70 de ani de filatelie europeană văzuți prin ochii unui colecționar

Anul 2026 mi-a oferit bucuria de a marca un moment cu adevărat special în universul filatelic: împlinirea a 70 de ani de la apariția seriei EUROPA stamps. De fiecare dată când întâlnesc astfel de aniversări, simt nevoia să privesc nu doar piesele în sine, ci și povestea din spatele lor.
Prima emisiune EUROPA, apărută în 1956, a fost mai mult decât o simplă inițiativă filatelică. 

A reprezentat, în opinia mea, o formă subtilă de exprimare a ideii de unitate europeană, într-o perioadă în care acest concept era încă în construcție. Timbrele au devenit, astfel, mici ambasadori ai unei identități comune.
De-a lungul anilor, am urmărit cu interes evoluția acestor emisiuni. Dacă inițial majoritatea administrațiilor poștale foloseau un design comun, ulterior fiecare țară a început să interpreteze tema anuală în manieră proprie. 

Această diversitate a adus un farmec aparte colecțiilor, transformând seria EUROPA într-un adevărat teren de explorare pentru filateliști.
Din 1993, coordonarea acestor emisiuni este realizată de PostEurop, organizație care reunește operatorii poștali europeni și care stabilește temele anuale. Este, dacă vreți, un liant instituțional al acestei tradiții filatelice.
Pentru anul 2026, am remarcat cu interes revenirea la conceptul de design unic. 

Toate administrațiile participante au adoptat aceeași machetă, un gest simbolic care, în opinia mea, subliniază ideea de unitate într-un mod direct și elegant.
Designul ales, realizat de Klaus Welp, mi se pare deosebit de inspirat. Linia diagonală ascendentă, alcătuită din șapte puncte, sugerează atât perforațiile timbrului, cât și ideea de progres. 

Cele șapte puncte marchează cele șapte decenii de colaborare între serviciile poștale europene – un detaliu simbolic care mi-a atras imediat atenția.
Fundalul, construit dintr-un joc de culori inspirat din steagurile europene, oferă compoziției o dinamică aparte. Privind timbrul, am avut senzația că asist la o sinteză vizuală a diversității europene – o combinație de identități care, împreună, creează un întreg coerent.

Dincolo de aspectul grafic, această emisiune mă face să reflectez și la rolul filateliei în lumea de astăzi. Într-o epocă dominată de comunicarea digitală, timbrele continuă să transmită mesaje, să păstreze memoria și să spună povești. Iar seria EUROPA rămâne, în opinia mea, una dintre cele mai clare expresii ale acestei funcții.

Pentru mine, ca filatelist, emisiunea EUROPA 2026 nu este doar o piesă aniversară, ci și o oportunitate de a construi colecții comparative interesante. Faptul că același design este utilizat de mai multe administrații poștale îmi oferă ocazia să observ diferențe subtile de tipar, hârtie sau prezentare – detalii care dau farmec și profunzime unei colecții.
În final, pot spune că EUROPA 2026 confirmă încă o dată forța simbolică a timbrului. În câțiva centimetri pătrați, se regăsesc 70 de ani de colaborare, istorie și identitate europeană. Iar pentru mine, fiecare astfel de piesă rămâne o invitație la descoperire și reflecție.

 

Emisiunea filatelică „Europa CEPT 1958” – simbol al unității și colaborării europene

Anul 1958 a marcat o nouă etapă în istoria filateliei europene, prin emisiunea comună „Europa CEPT 1958”, dedicată ideii de solidaritate și reconstrucție a continentului. După succesul primei serii „Europa” din 1956, șapte din cele opt țări participante – Belgia, Franța, Germania, Saar, Italia, Luxemburg și Olanda – au ales un simbol unic: porumbelul cu ramură de măslin, imagine universală a păcii, înconjurat de cuvântul EUROPA. Turcia însă a adoptat imaginea unui butuc de copac din care răsare un lăstar tânăr. Designul simplu, dar puternic, reflectă dorința națiunilor de a clădi o Europă unită prin prietenie, cultură și comunicare.
Recent, la Cercul filatelic al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare, a fost realizată o lucrare dedicată timbrelor emisiunii „Europa 1958”. Pe lângă prezentarea vizuală a pieselor, materialul oferă informații precise privind data punerii în circulație, tirajul fiecărei valori și varietățile cunoscute. În plus, filateliștii pot nota, în spațiile special destinate, piese aflate sau lipsă din propriile colecții, transformând lucrarea într-un instrument de studiu și evidență personală.
Această inițiativă locală demonstrează că filatelia rămâne un mijloc viu de educație, documentare și pasiune pentru istorie, iar emisiunea „Europa CEPT 1958” continuă să inspire prin mesajul său de unitate și pace între popoare – un mesaj mereu actual.

