Publicitate

28 mai 2021

150 de ani de la inaugurarea căii ferate Arad - Timișoara


Calea ferată Arad - Timișoara, în lungime de 57 de km, a fost construită între 3 decembrie 1868 și 6 aprilie 1871 de către „Societatea Căi Ferate Arad - Timișoara”. Această societate, cu capital privat, a fost înființată de către generalul Gheorghe Klapka și asociații săi după votarea în Parlamentul de la Budapesta a Legii XXXVII/1968. Statul maghiar garanta prin lege încă de la început asigurarea dobânzilor necesare pentru societate care obține concesiunea pe o durată de 90 de ani pentru construcția și exploatarea acestei linii de cale ferată.

Construcția liniei a fost începută de un consorțiu format din mai multe firme particulare care, după o serie de dificultăți financiare, este obligat să se retragă. Lucrările la linie au fost finalizate de „Societatea Căilor Ferate din Jurul Tisei”. La data de 6 aprilie 1871 a avut loc inaugurarea liniei, când în gara Timișoara a intrat primul tren remorcat de o locomotivă cu abur din seria 335 având câteva vagoane frumos împodobite.

La 150 de ani de la inaugurare Asociația Filatelică Timișoara a realizat un frumos plic aniversar (163 x 115 mm), color, având în semiilustrație clădirile de călători din stațiile Timișoara și Arad unite, simbolic, cu un segment de cale ferate. Plicul a fost obliterat cu ștampila ocazională realizată pentru acest eveniment (37 x 29 mm) pe a cărei amprentă este un desen care redă clădirea de călători din Stația Timișoara văzută dinspre linii. Ștampila a fost aplicată la Oficiul Poștal nr. 1 din Timișoara pe data de 6 aprilie 2021. Plicul pe care îl dețin în colecția proprie are aplicată și ștampila de zi a oficiului poștal.

27 mai 2021

Filatelistul feroviar nr.103

A apărut și numărul 2 pe anul în curs (103 / mai 2021) al buletinului informativ al AFFR, „Filatelistul feroviar”. Numărul de față debutează cu aniversarea a 115 ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă Satu Mare - Bixad, relatată de către ing. Lörincz Tiberiu. Tot 115 ani s-au împlinit și de la inaugurarea fostei linii de cale ferată Baia Mare - Firiza de Jos, cum aflăm din relatarea ing. Alexandru Leonard Pop. Ing. Gabriel Mărgineanu semnează o serie de articole strâns legate de Ziua Feroviarilor și de Anul European al Căilor Ferate: calea ferată Titu - Târgoviște - Lăculețe - Pucioasa (împreună cu ing. Mircea Dorobanțu), Fabrica de vagoane și motoare „Johann Weitzer” S.A. Arad; calea ferată Gotthard din Elveția și episodul 3 din serialul privind ramele diesel și electrice de pe rețeaua C.F.R. Continuă studiul publicat în serial privind Poșta Moldovei 1852-1860 semnat de către Aurel Maxim. Economistul Andrei Andronic oferă o istorie filatelică a teritoriului Memel. Despre ștampilele folosite în gările Sucevei avem parte de două noi articole semnate de Cristian Scăiceanu și Gabriel Mărgineanu. Despre locomotivele britanice 0-4-0 saddletank ne oferă mai multe informații Jim Ballantyne, iar Florin Vornicu ne dezvăluie, cu lux de amănunte, materialul rulant utilizat pe linia îngustă Crasna - Huși. Ultima parte a revistei cuprinde rubricile clasice: realizări filatelice, literatură filatelică și activitatea asociației.

