Publicitate

30 aprilie 2022

Gara Vilnius

Recent am primit de la Evelina din Vilnius (capitala Lituaniei), prin intermediul platformei Postcrossing, o superbă vedere cu Gara Vilnius editată de către Post-Stone după o fotografie de Augustas Didžgalvis.
Prima gară din Vilnius a fost construită în 1862 pentru a deservi trenurile căii ferate Sankt Petersburg-Varșovia. Clădirea modernă a gării a fost ridicată în 1950 folosind rămășițele gării de dinainte de război. Autorul proiectului de construcție a fost arhitectul sovietic Petr Ashastin, care a construit și gara din Kaunas, gara Baltic din Tallinn și Finlandsky din Sankt Petersburg. De atunci, stația a fost reparată și actualizată de mai multe ori.
Gara Vilnius deservește nu numai trenuri de pasageri, ci și trenuri de marfă. Este un nod feroviar important care combină mai multe linii de cale ferată. Gara Vilnius este punctul de plecare pentru trenuri care circulă către orașe lituaniene precum Klaipeda, Trakai, Kyana, Turmantas, Oro Wastas, Kaunas, Turmantas, Valciunai, Dauvgapils și alte orașe.

Trenurile internaționale de pasageri pleacă din gară către Rusia - Moscova, Sankt Petersburg, Kaliningrad, Chelyabinsk, Adler; Belarus - Minsk, Mogilev, Vitebsk, Gomel; Ucraina - Simferopol, Sevastopol, Harkov; Polonia - Varșovia. Trenurile expres de mare viteză leagă gara Vilnius de aeroport. Urmează trenuri suburbane în direcția stațiilor Kaunas, Trakai, Marcinkonis, Varena, Turmantas, Ignalina, Kiana, Stasilos, Yasiunai.
Vederea a fost francată cu două mărci poștale reprezentând cavaleri medievali cu nominalele de 0,01 euro (Mi LT#1204) și 0,94 euro (Mi LT#1240) cu dimensiunile de 27 x 27 mm, emise în anii 2016, respectiv 2017. Durata călătoriei de la expeditor la destinatar, conform ștampilelor poștale, a fost de 12 zile, cartea poștală străbătând 790 km.

29 aprilie 2022

Câteva considerații privind emisiunea de timbre „90 de ani de la Unirea Principatelor Române”

Marca poștală

Pe data de 24 ianuarie 1949 a fost pusă în circulație emisiunea de timbre „90 de ani de la Unirea Principatelor Române” (LP #251), compusă dintr-o marcă poștală cu valoarea nominală de 10 lei (RO #1324, Yv #1077, Mi #1178, G #2021, S #702, Z #1303). Timbrul comemorativ a fost tipărit în heliogravură, monocrom, în culoarea albastră, pe hârtie velină, albă cu filigran R.P.R., și are dimensiunea de 33 x 28 mm, având o dantelură de 13½ unități. Tirajul emisiunii a fost de 1.000.000 de exemplare paginate în coli de câte 100 de bucăți. Pentru cei care studiază varietățile de filigran, acesta se regăsește în pozițiile 5, 6, 7 și 8.

Marcă distribuită abonaților
Machetatorul Ary Murnu a ales tema „Hora Unirii” pentru a ilustra această emisiune. În plan central se distring trei perechi de munictori și țărani români ținându-se de mână și dansând hora, iar în colțul din dreapta sus, pe două rânduri, se află legenda „24 IAN. 1859 / - 24 IAN. 1949” (de unde și numele emisiunii). Valoarea nominală este trecută în colțul din stânga sus (pe două rânduri) urmată de cuvântul „POȘTA”. În banda din partea de jos a mărcii este trecut numele statului „REPUBLICA POPULARA ROMANA” (fără diacritice - putând fi considerată o eroare de machetare), deasupra căreia, în partea dreaptă, regăsim inițialele machetatorului.

Portretul machetorului
(sursa: Îmi pasă)

Ary Murnu, pe numele său real Gheorghiadis Arytomene, a fost un pictor și desenator născut pe 28 iunie 1881 la Xanti (Grecia) într-o familie de aromâni. A fost autor a peste 30.000 de desene în peniță, creion și cărbune. Este distins de stalele francez și român cu numeroase ordine și merite. A lucrat pentru Banca Națională a României mai multe proiecte de bancnote. Pentru Poșta Română a machetat 26 de emisiuni poștale, totalizând 98 de timbre emise, cea de față fiind penultima sa realizare. Se stinge din viață în 1971, la vârsta de 90 de ani, în București.

Plicul oficial (FDC-ul)
Emisiunea este însoțită de un FDC realizat dintr-un plic gălbui, creponat, având dimensiunea de 163 x 119 mm. Acesta este cel de-al doilea plic „prima zi” oficial emis de Poșta Română (conform Deciziei nr. 21338/2.12.1948). Ilustrația grafică, tipărită în culoarea roșie, aparține tot gravorului Ary Murnu, inițialele sale putându-se observa în dreapta picioarelor celor trei femei care se țin de mână simulând un joc de horă. Legendele care însoțesc plicul sunt: „ADMINISTRAȚIA P.T.T. / FILATELIE” (în partea de sus a elementului grafic) și „PRIMA ZI A EMISIUNII / 24 I • 1949” (dedesupt). Ștampila, de formă octogonală neregulată, dublu chenar, cu diametrul de 20 de mm, a fost aplicată în tuș roșu pe colțul din stânga jos a mărcii poștale. Elementul grafic, o goarnă poștală, departe legenda „90 ANI DE LA UNIRE” de data și locul aplicării („24.I.1949 / BUCUREȘTI POSTA”). Plicul special a fost distribuit abonaților care s-au înscris pentru timbre obliterate, până la data de 31 ianuarie 1949. Plicul oficial are aplicat un sigiliu sec. Se pare că nu pe toate plicurile a fost aplicat acest sigiliu sec, inclusiv piesa din colecția mea este lipsită de acest sigiliu (personal am mai întânit încă două exemplare similare). Să fi fost o scăpare sau...?