Jersey dezvăluie comorile arheologice ale insulei într-o emisiune filatelică spectaculoasă

În fiecare an, tema „EUROPA” aduce în prim-plan, prin intermediul timbrelor, patrimoniul cultural comun al țărilor europene membre ale Asociației Publicațiilor Poștale Europene (PostEurop). Pentru anul 2025, tema aleasă este „Descoperiri arheologice”, iar poșta insulei Jersey a răspuns acestei provocări printr-o emisiune filatelică captivantă care pune în valoare bogățiile ascunse ale trecutului insulei.
Lansată pe 5 mai 2025, emisiunea „EUROPA: Descoperiri arheologice include”: un set de șase timbre tematice, o coliță filatelică de colecție, precum și o varietate de produse conexe pentru pasionații de filatelie.
Timbrele, ilustrate cu rafinament de artista Hannah George, prezintă șase dintre cele mai importante și unice situri sau artefacte arheologice descoperite pe teritoriul insulei: descoperiri comerciale – dovezi ale vechilor rute de schimb și contact comercial cu alte regiuni europene; tezaurul de monede celtice – o comoară impresionantă care atestă circulația monetară și influențele culturale din epoca fierului; mormântul corbelat La Sergenté – unul dintre cele mai vechi monumente funerare de pe insulă; La Cotte – un important sit preistoric legat de activitatea neanderthalienilor; La Pouquelaye de Faldouet – un monument megalitic enigmatic, asociat cu ritualuri funerare; și, nu în ultimul rând, oase de mamut – mărturii spectaculoase ale faunei din epoca glaciară.
Prin această emisiune, Jersey Post reușește să combine valoarea istorică și științifică a descoperirilor cu estetica filatelică de înaltă clasă, oferind colecționarilor din întreaga lume nu doar o piesă de colecție, ci și o lecție de arheologie vizuală.
Emisiunile tematice EUROPA sunt apreciate pentru modul în care reunesc, sub o temă comună, diversitatea culturală și istorică a continentului european. În cazul insulei Jersey, acest demers nu face decât să întărească legătura dintre filatelie, educație și patrimoniu. Astfel, colecționarii au ocazia nu doar să admire un design artistic de excepție, ci și să exploreze, timbru cu timbru, istoria milenară a unui teritoriu fascinant.

Misterul din nord: piatra runică de la Kingittorsuaq și mesajul viking păstrat pe un timbru