24 mai 2021

Ziua Europeană a Parcurilor

Ziua de 24 mai 1909 a fost marcată de înființarea primelor nouă parcuri naționale din Europa (Suedia). 90 de ani mai târziu, în 1999, la inițiativa Federației Europene EUROPOARC, a luat ființă Ziua Euroepeană a Parcurilor Naționale, care are drept scop protejarea și conservarea ariilor naturale protejate de la nivelul Europei.
În România, primul parc național a fost înființat în anul 1935, pe data de 22 martie, la insistențele profesorului Alexandru Borza, care în 1933 spunea: „Retezatul este, din toate punctele de vedere, geologic și geografic, botanic și zoologic, precum și ca rezervație de vânătoare, un tărâm sfânt pentru știință, un monument sacru al naturii”. Menționăm că, Munții Retezat, au reprezentat și locul în care în 1927, a fost înființată și o primă rezervația naturală de mici dimensiuni.
La nivel european, această zi este marcată prin acțiuni de ecologizare și plantare de copaci, dar și prin evenimente mai ample de informare sau conferințe cu privire la situația parcurilor naționale europene. În România, din punct de vedere marcofil, această zi importantă este marcată de către Societatea Română de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga” prin realizarea unei ștampile ocazionale. Având machetat un superb exemplare de Șoim de iarnă (Falco columbarius) ștampila va fi aplicată, complementar, pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal Gropnița (Ag. p. Is.), cod 707225.

22 mai 2021

Ziua Internațională a Diversității Biologice

Ziua Internațională pentru Diversitate Biologică (sau Ziua Mondială a Biodiversității) este organizată anual pe 22 mai pentru a promova problema biodiversității.
De la crearea sa de către al doilea comitet al Adunării Generale a ONU în 1993 până în 2000, a fost marcată pe 29 decembrie pentru a celebra ziua în care Convenția privind diversitatea biologică a intrat în vigoare. La 20 decembrie 2000, data a fost mutată pentru a comemora adoptarea Convenției pe 22 mai 1992, la Summit-ul Pământului de la Rio și parțial pentru a evita multe alte sărbători care au loc la sfârșitul lunii decembrie. Anul acesta, Ziua internaţională a diversităţii biologice este sărbătorită sub sloganul „Suntem parte a soluţiei” ("We're part of the solution") pentru a evidenţia importanţa biodiversităţii şi nevoia urgentă de a accelera acţiunea de stopare a degradării fără precedent a habitatelor naturale.

Doamnele Voievozilor români

În istoria românilor, ca și în general în istoria Europei, a domni – a cârmui poporul din înaltul unui tron – a fost un apanaj masculin. De aceea, istoria noastră a reținut mai cu seamă voievozii care, de-a lungul veacurilor, s-au perindat pe tronurile țărilor române. Dar alături de ei, adesea în umbra lor, au trăit și doamne ale acestor voievozi, soții care, deși mai puțin cunoscute decât ei, atât contemporanilor, cât și posterității, au avut însemnătatea lor în viața acestor domni și, uneori, în viața țării.
Romfilatelia împreună cu Biblioteca Academiei Române, ÎPS Calinic Argeșanul, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, Mănăstirii Putna, Bisericii Sfântul Anton – Curtea Veche din București și a domnului dr. Sorin Iftimi, de la Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” Iași au readus în memorie figurile a patru dintre aceste doamne prin emisiunea de mărci poștale „Doamnele Voievozilor români”, care a fost pusă în circulație vineri, 21 mai 2021.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame) este ilustrată figura doamnei Mara, soția lui Mircea cel Bătrân. Chipul ei s-a păstrat în pictura votivă de la Schitul Brădet, din județul Argeș.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame) este reprezentată doamna Chiajna, soție a lui Mircea Ciobanul, de trei ori domnitor al Valahiei (1545–1552, 1553–1554, 1558–1559). Imaginea ei s-a păstrat în pictura votivă din Biserica Domnească de la Curtea Veche (numită și Sfântul Anton – Curtea Veche), cea mai veche biserică din București.
Pe timbru cu valoarea nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) este reprezentată doamna Elina, soția lui Matei Basarab, domn care a cârmuit Țara Românească timp de peste două decenii (1632-1654).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei corespondențe recomandate prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) apare doamna Maria Voichița, cea de-a treia (și ultima) soție a lui Ștefan cel Mare. Imaginea se regăsește pe o dveră (perdea care acoperă ușa altarului), bogat brodată; piesa este cunoscută sub numele de Dvera Răstignirii, datează din 1500 și se află azi la Muzeul Mănăstirii Putna.
Pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii sunt reprezentate doamna Milița Despina, soția lui Neagoe Basarab, domn al Țării Românești (1512-1521), și doamna Stanca, soția voievodului Mihai Viteazul (1593-1600).