Filigranul RPR în poziția 8
Se pare că timbrele obliterate (de complezență) distribuite abonaților au fost anulate prin ștampila „prima zi” aplicată în tuș negru.

Scrisoare simplă „alte localităși”
francată cu timbrul emisiunii studiate

Din punct de vedere poștal, la data punerii în circulație a emisiunii, tariful de 10 lei corespundea expedierii hârtiilor de afaceri și a taxei post-restante. Analizând câteva circulații identificate pe diverse site-uri am constatat că acest timbru a fost utilizat în combinații cu alte mărci (în majoritatea cazurilor alături de timbrele uzuale de 1 leu din emisiunea „Stema R.P.R.”) pentru completarea tarifelor unor scrisori alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame (11 lei) simple sau recomandate (31 lei din care 20 de lei reprezintă taxa de recomandare). În situația în care dacă în colecția dvs. regăsiți circulații cu acest timbru, vă recomand să nu-l dezlipiți de pe suport (plic sau carte poștală), valoarea lui putând crește considerabil pentru pasionații de istorie poștală.

Marca ștampilată poștal
În ceea ce privește cotele acestei emisiuni am făcut o medie a prețurilor de vânzare a unor piese găsite pe mai multe site-uri de comerț electronic. Valorile obținute sunt pur orientative, prețul final (corect) find dat în urma negocierilor dintre vânzător și cumpărător:

marca neștampilată: 1,406778784857878 lei

marca ștampilată poștal: 1,233725961538462 lei

marca ștampilată de complezență: 1,220275 lei

bloc de 4 neștampilat: 15,1075 lei

aplicată pe plicuri (scrisori) cu marca intactă: 24,74 lei

FDC: 13,02745587782118 lei

Recomandată „alte localități”
francată cu un ștaf de trei timbre
ale emisiunii studiate

În cazul în care cunoașteți mai multe detalii despre această emisiune vă invit să contribuiți cu completări la acest studiu incipient. Vă mulțumesc.

Bibliografie:

Gheorghe Tudor, Mărcile poștale românești 1858-2009, București 2009, ISBN 978-973-0-05451-4

Cristian Andrei Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești, Oscar Print București, 2018, ISBN 978-973-668-480-7

Sabina Mariţiu, Cristian Scăiceanu, Ary Murnu, creator de bancnote şi timbre, prezentare electronică în cadrul Simpozionului „Istoria bancnotei româneşti - momente, imagini şi tehnologie” disponibilă pe site-ul BNR (https://www.bnr.ro/Simpozionul-%e2%80%9cIstoria-bancnotei-romanesti---momente,-imagini-si-tehnologie%e2%80%9d-8869.aspx), resursă on-line accesată la data de 29.04.2022

Wikipedia, Ary Murnu (https://ro.wikipedia.org/wiki/Ary_Murnu), 2020, resursă on-line accesată la data de 29.04.2022

Revista Filatelia, nr. 3, anul VI, 1 februarie 1949

Revista Filatelie, Șah, Cuvinte încrucișate, nr. 4, anul VI, 15 februarie 1949

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - catalog specializat semiilustrat curiozități și varietăți filatelice 1903 - 2006, Biblioteca Bucureștilor, 2010

I.C.S. Filatelia, Catalog filatelic al Republicii Populare Romîne, Editura de stat pentru imprimate și publicații București, 1957

Faună protejată din Marea Neagră

Unul dintre cele două FDC-uri ale emisiunii.

Cu prilejul aniversării a 30 de ani de la semnarea Convenției Mării Negre (1992-2022), Romfilatelia, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” Constanța și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație vineri, 29 aprilie 2022, emisiunea de mărci poștale Faună protejată din Marea Neagră (LP #2366). Cele patru mărci poștale, machetate de către Mihail Vămășescu, au dimensiunile de 48 x 33 mm. Delfinul comun – Delphinus delphis (Barabasch-Nikiforov, 1953), este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei (contravaloarea unei scrisori interne prioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 grame). Pisica de mare – Dasyatis pastinaca (Linnaeus, 1758), este redată pe timbrul cu valoarea nominală de 5,10 lei. Dragonul de mare – Trachinus draco (Linnaeus, 1758), este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei (contravaloarea unei scrisori externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame). Câinele de mare (Rechinul) – Squalus acanthias (Linnaeus, 1758) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea serviciului recomandat extern). Emisiunea este însoțită de două FDC-uri (211 seturi) și o mapă filatelică realizată într-un tiraj limitat de 192 exemplare.

130 de ani inaugurarea căii ferate Vaslui - Iași

Pe data de 1 mai 2022 se împlinesc 130 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Vaslui - Iași. Inginerul Tiberiu Lőrincz din cadrul Asociației Filateliștilor Feroviari din România a machetat pentru acest eveniment un plic aniversar și o ștampilă ocazională. Plicul reproduce imaginea celor două gări surprinse în secolul trecut, iar ștampila locomotiva cu abur 231.041 din clasa Pacific achiziționată de CFR în anul 1922. Deoarece în acest an ziua de 1 mai pică într-o zi de duminică, ștampila va fi aplicată vineri, 29 aprilie 2022, complementar, pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 1 din Iași (Strada Cuza Vodă nr. 3).