În anul 1824, pe una dintre insulele stâncoase din apropiere de Kingittorsuaq, în Groenlanda de azi, un bărbat numit Pelimut cutreiera țărmul în căutare de lemne sau poate pește. Nimic nu anunța ceea ce avea să devină una dintre cele mai enigmatice descoperiri arheologice din Arctica. La un moment dat, privirea i-a fost atrasă de trei cairnuri prăbușite, adică grămezi de pietre marcând un loc special. Acolo, în apropierea celui mai mare dintre ele, a găsit ceva neobișnuit: o piatră inscripționată cu semne stranii, tăiate adânc în suprafața dură.
Era o piatră runică, un fragment din istoria vikingă pierdut în timp și regăsit printre gheață și stâncă. Nici astăzi nu se cunoaște exact cum și de ce a fost lăsată acolo, dar mesajul ei e clar: vikingii ajunseseră mult mai departe în nordul Groenlandei decât se credea până atunci, până în zona Upernavik, pe coasta de vest, la latitudini greu accesibile.
Inscripția de pe piatra runică — tradusă ulterior — menționează numele a trei oameni și o dată estimativă: anul 1135. Astfel, piatra de la Kingittorsuaq devine o mărturie a prezenței nordice medievale în Arctica, o dovadă că exploratorii nordici nu doar au colonizat sudul Groenlandei, ci au și urcat spre nord, poate în căutare de vânat, resurse sau pură aventură.
Astăzi, piatra este păstrată la Muzeul Național din Copenhaga, dar ecoul ei răsună până în prezent. În 2025, Poșta Groenlandei i-a dedicat un timbru EUROPA, parte a temei „Descoperiri arheologice naționale”, având valoarea nominală de 28 de coroane. Imaginea de pe timbru reproduce fidel piatra runică, cu formele ei rotunjite de vreme și rune cioplite cu migală, amplasată pe un fundal sobru, care evocă peisajul arctic și misterul trecutului.
Acest timbru nu este doar o ilustrație – este o invitație la reflecție. Ce căutau cei trei bărbați vikingi acolo, pe acel vârf stâncos? Era o marcă de explorare? Un simbol religios? O bornă a curajului? Sau, poate, o mărturie a unei lumi pierdute, în care drumurile nu erau desenate pe hărți, ci pe pietre?
Pentru filateliști, emisiunea EUROPA 2025 oferă mai mult decât estetică – oferă povești sedimentate în timp, gata să fie descifrate. Blocurile, plicurile „prima zi” sau carnetele cu timbre adaugă un plus de valoare pentru colecționarii pasionați de istorie, arheologie și tematici nordice.
Și poate, cine știe, într-o bună zi, cineva va pune laolaltă toate aceste mărturii din gheață și piatră și va reconstitui povestea completă. Până atunci, avem un timbru și o piatră – suficiente pentru ca imaginația să pornească în călătorie.
Astfel, un mesaj lăsat în piatră acum aproape 900 de ani își continuă drumurile prin lume… cu ajutorul filateliei.

Copilul care ne privește din adâncul timpului

Nu toate poveștile de pe timbre sunt despre regi, clădiri monumentale sau descoperiri spectaculoase din marmură. Unele sunt mai tăcute, mai intime, dar cu o forță emoțională care depășește cu mult dimensiunile mici ale hârtiei filatelice. O astfel de poveste vine din inima Portugaliei, din Valea Lapedo, și prinde viață în emisiunea EUROPA 2025, prin imaginea unui copil care a trăit acum aproape 30.000 de ani.
Era decembrie 1998 când echipa condusă de arheologul João Zilhão făcea o descoperire ce avea să schimbe percepția noastră asupra începuturilor umanității în vestul Europei. În adăpostul de la fosta presă de ulei din Valea Lapedo, Leiria, a fost găsit mormântul unui copil de aproximativ patru ani, aparținând culturii Gravettiene din Paleoliticul Superior.
Dar nu doar vechimea – estimată recent între 27.800 și 28.600 de ani – impresionează. Ci modul în care acest copil a fost înmormântat: cu grijă, cu gesturi simbolice, într-un context care sugerează o legătură profundă între viață, moarte și comunitate. Poziționarea trupului, urmele de ocru, obiectele care îl însoțeau – toate vorbesc despre o umanitate timpurie care își iubea și își onora morții.
În 2025, Portugalia a ales să transforme această descoperire într-un simbol național, reprezentat filatelic în cadrul temei europene „Descoperiri arheologice”. Timbrul dedicat Copilului din Lapedo nu este doar o piesă de colecție – este o punte între epoci, un mod delicat de a ne aminti că fiecare ființă umană, oricât de veche ar fi, are o poveste.
Imaginea, subtilă și încărcată de sens, sugerează liniștea adăpostului din vale, fragilitatea copilăriei și eternitatea memoriei. Este un timbru care nu strigă, dar care rămâne – asemenea unei șoapte arheologice care a traversat mileniile.
Clasificat drept Tezaur Național în 2021 și păstrat în prezent în Muzeul Național de Arheologie, mormântul copilului este mai mult decât o relicvă. Este o întrebare adresată tăcut celor care trăiesc astăzi: Ce înseamnă umanitatea? Răspunsul poate fi găsit în acel gest de protejare, de înmormântare cu sens, pe care vânătorii-culegători l-au făcut într-o vale acoperită de păduri.
Pentru colecționarul filatelic, acest timbru e o amintire că uneori, cele mai valoroase povești nu se scriu cu cerneală, ci cu grijă, tăcere și respect – și că filatelia poate fi, la rândul ei, o formă de arheologie afectivă.