Cosmonautică

Romfilatelia a pus în circulație, pe data de 14 mai 2021, emisiunea Cosmonautică (LP#2324), alcătuită din două timbre, o coliță dantelată și un plic „prima zi”, machetată de Alec Bartos.
Timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame) îi este dedicat primului cosmonaut al omenirii, Iuri Gagarin.
Al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei scrisori recomandate externe cu greutatea de până în 50 de grame), îl ilustrează pe Dumitru-Dorin Prunariu în costum de cosmonaut, detalii din planurile tehnice ale rachetei Soiuz și logoul aniversar 40 (ani) Prunariu.
Colița emisiunii, cu o valoare nominală de 31,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), îl ilustrează în manieră stilizată pe primul cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu, într-o sugerată stare de imponderabilitate, plutind la bordul complexului orbital Soiuz 40-Saliut 6-Soiuz T4, cu aparatul său de fotografiat.
Desenul tehnic din fundal reproduce detalii ale planurilor tehnice ale rachetei Soiuz și ale complexului orbital Soiuz 40-Saliut 6-Soiuz T4, la bordul căruia și-a desfășurat activitatea cosmonautul român timp de 7 zile, 20 ore, 41 minute și 52 secunde. Alături de perforul simulat ce sugerează orbitele spațiale, se regăsește logoul aniversar oficial al cosmonautului român – 40 (ani) Prunariu.
Pe lângă elementele compoziționale descrise mai sus ale fiecărui timbru, manșetele minicolilor înfățișează Pământul văzut noaptea din Cosmos. În colțul din dreapta jos, colecționarii tematicieni vor avea bucuria de a găsi silueta navetei spațiale americane STS-1 (Space Transportation System-1) Columbia, ce a efectuat primul său zbor în urmă cu 40 ani, la data de 12 aprilie 1981.
În același spirit al „dezorientării spațiale”, știut fiind că „în Cosmos nu există sus și jos”, ilustrația plicului „prima zi” a emisiunii înfățișează un astronaut în timpul EVA (Extravehicular Activity – activitate în afara navei spațiale), alături de cele două logouri aniversare – 40 (ani) Prunariu și 60 (ani) Gagarin.
Imaginea ștampilei „prima zi” a emisiunii conține elemente spațiale stilizate, profilul unui cosmonaut, un corp ceresc, orbite cosmice și simbolul unei rachete sub forma unui vector spațial, element des întâlnit în logourile multor agenții spațiale.

200 de ani de la nașterea fondatorului terapiei Kneipp

Sebastian Anton Kneipp s-a născut la 17 mai 1821 în localitatea Stephansried, situată în Suabia Superioară, fiind fiul unui țesător sărac. La o vârstă fragedă a trebuit să câștige venituri suplimentare ajutându-l pe tatăl său la război și lucrând ca păstor de vite. Ulterior a devenit servitor în Grönebach și a luat legătura cu pastorul local, care l-a introdus în medicina pe bază de plante.
O rudă îndepărtată i-a permis mai târziu lui Kneipp să urmeze liceul, unde a început să studieze teologia în 1948. Un an mai târziu, bolnav de tuberculoză, s-a tratat cu aplicații de apă după ce a citit o carte despre acest subiect. După recuperare, a continuat tratamentul cu apă atât pentru el cât și pentru cei din jurul său. Cura de apă (hidroterapie) fondată de el este unul dintre „cei cinci stâlpi ai învățăturii sănătății Kneipp”. 

Cu prilejul aniversării a 200 de ani de la nașterea pastorul Sebastian Kneipp, Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin au realizat o ștampilă aniversară, de formă dreptunghiulară (79 x 35 mm) care a fost aplicată complementar pe corespondența expediată pe data de 17 mai 2021 de la oficiul poștal din Oravița. Îi mulțumesc lui Florin Secoșan pentru frumoasele piese filatelice trimise care poartă amprenta acestei ștampile.

21 mai 2021

Ziua Mondială a Culturii

Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare, a fost  stabilită la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în cadrul celei de-a 31-a sesiuni a conferinţei generale, desfăşurată la Paris la 2 noiembrie 2001.
În cadrul Declaraţiei universale privind diversitatea culturală, se stipulează: „Ca sursă de schimburi, inovaţie şi creativitate, diversitatea culturală este necesară umanităţii, aşa cum biodiversitatea este pentru natură. În acest sens, patrimoniul comun al umanităţii trebuie să fie recunoscut şi afirmat pentru generaţiile prezente şi viitoare.”
La 20 decembrie 2002, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia  nr. 57/249, proclamarea zilei de 21 mai drept  Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare.