SJÖRÅET – Sjörå, Stăpâna Lacului

Sjörå este o nimfă de apă, de gen feminin, care stăpânește marea și lacurile. Frumusețea ei se extinde doar în față. Privită din spate, ea nu pare decât un ciot gol. Sjörå, cunoscută și ca stăpâna mării, este strâns legată de sirenă. Nimfa de apă are propriile ei oale și tigăi de cupru strălucitor pe care le freacă pe malul lacului în care își păstrează propriile animale. Sjörå are o știucă ca animal de companie, așa că, dacă sunteți pescar și prindeți o știucă deosebit de mare aveți grijă că are stăpân!
Aceasta este tema emisiunea EUROPA „Povești și mituri” pe care administrația poștală a Insulelor Åland o va pune în circulație, pe data de 9 mai 2022. Realizată de către artistul grafic Lasse Harkkala și designerul Johanna Finne emisiunea este compusă dintr-o marcă poștală cu valoarea nominală de 2,30 euro, paginată în coală de câte 30 de timbre (6 x 5), un FDC și o carte maximă. Emisiune beneficiază și de o ștampilă „prima zi” care va fi aplicată la Oficiul Poștal din Mariehamn.

28 aprilie 2022

Jubileu „150 de ani de la fabricarea la Reșița a primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României, 1872 - 2022”

 


Legenda zânei Melusina

Melusina sau Melusine este o zână, o ființă mitologică. Conform unei legende ea se căsătorește cu un cavaler cu condiția ca el să n-o vadă într-o anumită zi, când înfățișarea ei se schimbă într-o femeie cu trup de șarpe. Zâna Melusina contribuie la bogăția și gloria soțului, până într-o bună zi soțul ei nu respectă făgăduiala făcută înaintea căsătoriei. În literatura franceză Melusine este numită „Melusina” sau „Merlusigne”. Cea mai veche legendă cu ea provine din secolul XII, se presupune că originea personajului provine din perioada elenistică, sau celtică î.Hr. În decursul timpului descrirea Melusinei a suferit o serie de schimbări, fiind prezentată cu chip de demon, din punct de vedere genealogic ea ar provine din familia baronilor din casa Lusignan, care trăiau în regiunea istorică Poitou (azi departamentul Deux-Sèvres). În perioada târzie a evului mediu figura Melusinei apare în basmele populare, ea făcând parte din poveștile triste de dragoste. 

Poșta franceză a ales acest personaj mitologic ca temă pentru emisiunea EUROPA din acest an, „Povești și mituri”. Timbrul, cu valoarea nominală de 1,65 euro, va fi pus în circulație pe data de 9 mai 2022, fiind paginat în minicoli de câte nouă timbre (3 x 3). Mărciile poștale au fost machetate de către Daria Schmitt și gravate de către Pierre Albuisson. Vineri, 6 mai 2022, la oficiul poștal 86 din Lusignan, între orele 10:30 și 12:30, Daria Schmitt va semna FDC-uri și va acorda autografe. Tot aici va fi disponibilă, pentru doritori, ștampila „prima zi a emisiunii”.

27 aprilie 2022

Legenda Vărsătorului din Eisenerz

Dacă sunteți cititor fidel al blogului nostru știți deja că tema de anul acesta a timbrului EUROPA este „Povești și mituri”, iar legenda Vărsătorului din Eisenerz, propusă de către Poșta Austriacă, se potrivește foarte bine în acest context.
Legenda spune că oamenii au prins odată un spirit de apă care locuia în lacul Leopoldstein, lângă orașul de astăzi Eisenerz. Ei credeau că are comori mari. În schimbul eliberării sale, prizonierul le-a promis „aur timp de zece ani, argint pentru o sută de ani sau fier pentru totdeauna”. Oamenii din Eisenerz au ales fier, iar de atunci fierul a fost extras pe Erzberg - etajele caracteristice de pe munți, care se văd astăzi din depărtare, sunt martori pentru extracția minereului în mineritul deschis. Izvorul carstic în care se spune că spritul apei a dispărut în cele din urmă se numește Wassermannsloch sau Lacurile Negre.
Timbrele EUROPA sunt emise de companii poștale europene din 1956. Acestea sunt menite să promoveze filatelia și să sublinieze asemănările culturale și istorice dintre țări. Poșta Austriacă va pune la dispoziția publicului această marcă poștală, cu valoarea nominală de 1 euro, pe data de 7 mai 2022.

26 aprilie 2022

Două luni de la izbucnirea războiului de lângă noi

Pentru a marca împlinirea a două luni (24 februarie - 24 aprilie 2022) de la izbucnirea războiului nedorit de lângă noi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în a treia zi de Paști, în data de 26 aprilie 2022. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 26 aprilie din Reșița de la Oficiul Poștal nr. 1.

Erwin Josef Țigla

21 aprilie 2022

Anul jubiliar „150 de ani de la fabricarea la Reșița a primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României, 1872 - 2022”

Vineri, 29 aprilie 2022, de la ora 17.00, la Centrul Universitar din Reșița al Universității „Babeș - Bolyai” Cluj Napoca va avea loc Vernisajul expoziției de filatelie necompetitive „150 de ani de la fabricarea la Reșița a primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României, 1872 - 2022”. Vor fi expuse 11 exponate filatelice realizate de șase colecționari din România (Baia Mare, Reșița, Satu Mare, Sibiu) și Germania (Regensburg). De asemenea manifesatarea va găzdui o expoziție de artă plastică „Locomotivele cu abur”, cu lucrări ale artiștilor plastici din Stuttgart / Germania (Adriana Hermle), Bocșa (Nik Potocean), București (Luciana Cristina Ionescu), Reșița (Viorica Ana Farkas, Livia Frunză, Niculina Ghimiș, Adina Elena Ghinaci, Flavia Beatris Grădinaru, Doina & Gustav Hlinka, Eleonora & Gabriel Hoduț, Tatiana Țibru) și Timișoara (Lia Popescu), o expoziție a artistului fotograf Petre Dalea (Reșița) și o expoziție cu piese din colecția lui Bogdan Andrei Mihele (Reșița).