Comorile de pe dealul Somló

Într-o zi, în timp ce răsfoiam ultimele noutăți din lumea filateliei, am dat peste o emisiune specială care mi-a atras imediat atenția – timbrele EUROPA 2025 emise de Ungaria. Tema din acest an, „Descoperirile arheologice naționale”, m-a făcut să mă gândesc la legătura dintre trecutul îndepărtat și prezent, la cum aceste comori ale istoriei pot fi aduse la viață prin arta timbrelor.
Am aflat că Ungaria a ales să ilustreze una dintre cele mai fascinante descoperiri arheologice din regiune: comorile descoperite pe dealul Somló. Un loc cu o semnificație imensă în istoria țării, fiind un punct de referință al epocii bronzului târziu și al începuturilor epocii fierului. Această zonă a fost, se pare, un loc sacru, un loc în care o elită misterioasă își ascundea comorile, iar acum, mii de ani mai târziu, aceste comori au ajuns să fie considerate un simbol al culturii și tradițiilor din această parte a Europei.
Timbrele din seria emisă de Ungaria includ două imagini principale: gulerul de gât din bronz, acoperit cu aur și împodobit cu un model concentrat de cercuri, și un disc din bronz, tot acoperit cu aur, decorat cu mărgele din chihlimbar. Aceste bijuterii, care au fost descoperite în timpul săpăturilor arheologice de pe Somló, sunt nu doar impresionante din punct de vedere vizual, dar și o dovadă a unei rețele europene de contacte din epoca respectivă, ce se întindea de la Marea Baltică până în Carpați.
Ceea ce m-a impresionat cel mai mult la aceste timbre a fost detaliul cu care sunt reprezentate artefactele. Fiecare timbru capturează nu doar frumusețea obiectelor, ci și povestea lor – o poveste despre un trecut îndepărtat, despre misterul comorilor și despre legăturile dintre culturile preistorice din Europa.
În plus, seria include și o plic prima zi, care prezintă un vârf de lance găsit tot în tezaurul de pe Somló. Această alegere adaugă un element suplimentar de autenticitate și istorie, transformând întreaga emisiune într-o adevărată lecție de filatelie și arheologie.
Dacă ar trebui să îți recomand un mod de a privi această emisiune, aș spune că este o oportunitate unică de a aduce acasă o fărâmă din istoria unei culturi antice. Fiecare timbru nu este doar o piesă de colecție, ci o fereastră către trecut, o fereastră pe care o poți deschide oricând și care îți oferă o privire în adâncurile istoriei. Este o colecție de neprețuit, care nu doar că îmbogățește orice album filatelic, dar și lărgește orizonturile oricărui pasionat de istorie și arheologie.
Așadar, dacă ești pasionat de filatelie, dar și de istorie, emisiunea de timbre EUROPA 2025 emisă de Ungaria este o oportunitate pe care nu ar trebui să o ratezi. Un adevărat omagiu adus comorilor arheologice ale Europei, capturat în două timbre de o frumusețe rară.

Amintiri din lutul ars

Când am ținut pentru prima dată în mână noul timbru EUROPA 2025 emis de Insulele Åland, am simțit că ating mai mult decât o bucată de hârtie gumată. Era ca și cum aș fi deschis o fereastră către un timp demult pierdut, acum 5000 de ani, în inima Epocii de Piatră nordice. Pe timbru era înfățișat el – idolul de la Jettböle. Micul obiect din lut ars, modelat de o mână umană cu migală și intenție, cu modele geometrice gravate pe cap și trup, privea parcă dincolo de timp.
Povestea lui am descoperit-o rând pe rând, cu ajutorul internetului, a expozițiilor și din relatările colegilor de la cercul filatelic. În 1905, o descoperire întâmplătoare în localitatea Jomala a schimbat felul în care Ålandul se raportează la trecutul său. O așezare din Epoca de Piatră a ieșit la lumină, iar în anul următor, arheologul finlandez Björn Cederhvarf a condus primele săpături. Idolul a fost descoperit în acest context, printre alte figurine din lut ars, devenind astfel primul obiect de acest fel găsit în Scandinavia – o revelație pentru arheologie.