18 mai 2021

Ziua Internațională a Muzeelor

Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), creat în 1946, este o asociaţie şi o organizaţie non-guvernamentală a muzeelor şi a specialiştilor din acest domeniu, care stabileşte standarde profesionale şi etice pentru activităţile muzeului. ICOM reuneşte 40.000 de specialişti din peste 141 de ţări şi acţionează prin intermediul a 119 comisii naţionale şi 30 de comisii internaţionale.
Experţii ICOM fac recomandări cu privire la aspecte legate de patrimoniul cultural, susţine consolidarea competenţelor şi cunoştinţele avansate. ICOM este vocea profesioniştilor din acest domeniu la nivel internaţional şi cu ajutorul reţelelor globale şi al programelor de cooperare creşte gradul de conştientizare a culturii publice. ICOM are sediul la Paris şi se află într-o relaţie formală de asociere cu UNESCO şi are un statut special pe lângă Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC).
Consiliul Internaţional al Muzeelor a organizat, în 1951, o reuniune numită „Cruciada pentru Muzee”. Reuniunea a avut ca subiect muzeele şi educaţia iar ideea instituirii unei Zilei internaţionale a muzeelor a pornit de la accesibilitatea instituţiei muzeale.
În 1977, ICOM a stabilit data de 18 mai drept Ziua internaţională a muzeelor, având ca obiectiv promovarea şi aducerea la cunoştinţa publicului a rolului acestor instituţii de cultură în dezvoltarea societăţii. Această zi este, totodată, un eveniment menit să întemeieze şi să consolideze relaţiile de cooperare dintre muzee, specialiştii acestora şi public. Muzeele au un potenţial unic în abordarea diferitelor culturi, constituindu-se într-un loc predilect pentru înţelegerea lor aprofundată, într-o manieră interdisciplinară, dar şi în ceea ce priveşte sensibilizarea oamenilor iubitori de cultură din întreaga lume.


15 mai 2021

Ziua Mondială de Acţiune pentru Climă

În fiecare an, data de 15 mai marchează Ziua Mondială de Acţiune pentru Climă. Schimbările climatice reprezintă o provocare cu adevărat unică şi fără precedent, cu care se confruntă omenirea.
Prin urmare, sunt necesare acţiuni imediate şi coordonate la nivel internaţional şi naţional pentru a atenua consecinţele schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Combaterea încălzirii globale se poate realiza nu numai prin măsuri guvernamentale, ci şi prin acţiuni individuale ale cetăţenilor.
Deciziile oamenilor nu întotdeauna se bazează pe eficienţă sau sănătatea mediului. Ei fac ceea ce au făcut strămoşii, prietenii sau vecinii săi sau ceea ce este la modă. La selectarea maşinilor şi a electrocasnicilor, cât şi a metodelor de încălzire a locuinţelor, fiinţele umane nu întotdeauna se gândesc despre schimbarea climei.
Atunci când mii de oameni fac alegeri care agravează problema schimbării climei, efectele pot fi semnificative.


13 mai 2021

Bujorul – O floare splendidă și povestea numelui ei

Legendă auzită și repovestită de… Mihaela Mușetescu
Demult, trăia un împărat în a cărei împărăție se afla o pădure unde trăiau niște zâne blestemate. Zânele transformau în animale, buruieni sau flori pe orice muritor care ajungea în acea pădure. Cu teamă în suflet, împăratul l-a avertizat pe fiul său, Bujor, să nu se apropie de pădurea unde trăiau zânele malefice.
Cât timp împăratul a fost în viață, a putut să-l păzească pe băiat. După ce a murit, însă, n-a mai putut să-l țină departe de tentație.
Într-o zi, Bujor, care era acum împărat, s-a pornit să cerceteze țara pentru a vedea cum stau lucrurile și ce nevoi mai sunt. Mergând pe jos, în lung și-n lat, a ajuns la marginea pădurii. Era răcoare acolo și vegetația îl îmbia la popas. S-a gândit să intre, zicându-și că poate zânele nu-s atât de rele pe cât le mergea vestea sau, mai bine, poate sunt plecate. Cum a pus, însă, piciorul în pădure a fost cuprins de un somn, căruia nu i se putea împotrivi. Slujitorii din alaiul împărătesc de-abia își mai puteau ține ochii deschiși.