Palatul Elisabeta

Palatul Elisabeta (amintit în unele scrieri și ca „vila din Kiseleff”) este o reședință regală din București, situată pe Șoseaua Kiseleff. Palatul a fost proiectat în 1936 de către arhitectul Corneliu Marcu, într-o combinație de stil maur și brâncovenesc. Palatul a fost construit între anii 1935 - 1937 pentru Regina Elisabeta a Greciei, născută Principesă a României, prima fiică a Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria a României, soră a Regelui Carol al II-lea al României. El nu a fost destinat să găzduiască activități oficiale, ci să servească ca locuință Principesei reîntoarse în țară. Palatul nu a fost locuit prea mult de către fosta regină a Greciei, deoarece aceasta s-a retras la reședința ei de la țară, Castelul Banloc.
Având ca inspirație arhitectura deosebită a acestui edificiu, corelat cu lansarea emisiunii filatelice dedicată colecțiilor care se regăsesc în patrimoniul Palatului Elisabeta, bunul meu prieten Valentin Golea a machetat un plic pe care l-a francat cu două dintre cele șase timbre ale emisiunii. Corespondența mi-a fost expediată (mulțumesc încă odată) în regim recomandat - prioritar (3,90 lei - corespondență internă prioritară cu greutatea de până în 50 de grame + 1,40 lei taxa serviciului recomandat). Mărcile poștale au fost obliterate cu ștampila „prima zi a emisiunii”, iar pe plic este aplicată și ștampila de zi a Oficiului Poștal nr. 37 din București. Corepondența a ajuns la destinație pe data de 18 aprilie (având un tranzit de 3 zile).

Legenda lui Wilhelm Tell


Wilhelm Tell este un erou popular al Elveției care, potrivit legendei, ar fi trăit între sfârșitul secolelor al XIII-lea și al XIV-lea și a cărui existență istorică reală este încă subiect de dispută. Conform legendei, Tell a fost un expert de tir cu arbaleta care l-a asasinat pe Albrecht Gessler, un pârcălab tiranic din Altdorf, în Cantonul Uri. Conform legendei, în schimbul vieții sale, pârcălabul Gessler i-a impus lui Wilhelm teribilul test al mărului care, așezat pe capul lui Walter, fiul lui Wilhelm, ar fi trebuit să fie lovit de săgeata arbaletei sale. Wilhelm a reușit să prindă mărul, dar, pentru cazul în care acest test n-ar fi mers bine, ascunsese o a doua săgeată sub sacou, gata pentru tiran.

Plecând de la această legendă, Elena Knecht a machetat două mărci poștale (fiecare cu nominalul de 1,10 franci elveției) pentru emisiunea EUROPA „Povești și mituri” pe care administrația poștală a Elveției o va pune în circulație pe data de 5 mai 2022. Emisiunea va fi disponibilă în minicoală de 16 mărci poștale (8 perechi). Cei care doresc pot face încă de pe acum precomandă pe site-ul Poștei Elvețiene, timbrele fiind livrate începând cu data de 28 aprilie.

20 aprilie 2022

Dragonul cu trei capete

Tema dragonului păzitor al comorii reapare de mai multe ori în mitologiile germanice. Atât Fafnir, cât și balaurul lui Beowulf au fost custodi ai unor comori gigantice și prețioase. Adminsitrația poștală a Germaniei propune pentru anul acesta, în cadrul emisiunii EUROPA „Povești și Mituri” redescoperirea dragonului cu trei capete. Timbrul, cu nominalul de 85 de eurocenți, prezintă un „cod matrice” introdus încă de anul trecut de poșta germană. Oricine scanează scrisoarea înainte de a o trimite poate urmări starea acesteia prin aplicația Post, disponibilă de site-ul poștei germane. Utilizarea acestui cod matrice îngreunează falsificarea și refolosirea mărcilor poștale. Emisiunea va fi pusă în circulație pe data de 5 mai 2022 și va fi disponibilă în minicoli de câte 10 timbre.

19 aprilie 2022

Tânărul cu inima de aur


Lomidrevo
sau Valibuk este o poveste de basm tipic slovacă despre un tânăr cu o inimă făcută din aur care se luptă cu dragonii pentru a salva ziua. În drumul său epic, învață multe despre oameni și natura lor, despre lume, despre el însuși și, răzbind toate obstacolele, se alege o prințesă uluitoare ca mireasă. Poșta slovacă, prin talentul deosebit al machetatorului M. Kellenberger, va pune în circulație un timbru, cu valoarea nominală de 1,50 euro, pe data de 2 mai 2022. Timbrul face parte din seria de timbre „Povești și mituri” - tematică emisiunilor EUROPA din acest an. Paginația timbrelor va fi în blocuri de 6 mărci poștale și în minicoli de câte 8 exemplare.

15 aprilie 2022

Colecții. Palatul Elisabeta

Una dintre cele două FDC-uri ale emisiunii.

Romfilatelia continuă seria emisiunilor de mărci poștale cu tematica Colecții și a introdus în circulație vineri, 15 aprilie 2022, emisiunea de mărci poștale „Colecții. Palatul Elisabeta” (LP #2365).
Emisiunea, machetată de George Ursachi, este alcătuită din șase timbre (72 x 36 mm), șase minicoli (172 x 132 mm), o coliță dantelată (102 x 72 mm cu dimensiunea timbrului de 72 x 36 mm) și două plicuri prima zi a emisiunii (203 seturi). Mărcile poștale asociază costumelor populare din patrimoniul Palatului Elisabeta, imaginile reginelor sau principeselor din Familia Regală a României și elemente statuare, iar pe plicurile prima zi sunt redate imagini de interior din Saloane ale Palatului Elisabeta.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei (contravaloarea serviciului recomandat intern) este ilustrat un costum tradițional din Pădureni, 1/2 sec. XX, gospodărie, care a fost purtat de Regina Elena. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,80 lei (nu regăsesc acest tarif la francarea corespondenței actuale - oare ni se pregătește ceva?) este redat un costum tradițional de mireasă din Argeș, 1/4 sec. XX, atelier sătesc, care a fost purtat de Regina Maria. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,90 lei (contravaloarea unei corespondențe interne prioritară cu greutatea de până în 50 de grame) este reprezentat un costum tradițional din Vrancea, 1/4 sec. XX, gospodărie, purtat de Regina Elisabeta. Un costum tradițional din Muscel, haină de inspirație tradițională, 1/4 sec. XX, atelier sătesc, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritară cu greutatea cuprinsă între 1 și 2 kg), a fost purtat de Principesa Ileana. Un costum tradițional din Vâlcea, 1/4 sec. XX, gospodărie, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritară cu greutatea de până în 50 de grame), a fost purtat de Principesa Mărioara. Pe timbrul cu valoarea nominală de 15,60 lei (tariful de înregistrare pentru valoarea declarată a unei corespondențe externe - nu sunt sigur dacă pentru acest tarif se aplică timbre poștale - aștept o confirmare) este redat un costum tradițional din Romanați, 1/4 sec. XX, gospodărie, care a fost purtat de Regina Maria. Pe colița emisiunii cu valoarea nominală a timbrului de 32 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritară cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame) este ilustrat un costum tradițional din Olt, 1/4 sec. XX, gospodărie. Pentru Compania Națională Poșta Română timbrele au fost paginate în coli de câte 28 de mărci cu 7 viniete.

