Pääsküla. Din 2013, trenurile electrice Stadler FLIRT au deservit pasagerii pe calea ferată electrică din Estonia. Până la sfârșitul anului 2024, lungimea totală a căii ferate electrificate pentru transportul de pasageri din Estonia se estimează să fie de 237 km.

 

150 de ani de la nașterea politicianului estonian Konstantin Konik

Konstantin Konik (31 decembrie 1873 - 3 august 1936) a fost un politician și chirurg estonian, care a servit ca membru al Comitetului de Salvare Estonian.
El s-a născut la Kullamaa, Estonia și a studiat medicina la Universitatea din Tartu, absolvind în 1898. În 1917, Konik a fost ales ca membru al Consiliului Municipal al orașului Tallinn și, în 1918, a devenit membru al Consiliului de Comisari ai Republicii Socialiste Federative Sovietice Ruse pentru Estonia. După ce Estonia a câștigat independența în 1918, Konik a fost ales în Adunarea Constituantă din Estonia, care a adoptat prima Constituție a Estoniei în 1920.
În 1933, Konik a devenit membru al Comitetului de Salvare Estonian, care a încercat să preia puterea în țară prin lovitură de stat. Acesta a eșuat și membrii comitetului, inclusiv Konik, au fost arestați și condamnați la închisoare pentru rolul lor în tentativa de lovitură de stat. Konik a murit în închisoare în 1936.
În plus față de activitatea sa politică, Konstantin Konik a fost și un chirurg renumit. El a fost profesor de chirurgie la Universitatea din Tartu și a adus contribuții semnificative în domeniul chirurgiei toracice și al cancerului de sân.
Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la nașterea, Poșta Estonă a pus în circulație pe data de 21 februarie 2022 o marcă poștală (44,64 x 37 mm) cu valoarea nominală de 90 de eurocenți. Macheta emisiunii a fost realizată de către artistul plastic Vladimir Taiger, timbrele fiind emis în blocuri de 20 de bucăți (4 rânduri x 5 coloane). Emisiunea este completată și de un FDC.

Farmecul pianelor estoniene

Fabricarea pianelor în Estonia a fost documentată încă din 1779, iar la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea meșteșugul a înflorit cu aproape 20 de companii de pian din țară. Pianul lucrat manual al lui Ernst Hiis-Ihse a fost unul dintre cele mai cunoscute, versiunea sa din 1893 devenind prototipul pianelor estoniene. După al Doilea Război Mondial, compania a produs două tipuri principale în primul rând pentru piața de Est. În prezent compania este deținută de pianistul Dr. Indrek Laul, care a adăugat încă trei modele. În onoarea lui Ernst Hiis-Ihse, Estonia Post a emis pe data de 25 august 2022 un timbru cu valoarea nominală de 0,90 euro prezentând unul dintre celebrele modele realizate aici. Emisiunea a fost machetată de către Indrek Ilves, iar timbrele au fost paginate în 1.000 de coli a câte 20 de mărci poștale.

Timbre de Crăciun emise la 30 de ani de la independență

Serviciul poștal de stat Omniva a emis timbrele de Crăciun de anul acesta pe data de 20 octombrie 2022. Evenimentul a marchat și cea de-a treizecea aniversare a primelor timbre festive care au fost emise în Estonia după restabilirea independenței.
Președintele consiliului de administrație al Omniva, Mart Mägi, a menționat că: „Primul timbru de Crăciun a fost emis în Estonia în 1992 și a reprezentat un pom de Crăciun stilizat. Aceste timbre au fost, de asemenea, semnificative într-un alt sens - și anume că au fost primele mărci poștale tipărite în Estonia după restaurarea independenței.”
„De-a lungul anilor, mulți artiști estonieni au creat timbre de Crăciun cu modele foarte diferite. Timbrele de Crăciun de anul acesta ne încântă și cu mesajul și designul lor frumos”, a mai adăugat Mägi.
Artista Made Balbat, care a creat emisiunea festivă de anul acesta, spune că s-a inspirat din imaginea îngerului păzitor atunci când a proiectat mărcile poștale și felicitările de Crăciun.
Made Balbat este absolventă a Academiei Estoniene de Arte cu o diplomă în artă grafică, iar atenția ei mai recentă în media digitală include literatură, povești binecunoscute și basme. În domeniul designului grafic, ea a proiectat o gamă largă de cărți, calendare și cărți poștale.
Timbrele au dimensiunea de 35 x 30 mm și au fost tipărite 400.000 de exemplare pentru corespondența internă (0,90 euro) și 150.000 pentru corespondența internațională (1,90 euro). Timbrele au putut fi achiziționate online (https://pood.omniva.ee/en/international-stamps/3836-christmas-stamp-190.html), precum și de la oficiile poștale. Cu puțin noroc s-ar putea să mai găsiți câteva exemplare și astăzi. Ceea ce îmi place la site-ul Omniva este că pentru fiecare produs oferit spre achiție îți oferă, în timp real, stocul disponibil.