Anii au trecut, dar fascinația a rămas. Idolul de la Jettböle a devenit nu doar un simbol al Ålandului preistoric, ci și o emblemă a misterului uman: cine l-a făcut? De ce? Era un obiect de cult? O jucărie? Un spirit protector?
Când poșta Ålandului a anunțat că acest idol va fi tema pentru timbrul EUROPA 2025, am știut că trebuie să-l am. Tema aleasă de PostEurop – „Descoperiri arheologice naționale” – părea făcută special pentru a-i reda idolului strălucirea de odinioară.
Designul timbrului a fost inspirat din colecțiile Muzeului Åland, ale Muzeului Național al Finlandei și ale Agenției Finlandeze pentru Patrimoniu Cultural. Reproducerea este simplă, dar expresivă – micuța figură din lut pare că se înalță de pe timbru, așa cum a ieșit cândva din pământul rece al nordului.
Timbrul are valoarea corespunzătoare trimiterilor poștale către Europa, dar pentru mine valorează mult mai mult. Este o legătură între lumi – între omul de acum și cel de atunci, între colecționarul modern și artizanul preistoric.
Scriu această poveste cu timbrul așezat în fața mea. Îl privesc și parcă aud foșnetul ierbii de acum milenii, simt fumul vetrei, aud copilul care poate a ținut în palmă acest idol pentru prima dată. Iar acum, el a ajuns, simbolic, și în mâna mea.
Un timbru. Un idol. O poveste. Și o istorie pe care o ducem mai departe, scriind-o cu litere mici, dar cu suflet mare.

Povestea din gheață: copilul mumie de la Qilakitsoq și timbrul care păstrează tăcerea unei lumi dispărute

Era o zi obișnuită de vânătoare în Groenlanda anului 1972. Doi localnici urcau printre stâncile reci ale nord-vestului insulei, în apropiere de așezarea abandonată Qilakitsoq, fără să bănuiască faptul că aveau să rescrie o filă din istoria omenirii. Acolo, în inima gheții, îngropate de secole, îi aștepta o descoperire care avea să uimească lumea: opt mumii inuit, conservate aproape perfect, stăteau culcate într-o liniște de gheață, așteptând parcă să fie regăsite.
Dintre ele, una a stârnit o emoție deosebită — un copil învelit cu grijă în piei de animale, cu trăsături fine, ochii ușor închiși și o expresie senină, ca și cum ar fi adormit. Avea în jur de șase luni când a murit, iar poziția trupului său arăta câtă grijă i s-a oferit în acel ultim gest de iubire. Era însoțit de femei — mama? bunica? mătușa? Nimeni nu știe sigur, dar legăturile de rudenie confirmate mai târziu prin teste moderne indică o mică familie inuită, trei generații, o poveste tăcută a unei comunități care și-a îngropat morții cu respect și ritual.
Această descoperire arheologică remarcabilă, astăzi una dintre cele mai importante din istoria Groenlandei, a oferit cercetătorilor o fereastră autentică spre viața de acum aproximativ 500 de ani. Îmbrăcămintea din piele, tehnica de înmormântare, structura familială – toate au contribuit la înțelegerea profundă a culturii inuit din acea perioadă. Copilul, alături de celelalte mumii, a fost adus la lumina cunoașterii, dar și a omagierii.
În 2025, Posta Groenlandei a ales să cinstească această descoperire printr-un timbru EUROPA cu tema „Descoperiri arheologice naționale” având valoarea nominală de 25 de coroane. Imaginea copilului-mumie, învelit în blănuri, apare pe timbrul cu un fundal glaciar, în nuanțe discrete de alb și albastru – o imagine care nu caută să impresioneze prin dramă, ci prin tăcerea profundă a trecutului.
Această emisiune filatelică este mai mult decât un simplu timbru – este o ancoră culturală, un mod prin care istoria prinde viață în colecții, cataloage și expoziții. Prin gestul miniatural al obliterării, colecționarul intră într-un dialog tăcut cu acea lume pierdută. Un dialog care începe cu un plic, o ștampilă, o imagine... și o poveste despre un copil uitat de timp, dar readus în memoria colectivă prin filatelie.
Uneori, cele mai prețioase comori nu sunt cele din aur, ci cele din piele și tăcere.
Iar filatelia – așa cum ne arată și această emisiune – știe să le păstreze.