Papa emerit Benedict al XVI-lea la 95 de ani

În aceste zile este sărbătorit prin intermediul unei expoziții filatelice la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din municipiul Reșița,  Papa emerit Benedict al XVI-lea  la împlinirea a 95 de ani de viață (născut sub numele de  Joseph Aloisus Ratzinger, la 16 aprilie 1927, în Martl am Inn / Germania). În perioada 12 - 20 aprilie se poate viziona expoziția filatelică „Papa Benedict al XVI-lea“, cu exponate din colecția Erwin Josef Țigla.
Forumul Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița marchează împlinirea celor 95 de ani printr-un   plic   filatelic   ocazional   și   o   ștampilă   adecvată,   aprobată   de   Poșta   Română. Întreaga corespondență care este trimisă de la oficiul poștal Reșița 1 în ziua de 16 aprilie 2022, va fi obliterată cu această ștampilă. 

Erwin Josef Țigla

14 aprilie 2022

Zeițele Soarelui și a Lunii


Administrația poștală finlandeză dedică emisiunea „Povești și mituri” din ciclul EUROPA din acest an zeițelor stelare de o deosebită frumusețe Päivätär și Kuutar. Compusă din nouă mărci autoadezive, timbrele au nominalul aferent expedierii unei scrisori internaționale, evidențiat prin simbolul globului pământesc poziționat în partea superioară. Emisiunea va fi pusă în circulație pe data de 27 aprilie 2022 în minicoli de câte 10 mărci poștale (câte o minicoală pentru fiecare valoare în parte).


Päivätär (Lady Sun) este zeița Soarelui în Mitologia finlandeză. Ea deține argintul Soarelui, învârte fire de argint și țese haine din ele. În Kalevala, femeile tinere îi cer lui Päivätär să le ofere o parte din bijuteriile și hainele ei din argint. Kuutar („Fecioara Lunii”) este zeița Lunii în Mitologia finlandeză. Ea deține aurul Lunii, învârte fire de aur și țese haine din ele. În Kalevala, femeile tinere îi cer lui Kuutar să le ofere câteva din bijuteriile și hainele ei aurii.

Împistritul ouălor în Maramureș

Împistritul ouălor este un obicei păstrat încă viu în unele sate maramureșene și se practică întotdeauna în Săptămâna Mare (Săptămâna Patimilor). Din dorința de a se apropia cât mai mult de obiceiurile din lumea satului, marți, 19 aprilie, de la ora 12:00, Muzeul Județean de Etnografie și Artă Populară Maramureș vă așteaptă la un atelier de împistrit ouă, folosind tehnicile tradiționale.
Atelierul se adresează copiilor cu vârste cuprinse între 7 și 14 ani și este organizat în colaborare cu Reghina Cosma, meșter popular din Țara Lăpușului, care va dezvălui și va transmite mai departe generației tinere tainele acestui meșteșug. Înscrierile se fac la numărul de telefon: 0755197595, muzeograf Gabriela Filip.

Libuše și Přemysl


Pe data de 6 aprilie 2022 administrația poștală a Cehiei a pus în circulație emisiunea EUROPA 2022 - „Povești și mituri” compusă dintr-o marcă poștală cu valoarea nominală E (echivalentul a 39 coroane cehe). Emisiunea este dedicată cuplului legendar Libuše și Přemysl și a fost paginată într-o minicoală de șase mărci poștale. Emisiunea a fost însoțită de un FDC și a beneficiat la lansare de o ștampilă „prima zi” aplicată la Praga.


Potrivit legendelor, Libuše ar fi fost fiica cea mai mică a conducătorului mitic ceh Krok. Legenda spune că ea a fost cea mai înțeleaptă dintre cele trei surori, și în timp ce sora ei Kazi avea darul vindecării și Teta se pricepea la magie, ea avea darul de a vedea viitorul și a fost aleasă de tatăl ei ca succesoare pentru a conduce poporul. Conform legendelor, ea a proorocit din castelul ei de la Libušín, deși mai târziu legendele spun că acesta era castelul Vyšehrad. Legenda spune că Libuše a urcat pe o stâncă înaltă aflată deasupra Vltavei și a profețit: „văd un mare oraș a cărui glorie va ajunge la stele”. Pe acel loc ea a poruncit să se construiască un castel și un oraș numit Praga. Deși s-a dovedit o conducătoare înțeleaptă, bărbații tribului au fost nemulțumiți că sunt conduși de o femeie și i-au cerut să se căsătorească, dar ea s-a îndrăgostit de un plugar pe nume Přemysl. Ea a relatat, prin urmare, o viziune în care a văzut un fermier cu o sandală ruptă ce ara un câmp, sau în alte versiuni ale legendei, mâncând de pe o masă din fier. Ea i-a instruit pe curteni să-l caute pe acest om, lăsând un cal liber la o intersecție; ei l-au urmat în satul Stadice și l-au găsit pe Přemysl exact așa cum a spus ea (fie arând un câmp, fie folosind un plug de fier pe post de masă). Cei doi aristocrați l-au găsit pe Přemysl și l-au adus la palatul domnesc, unde Libuše s-a căsătorit cu el, iar Přemysl Plugarul, a devenit, astfel, conducător. Cei doi au avut trei fii: Radobyl, Lidomir, și Nezamysl, care au continuat dinastia Přemyslid în Cehia.
După o altă legendă, ea a poruncit curtenilor să întemeieze un oraș în locul unde au găsit un bărbat ce realiza cea mai bună utilizare a dinților săi în miezul zilei. Ei au pornit, iar la amiază au găsit un om ce tăia o bucată de lemn (folosind dinții fierăstrăului său) când toată lumea mânca; când l-au întrebat ce făcea, el a răspuns: „Prah” (care în limba cehă înseamnă „prag”), așa că Libuše a numit orașul Praga (în cehă Praha).