Transformarea lui Bujor în floare


Vraja începuse să lucreze, slujitorii au fost transformați în flori mici, unii în buruieni. Pe împăratul Bujor zânele l-au transformat într-o floare mare roșie, plăcut mirositoare.
Înainte de a se preschimba, Bujor și-a amintit de tatăl său și de avertizarea acestuia și i-au curs câteva lacrimi. Acele lacrimi se văd și astăzi în roua ce apare în zori de zi pe petalele parfumatei flori, pe care noi o numim bujor.
Bujorul, această floare cu aspect minunat, cu colorit spectaculos și miros îmbătător apare în zilele de vară. Ea amintește de răcoarea pădurii în care fiul de împărat a fost prins în mrejele zânelor. Vraja apare și astăzi atunci când ne apropiem să simțim aroma ei extraordina. (Sursa: Jurnal Spiritual)
 

12 mai 2021

Fluturi

În perioada 11 - 25 mai 2021, la Galeria de Artă din Baia Mare (Bd. București nr. 6) se poate vizita expoziția „Fluturi” semnată de artistul plastic Dan Bărcan. Expoziția poate fi vizitată între orele 14.00 - 17.00. Dan Bărcan Cristian este licențiat în arte plastice și vizuale, promoția 2009, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.


Protejați rândunica!

S-au întors rândunicile (Hirundo rustica). Având aproximativ 20 de grame, au parcurs deja peste 5.000 km în zbor. Au trecut de deșertul Sahara și au zburat peste Marea Mediterană fără a se putea odihni. S-au luptat cu furtunile, vânturile și cu soarele arzător. Au făcut ceva extraordinar. Iar acum... vor locui sub acoperișurile caselor noastre, aducând urmași.
Știați că o rândunică poate mânca până la 850 de muște și țânțari pe zi? O pereche poate ucide aproximativ 1.700 de muște și țânțari pe zi.  Nu există insecticid mai eficient și mai ecologic!
Faceți-i să se simtă bineveniți și nu le facți rău! Protejați-le și păstrați-le pe lângă casă! Împreună cu ele vom avea o vară mai... liniștită.


10 mai 2021

Ziua Păsărilor şi a Arborilor

În fiecare an la data de 10 Mai se sărbătoreşte Ziua Păsărilor şi a Arborilor. Această zi a apărut la iniţiativa iubitorilor de natură, care au dorit să facă public faptul că nu e nimic rău în a da atenţie naturii sau a fi mai buni cu aceasta, natura fiind o minune care ne înconjoară. Oamenii ar trebui să fie mereu în armonie cu natura. În acelaşi timp, prin ocrotirea păsărilor şi a arborilor se realizează şi conservarea habitatelor.


09 mai 2021

Ziua Europei

În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunțată declarația Schuman. În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.
Viziunea sa era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.


08 mai 2021

200 de ani de la înființarea Companiei de faianță Gien

Compania de faianță Gien a fost înființată în 1821 de englezul Thomas Hall, din Stoke-on-Trent, care a dorit să introducă în Franța serviciile de masă din ceramică fină. În secolul al XIX-lea, Gien a devenit una dintre cele mai cunoscute mărci din Europa fiind preferata familiilor aristocratice din acea vreme. Circa 2.500 de familii nobiliare își comandau la acea vreme seturi de porțelan pentru masă, inscripționate cu blazoanele proprii. Acest standard înalt al calității și designului nu doar că a sporit renumele brandului, dar i-a adus și o serie de premii importante. Gien a câștigat premii importante la Expoziția Mondială de la Paris din 1839 și 1867, iar în 1900 a câștigat Medalia de Aur.

Cu prilejul aniversării a 200 de ani de la înființarea companiei, Poșta Franceză va pune în circulație pe data de 2 iulie 2021 o marcă poștală cu valoarea nominală de 2,56 euro (contravaloarea unei scrisori prioritare cu greutatea cuprinsă între 20 și 100 de grame cu destinația Franța, Monaco, Andora și sectoarele poștale deservite de armata franceză), reproduce o frumoasă vază înflorată de Gien. Timbrul are formă pătrată cu latura de 40,85 mm și dantelura de 13 unități este tipărit monocrom (albastru) și paginat în minicoală de 12 timbre (3 rânduri pe 4 coloane) fiind tipărit într-un tiraj de 600.000 mărci poștale. Ștampilele „Prima zi a emisiunii” vor fi disponibile la Gien și Paris, între orele 10 - 17 (ora Franței). Timbrele se vor găsi la vânzare liberă începând cu data de 5 iulie 2021.