Soarele, Oceanul și timbrul care le unește – o poveste de la capătul Europei

Există locuri în care pământul vorbește. Nu cu cuvinte, ci cu pietre așezate în tăcere de mii de ani, cu ruine ce poartă ecoul unor rugăciuni uitate, cu altare care, chiar dacă au fost îngropate de timp, nu și-au pierdut nici sensul, nici sacralitatea. Un astfel de loc este Alto da Vigia, în Sintra, pe coasta atlantică a Portugaliei, unde trecutul se întâlnește cu prezentul pe un timbru din emisiunea EUROPA 2025.
Pe un promontoriu bătut de vânturi, chiar la nord de Cabo da Roca – cel mai vestic punct al Europei continentale – romanii au ridicat, în secolul I d.Hr., un templu închinat Soarelui, Lunii și Oceanului necunoscut (ignotus oceanus). Nu era un simplu loc de rugăciune, ci un spațiu de reflecție cosmică, în care omul antichității căuta să înțeleagă universul prin forțele lui fundamentale.
Sute de ani mai târziu, în secolul al XI-lea, același promontoriu avea să găzduiască un ribat musulman – un complex religios și militar, martor al unei noi epoci, dar construit cu respect peste urmele celei vechi. Aici, spiritualitatea nu s-a stins niciodată, ci s-a metamorfozat, reflectând transformările culturale și religioase ale Europei de la marginea lumii cunoscute.
În 2025, acest loc încărcat de simboluri a fost adus în prim-planul filateliei europene. Un fragment de altar roman, păstrat astăzi în Muzeul Arheologic din São Miguel de Odrinhas (Sintra), a fost ales să ilustreze una dintre mărcile poștale din emisiunea portugheză EUROPA – Descoperiri arheologice.
Timbrul nu este doar o imagine frumoasă, ci o invitație la călătorie. Prin el, pătrundem în lumea romană, simțim fiorul exploratorilor care priveau cu uimire spre imensitatea Atlanticului și descoperim cum portughezii Renașterii, precum Francisco d’Holanda, au redescoperit și reevaluat acest altar ca simbol al legăturii dintre om și cosmos.
Pentru colecționarul pasionat, acest timbru este mai mult decât o piesă într-un clasor. Este o fereastră către o lume în care granițele religioase și culturale nu despărțeau, ci se suprapuneau, se completau. Reprezintă redescoperirea valorilor clasice într-o epocă modernă, și recunoașterea unui loc unde istoria nu a fost uitată, ci redescoperită strat cu strat, ca într-o corespondență filatelică trimisă peste secole.
Într-o epocă în care ne dorim să fim conectați cu trecutul, timbrul cu altarul de la Alto da Vigia ne oferă un fir de legătură discret, dar trainic. Este un mic fragment de piatră imprimat pe hârtie, dar care spune o poveste cât un continent.