13 aprilie 2022

Prima ediție a festivalului „Zilele Teatrului Tânăr” în Baia Mare

Artspot vă prezintă prima ediție a festivalului „Zilele Teatrului Tânăr” - un festival băimărean de educație prin artă, dedicat tinerilor. Urmează șase zile de activități interesante care te vor ajuta să descoperi lucruri noi despre tine.
Pentru cei care doresc să-i cunoască pe acești tineri artiști, și să facă cunoștință cu munca lor deoasebită, iată care este programul festivalului care debutează mâine:
Joi, 14 Aprilie:
 ⁃  moment artistic al trupei „TheSnooP” la Olimpiada Națională de Chimie;
 ⁃ spectacolul „Ce scrie pe Semn?” al trupei Artwist, ora 19:00, Sala Studio, Teatrul Municipal Baia Mare (biletele se achiziționează direct de la casieria teatrului );

Vineri, 15 Aprilie:
 ⁃ repetiție deschisă publicului, a trupei „TheSnooP”, orele 09-13, la sediul Artspot (înscriere prin mail la artspot@yahoo.com);
 ⁃ repetiție deschisă publicului, la spectacolul „Căsătoria”, de N. V. Gogol, ora 18:00, la Sala Mare, a Teatrului Municipal Baia Mare;

Sâmbătă, 16 Aprilie:
 ⁃ workshop pentru liceeni, cu actorul Dragoș Călin, orele 09-12, la sala Artspot 2 (înscriere prin mail la artspot@yahoo.com);
 ⁃ dezbatere cu adolescenți și părinți, pe tema „Podul fragil dintre adolescent și părinte”, intermediată de actorul Dragoș Călin, ora 18:00, ceainăria Reverié-elixir maison, rezervări la 0770 944 134;

Duminică, 17 Aprilie:
 ⁃ workshop pentru liceeni, cu actorul Andrei Han, orele 09-12, la sala Artspot 2 (înscriere prin mail la artspot@yahoo.com);

Luni, 18 Aprilie:
 ⁃ zi de workshop, condusă de studenții UNATC, cu tinerii din trupele de teatru de liceu băimărene;

Marți, 19 Aprilie:
 ⁃ „Romeo și Julieta”, de William Shakespeare, regia Mihaela Sîrbu, 19:00, spectacol al UNATC București, la Sala Mare a Teatrului Municipal Baia Mare (rezervări prin mail la artspot@yahoo.com).

Împreună cu talentata Alexandra Cirț, care s-a ocupat de grafica festivalului, am machetat un plic ocazional (tiraj 150 de exemplare) care va fi disponibil pe parcusul festivalului (până la epuizare). Vă așteptăm pe toți la teatru în număr cât mai mare!

Dragonul Wawel

Dragonul Wawel (în poloneză „Smok Wawelski”), cunoscut și ca Dragonul Dealului Wawel, este un dragon faimos din folclorul polonez. El a trăit într-o peșteră la poalele dealului Wawel pe malul râului Vistula. Dealul Wawel se află în Cracovia, fosta capitală a Poloniei. În unele povestiri dragonul a trăit înainte de fondarea orașului, când zona a fost locuită de fermieri. Acest personaj celebru a fost ales ca subiect al emisiunii „Povești și Mituri” de către administrația poștală a Poloniei, în ciclul seriilor de emisiuni EUROPA din acest an. Marca poștală are valoarea nominală de 4,50 zloți și va fi pusă în circulație pe data de 21 aprilie 2022, în blocuri de câte 9 timbre.

Conform unei versiuni populare a povestirii despre dragon acțiunea are loc în Cracovia, de-a lungul conducerii lui Krak, fondatorul legendar al orașului. În fiecare zi dragonul rău distrugea localități din întreg ținutul, omorând oamenii, jefuind casele lor și devorând animalele acestora. În multe versiuni ale istoriei, dragonului îi plăcea cel mai mult să devoreze fetele tinere, și putea fi potolit numai în cazul în care locuitorii orașului lăsau o fată tânără în fața peșterii sale o dată pe lună. Regele a vrut să scape de dragon o dată pentru totdeauna, dar cel mai curajos cavaler al lui a pierit de la respirația de foc a dragonului. Versiunile populare povestesc despre sacrificiul fetelor tinere, fiecare fată din oraș fiind în cele din urmă sacrificată cu excepția uneia, Wanda, fiica regelui. Disperat, regele a promis mâna frumoasei sale fiicie oricui va putea să-l distrugă pe dragon. Războinici mari de aproape și de departe au luptat pentru fiica regelui, dar n-au izbutit. Într-o zi un cizmar cu numele Skuba a acceptat provocarea. El a umplut un miel cu sulf și l-a pus în fața peșterii dragonului. Dragon l-a mâncat și în curând i-a venit o sete incredibilă. S-a dus spre râul Vistula și a băut, și a băut, și a băut. Dar nici o cantitate de apă nu i-a putut stăpâni durerile din stomac; după ce a băut jumătate din râul Vistula s-a umflat și a crăpat. Skuba s-a căsătorit cu fiica regelui, după cum a fost promisiunea, și au trăit fericiți până la adânci bătrâneți.