07 mai 2021

Parcul Național Cozia

Parcul Național Cozia se găsește în partea central-sudică a Carpaților Meridionali. Limitele parcului se suprapun peste partea de est a Munților Căpățânii, întregul masiv al Masivului Cozia și peste partea de sud-est a Munților Lotrului. Întreaga suprafață de 17.100 ha a parcului se află în județul Vâlcea.
Aria naturală se întinde în partea estică a județului Vâlcea (aproape de limita de graniță cu județul Argeș), pe teritoriile administrative al orașelor Brezoi și Călimănești și pe cele ale comunelor Berislăvești, Perișani, Racovița și Sălătrucel și este străbătută de drumul național DN7, care leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de orașul Tălmaciu.

Cu prilejul „Zilei Păsărilor și Arborilor” care va fi sărbătorită luni, 10 mai 2021, Societatea Română de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga” a realizat o frumoasă ștampilă ocazională dedicată Parcului Național Cozia, în avanpremiera Zilei Europene a Parcurilor. Ea va fi aplicată complementar pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal Brezoi, cod poștal 245500. 


06 mai 2021

Anul European al Căilor Ferate marcat marcofil de Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin

2021 a fost declarat Anul European al Căilor Ferate. Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin a decis să marcheze marcofil acest important eveniment prin realizarea unor ștampile ocazionale care au fost sau urmează să fie aplicate în această sătămână (4-8 mai 2021) în diverse localități din zona Banatului Montan. Toate ștampilele au machetate câte o clădire a stațiilor de călători de pe traseul liniilor aniversate. Astfel pe data de 4 mai au fost aplicate ștampile pe corespondența expediată de la Anina, Băile Herculane, Oravița și Caransebeș, în data de 5 mai la Reșița (cu clădirea stației Reșița Sud), astăzi, 6 mai, la Bocșa (cu stația Bocșa Vasiova), urmând ca mâine 7 mai corespondența expediată de la Oficiul Poștal din Oravița și Oțelul Roșu să fie obliterate complementar cu câte o astfel de ștampilă specială. Pe ștampila din Oțelul Roșu este machetată stația Bouțari. Sâmbătă, cea de a noua ștampilă din acest ciclu dedicat Anului European al Căilor Ferate va fi aplicată la Oficiul Poștal nr. 1 din Reșița, pe macheta ștampilei regăsindu-se moderna gară Reșița Nord. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu una dintre ștampilele prezentate.

Ciuperci

Unul din FDC-urile emisiunii

Romfilatelia, în colaborare cu Institutului de Biologie Bucureşti al Academiei Române, a introdus în circulație, joi, 6 mai 2021, o emisiune de mărci poștale dedicată biodiversității planetei noastre: Ciuperci (LP #2323). Cele șase timbre (36 x 36 mm), machetate de George Ursachi, ale seriei prezintă fungi cu corpuri de fructificație spectaculoase ca formă sau culoare, reflectând extraordinara diversitate a acestui grup de viețuitoare.
Pe primul timbru, cu valoarea nominală de 1,70 lei (contravaloarea unei imprimate interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este reprezentată steaua pământului (Geastrum fimbriatum). Această ciupercă crește pe solul bogat în humus al pădurilor de foioase și conifere.
Pe cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame), este ilustrată ciuperca caracatiță (Clathrus archeri), o specie originară din Australia, de unde a ajuns și în alte regiuni ale lumii, fiind descoperită inclusiv în România.
Pe cel de-al treilea timbru, cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este reprezentat buretele aricilor (Lycoperdon  echinatum). Are formă globuloasă, care se subțiază spre bază.
Pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este ilustrată specia Entoloma hochstetteri. Este o specie originară din Noua Zeelandă, mai recent fiind găsită și în India.
Pe cel de-al cincilea timbru, cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentată cușca roșie (Clathrus ruber). Este o specie originară din Europa, de unde s-a răspândit și pe alte continente, și se întâlnește rar în țara noastră.
Pe cel de-al șaselea timbru, cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea serviciului recomandat extern), este ilustrată ciuperca de bambus (Phallus indusiatus), răspândită în regiunile tropicale din sudul Asiei, Africa, America de Nord și de Sud și Australia.
Pe vignete și pe cele două plicuri „prima zi” (219 seturi) sunt reprezentate șase ciuperci întâlnite în țara noastră: crăiță (Amanita caesarea), trufă albă (Tuber magnatum), ghebe (Armillaria melea), gălbiori (Cantharellus cibarius), enoki (forma cultivată a unei specii care crește în păduri, numită ghebe tomnatice – Flammulina velutipes), ciuciulete (Morchella esculenta), păstrăv de fag (Pleurotus ostreatus) și o specie de hrib (Boletus sp.). Emisiunea este însoțită de 6 cărți maxime (197 seturi).