11 aprilie 2022

Centenarul liniei de cale ferată Satu Mare – Baia Mare

Cu ocazia aniversării a 100 de ani de la darea în exploatare a liniei de cale ferată Satu Mare – Baia Mare, filateliștii sătmăreni au realizat o flamă publicitară cu dată variabilă care a fost aplicată pe un plic tematic în a cărei semiilustrație se poate observa o locomotivă electrică aparținând Regionalei Cluj a CFR. Ștampila (omologată de AFR cu nr. FV 187) reproduce imaginea gării CFR din Satu Mare, schema liniei de cale ferată dintre cele două localități, precum și legenda „6 iulie 194 // 100 / ani // CALEA / FERATĂ // SATU MARE / BAIA MARE” în care se intercalează o cunună de lauri. Ștampila a fost aplicată la Oficiul Tranzit Satu Mare. De la acest eveniment am identificat, răsfoind site-ul Delcampe, doar piesa din imaginea alăturată. Din dorința de a o include în viitoarea ediție a lucrării dedicate filateliei Maramureșului apelăm la generozitatea colecționarilor cu rugămintea de a ne furniza o imagine mai clară a unei piese similare. De asemenea avem rugămintea de a ne semnala dacă mai există și alte piese filatelice realizate cu acest prilej. Și informațiile de natură documentară ne sunt de un real folos. Cei care doresc ne pot trimite scanările lor (color, de preferat la o rezoluție de 300 dpi) prin e-mail pe adresa timbrufilatelic@yahoo.com. Vă mulțumim anticipat pentru colaborare.

09 aprilie 2022

Orhideea egretă

Orhideea egretă (Habenaria radiata) este o specie de orhidee de pădure cu o înălțime de 15-30 cm, răspândită pe larg pe insulele Japoniei. Habenaria este numită Orhideea Egreta albă. Floarea sa frumoasă mare are o culoare albă perlată, iar petalele se aseamănă cu aripile unei egrete.
În Japonia, habenaria este cultivată de mult timp, ea decorează în mod tradițional multe grădini și este cultivată ca plantă de casă. Tuberculii de Habenaria radiata sunt plantați în grădină primăvara, după ce trec ultimele înghețuri.
Zilele trecute am primit acest plic de la prietenul meu Valentin Golea (căruia îi mulțumesc și pe această cale) care a fost francată cu timbrul de 4 lei (corespondență neprioritară internă recomandată) din emisiunea „Fanteziile florei” și care a fost obliterată cu ștampila „prima zi a emisiunii”.

08 aprilie 2022

Povești și Mituri

FDC-ul emisiunii

În acest an, sub genericul Europa 2022, PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales tematica „Povești și Mituri”. Romfilatelia a introdus în circulație vineri, 8 aprilie 2022, emisiunea dedicată acestei tematici (LP#2364), alcătuită din două timbre, două blocuri dantelate, două minicoli, un plic prima zi și un album filatelic special. Machetatorul Walter Riess a abordat ca subiecte pentru ilustrarea mărcilor poștale Legenda bourului Moldovei (pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei - contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) și Legenda primului timbru „Cap de bour” (pe marca poștală cu valoarea de 16 lei - contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame).

125 de ani de la moartea pedagogului Klára Leövey

Klára Leövey s-a născut pe 25 martie 1821 în Sighetu Marmației.
În 1846, este angajată ca profesoară la școala de fete a lui Teleki Blanka din Budapesta.
Ea joacă un rol activ în Revoluția din 1848. Datorită acestui lucru, este trimisă la închisoare, unde petrece 3 ani, între 1853 și 1856.
În 1859, se întoarce acasă la Sighet, unde înființează o școală de fete. Alături de Teleki Blanka, este considerată una dintre cele mai importante figuri ale feminismului și dezvoltării educației pentru femei din Imperiul Austro-Ungar.
Îşi începe cariera publicistică în anul 1866 la diferite ziare din Transilvania şi fondează publicaţia „Maramaros” („Maramureş”). În 1889 se mută în Budapesta , iar cariera ei se dezvoltă rapid, devenind o figură activă în viața socială și literară.
Ea moare la vârsta de 76 de ani, pe 8 aprilie 1897, în urma unui accident de omnibus petrecut la Budapesta. A fost înmormântată la cimitirul reformat din Sighetu Marmației.

05 aprilie 2022

125 de ani inaugurarea căii ferate Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc

În vara anului 1895, M.Á.V.-ul demarează lucrările de construcție a liniei de cale ferată Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc. Linia pornea din stația Sfântu Gheorghe, situată la altitudinea de 531 m (550 m după unele surse), și urmărește valea Oltului, traversând munții Hațegului. Traseul prezintă un profil greu, de munte, cu multe curbe, poduri și podețe, tunele și pasaje. După 63,6 km linia ajunge în depresiunea vulcanică a Ciucului, în orașul Miercurea Ciuc, situat la altitudinea de 687 m (660 după alte surse). Acest tronson de cale ferată face parte dintr-o magistrală de cale ferată importantă (400) care leagă capitala țării și orașele din sud de Carpați, de zonele și orașele din nordul, nord-vestul țării sau cu cele din zona centrală. În prezent linia este străbătută de 11 perechi de trenuri de călători aparținând companiei CFR, iar durta călătoriei oscilează cu aproximație între o oră și o oră și jumătate.

Pentru a marca acest eveniment am machetat un întreg poștal (plic) în semiilustrația căruia am surprins automotorul sosit de la Miercurea Ciuc în gara Sfântul Gheorghe. În urmă cu cinci ani, prietenul meu Lőrincz Tiberiu din Satu Mare, macheta un plic o ștampilă ocazională cu prilejul aniversării a 120 de ani de la inaugurarea acestei linii. Aniversarea unui veac de la inaugurarea liniei a fost marcată de Edipost prin punerea în circulație a unui întreg poștal plic (cod 010/97) în semiilustrația căruia este reprodusă imaginea unui tren mixt remorcat de o locomotivă tender din seria MÁV - CFR 377 (tip Ct-n2) în Gara Băile Tușnad (stație de pe traseul liniei aniversate) la 1900.

04 aprilie 2022

Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, 200 de ani de la naștere

Romfilatelia adaugă tematicii spiritualității și istoriei Bisericii Ortodoxe Române o emisiune aniversară dedicată unui ierarh de frunte: „Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, 200 de ani de la naștere” (LP#2363). Emisiunea, machetată de Mihail Vămășescu, este compusă dintr-o marcă poștală cu valoarea nominală de 10 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) și va fi introdusă în circulație marți, 5 aprilie 2022.
Imaginile reproduse pe marca poștală și pe plicul „prima zi” a emisiunii (191 exemplare), îl prezintă pe Calinic Miclescu în ținuta reprezentativă a înalților ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Constantin Miclescu (viitorul Mitropolit Calinic Miclescu) s-a născut la 16 aprilie 1822 în orașul Suceava, într-o veche familie boierească în care regăsim un viitor mitropolit al Moldovei, Sofronie Miclescu (unchi al lui Calinic Miclescu). De altfel, acesta a fost cel care l-a călugărit pe nepotul său, la Huși, la 18 iunie 1842 sub numele de Calinic.

02 aprilie 2022

Doi ani de la înregistrarea primului deces asimilat Covid-19 în județul Caraș-Severin

În data de 16 martie 2020 apărea Decretul nr. 195 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Motivul? „Situația epidemiologică internațională determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de țări, în care, aproximativ 160.000 de persoane au fost infectate și peste 5.800 au decedat, precum și declararea Pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020, … luând act de evoluția situației epidemiologice pe teritoriul României și de evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, care indică o creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2…” Atunci eram speriați, nu știam ce se va întâmpla, cum va evolua situația în România, în Europa, în lume…
Acum, la mai bine de doi ani de zile de atunci, ne aducem aminte de toți cei care au sprijinit combaterea pandemiei, de cei care au salvat vieți omenești, fiecare în domeniul său de activitate și după responsabilitatea dată, de acei care au stat alături de cei bolnavi, mângâindu-le suferința, oferindu-le speranța într-o nouă zi mai bună… Sunt mii și mii de oameni care au făcut tot posibilul ca să trecem mai ușor de această stare de pandemie, înfruntând virusul, încrezători fiind că Bunul Păstor este alături de noi, de suferința noastră comună sau individuală… Lor, cu toții, trebuie să le mulțumim!
Din păcate, fără a putea întoarce timpul înapoi, tragem astăzi împreună linie și constatăm că am rămas în această perioadă mai săraci deoarece oameni apropiați nouă, părinți, bunici, frați, membri ai familiei, prieteni, colegi, cunoscuți, au pierdut lupta cu virusul ucigător… În județul Caraș-Severin, primul deces asimilat Covidului a fost înregistrat în 2 aprilie 2020, conform datelor emise de DSP Caraș-Severin.
Anul trecut, la inițiativa președintelui Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și a dr. Felicia Quint (președinte pe zona 2 vest a Districtului 124 România, membră a Clubului Lions Onix Reșița) s-a derulat un proiect al societății civile din municipiul Reșița, prin intermediul căruia s-au organizat mai multe manifestări cu caracter spiritual și laic spre a ne aduce aminte de toți concitadinii noștri care au trecut pragul spre veșnicie din momentul începerii pandemiei până la acea dată. Fiecare în parte a fost membru al unei familii de-a noastre, iubit, apreciat, iar în momentul plecării, a lăsat un loc liber, definitiv neocupat, urmat de lacrimi, de durere sufletească...
Iată că anul acesta, pe 2 aprilie, se împlinesc doi ani de la primul deces asimilat Covidului în județul nostru. Conform datele statistice primite de la Direcția pentru Sănătate Publică Caraș-Severin, în perioada 2 aprilie 2020 - 1 aprilie 2022, au decedat din cauze Covid un număr de 1.256 bolnavi infectați.
Anul acesta, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat, ca de altfel și anul trecut, un plic filatelic ocazional care amintește de decesele asimilate Covidului și, având aprobarea CN Poșta Română SA și a Federației Filatelice Române, s-a realizat și o ștampilă ocazională de zi, cu care se obliterează întreaga corespondență trimisă de Oficiul Poștal Reșița 1, în data de 2 aprilie 2022.

Erwin Josef Țigla


01 aprilie 2022

Ziua Internațională a Păsărilor

Începând cu anul 1906, pe data de 1 aprilie, se sărbătorește „Ziua Internațională a Păsărilor”. La aceea dată a fost adoptată „Convenția Internațională a Păsărilor”, unul dintre cele mai importante documente privind protecția avifaunei. Pe teritoriul țării noastre, această zi a fost sărbătorită încă din perioada interbelică, preponderent în școli. Cu această ocazie, elevii instalau cuiburi artificiale în copaci pentru păsările migratoare. Deși uitată în perioada comunistă, sărbătoarea a fost reînviată de către Societatea Ornitologică Română. Începând cu anul 1994, această zi este sărbătorită în fiecare an, fiind marcată prin activități în teren, prezentări pe diverse teme cum ar fi situația păsărilor din țară și proiecte de conservare și conștientizare asupra importanței avifaunei. Și din punct de vedere filatelic oferta de mărci poștale care ilustrează aceste minunate ființe este foarte bogată. Aproape anual fiecare administrație poștală dedică cel puțin un timbru în care putem (re)cunoaște câte o specie de pasăre.