05 mai 2021

180 de ani de la nașterea compozitorului Eduard Caudella

Eduard Caudella s-a nascut la 22 mai 1841 în Iaşi. Studiile muzicale le-a început la Scheia şi Iaşi (1850-1853), cu Paul Hette (vioară) şi Francisc Serafin Caudella (teorie-solfegiu), continuându-le la Berlin (1853-1857) cu Hubert Riess (vioară), Karl Bohmer (armonie) şi Adolphe Riess (pian). S-a perfecţionat la Dreieschenheim (1857) cu Henri Vieuxtemps (vioară), la Paris (1857-1858) cu Lambert Massart şi Delphin Allard (vioară), la Berlin (1859-1860) cu Hubert Riess şi la Dreieschenheim şi Frankfurt pe Main (1860-1861) cu Henri Vieuxtemps.
Violonist la curtea din Iaşi a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1861-1864); profesor de vioară (1861-1901), de orchestră şi director (1893-1901) la Conservatorul Iaşi; dirijor la Teatrul Naţional din Iaşi – trupa română (1861-1875), trupa germană de teatru (1868-1870) şi Opera italiană (1870-1874); profesor de estetica muzicală la Universitatea din Iaşi (1875-1877), profesor de vioară la Liceul Nou de Domnişoare din Iaşi (1894-1895) şi Şcoala Normală din Iaşi (1898).
A făcut parte din Comitetul de lectură al Teatrului Naţional din Iaşi (1895-1902, 1905-1907).
A condus orchestra Conservatorului din Iaşi, a îndrumat formaţii de muzică de cameră, a organizat concerte-lecţii în Iaşi. Candella rămâne unul din clasicii noştri de autentică valoare artistică fiind apreciat de George Enescu, Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale ca fondator al teatrului muzical românesc, Candella a îmbogăţit repertoriul naţional cu lucrări reprezentative (Petru Rareş, Harţă răzeşul, Olteanca, Hatmanul Baltag şi Adevărul şi minciuna) aproape toate inspirate clin istoria poporului nostru.
Stimulat de George Enescu, compozitorul a scris, în jurul vârstei de 75 de ani, două piese concertante pentru vioară, demonstrând că stăpânea tehnica instrumentală a epocii lui Vieuxtemps. A scris, cu entuziasm, despre George Enescu, fiindcă l-a simţit din prima clipă că posedă cumulul de calităţi excepţionale, necesare ctitorului de şcoală muzicală. Spirit pătrunzător în ierarhia valorilor, compozitorul ieşean are meritul de a fi relevat virtuţile singulare ale lui Ioan Scarlatescu, D.G. Kiriac şi Socrate Barozzi.Candella se înscrie printre creatorii de probitate profesională ai culturii muzicale româneşti care a deschis calea împlinirilor majore din epoca modernă. 

Cu prilejul aniversării a 180 de ani de la nașterea compozitorului, violonistului, profesorului, dirijorului şi criticului muzical, Romfilatelia a emis un întreg poștal - plic cu marca fixă de 2 lei (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași). Ilustrația plicului prezintă un montaj realizat din portretul artistului dintr-o fotografie aflată în fondul documentar al bibliotecii universității din Iași, autograful acestuia și reproducerea mărcii poștale de 55 bani cu portretul lui George Enescu la vârsta de 5 ani.