În căutarea rădăcinilor

Nu știu exact de unde a început totul — poate de la o carte veche despre civilizația romană sau poate de la un timbru mic, uitat într-un clasor din copilărie. Dar știu sigur că, atunci când am aflat tema emisiunii filatelice EUROPA 2025, „Descoperiri arheologice naționale”, inima mea de colecționar a tresărit.
Luxemburgul – un stat mic, dar cu o istorie surprinzător de bogată – avea să-și spună povestea prin două timbre remarcabile. Mi-am propus să aflu mai multe, așa că într-o dimineață liniștită, cu o cafea aburindă alături, am deschis laptopul și m-am lăsat purtat de cuvinte, imagini și pasiune.
POST Philately, operatorul poștal luxemburghez, a colaborat cu specialiștii de la Institutul Național de Cercetări Arheologice (INRA) pentru a alege cele două motive reprezentative care aveau să ilustreze trecutul antic al țării. Alegerea nu a fost una ușoară — deși Luxemburgul nu este cunoscut în mod popular pentru arheologia sa, adevărul este că ascunde vestigii impresionante, unele de-a dreptul spectaculoase.
Primul timbru din serie este dedicat Vilei Galo-Romane din Schieren — un complex vast, ce se întinde pe mai bine de șapte hectare. Imediat ce am văzut imaginea timbrului, m-a cucerit detaliul fin al colonnadelor și nuanțele calde care sugerau frescele interioare descoperite aici. Într-un gest simbolic, istoria domestică, viața de zi cu zi a elitelor galo-romane, era adusă în prim-plan. Nu doar ziduri sau pietre, ci urme ale unei civilizații care trăia cu rafinament, printre mozaicuri colorate și băi termale cu apă caldă.
Al doilea timbru, poate chiar mai impresionant, înfățișează Teatrul Roman din Dalheim, un adevărat monument al culturii antice. A fost construit la începutul secolului al II-lea și putea adăposti până la 3.000 de spectatori. Gândul că, acum aproape două milenii, acest loc vibra de aplauze și emoție, m-a făcut să privesc timbrul nu doar ca pe un obiect filatelic, ci ca pe o fereastră către un alt timp.
Seria EUROPA 2025 a fost gândită să promoveze nu doar timbre, ci memoria colectivă europeană. Să ne reamintească, în mod vizual și simbolic, că indiferent cât de diferite sunt granițele de azi, rădăcinile noastre culturale sunt comune. Din acest motiv, emisiunile EUROPA sunt printre cele mai iubite și căutate de colecționari — iar Luxemburgul nu face excepție.
Privesc acum cele două timbre, deja așezate cu grijă în clasorul meu tematic, și zâmbesc. Fiecare dintre ele spune o poveste. Iar în calitate de colecționar, mă simt uneori nu doar un pasionat, ci un arheolog al memoriei, care sapă, descoperă și păstrează ceea ce merită să dăinuie.

Gibraltarul și moștenirea neanderthaliană

Pe 8 mai 2025, Gibraltarul a lansat o emisiune filatelică remarcabilă, parte din tematica EUROPA – Patrimoniu arheologic, dedicată unor descoperiri esențiale pentru înțelegerea evoluției umanității: craniile de Neanderthal din Gibraltar. Această emisiune specială celebrează una dintre cele mai fascinante contribuții ale Gibraltarului la patrimoniul mondial: dovezile că acest loc a fost unul dintre ultimele refugii ale neanderthalienilor în Europa.
Primul dintre cele două celebre cranii, cunoscut sub numele de „Gibraltar 1” sau „Craniul din Cariera Forbes” (reprodus pe timbrul cu valoarea nominală de 3,16 lire), a fost descoperit în anul 1848, cu opt ani înainte de faimoasa descoperire din Valea Neander, Germania. Identificat ulterior ca aparținând unei femei adulte, acest craniu prezintă trăsături clasice neanderthaliene – arcade sprâncenoase masive, un craniu lung și turtit, o constituție robustă – și este considerat unul dintre cele mai bine conservate exemplare cunoscute.
În 1926, în apropierea aceluiași loc, în Peștera Devil’s Tower, a fost descoperit „Gibraltar 2”, craniul unui copil neanderthalian. Această descoperire a completat imaginea asupra dezvoltării timpurii a acestei specii și a oferit noi date științifice esențiale. Studiile ulterioare au confirmat că neanderthalienii au populat această zonă până acum aproximativ 32.000 de ani, mult după ce au dispărut din alte regiuni ale Europei.
Timbrul cu valoarea nominală de 1,96 lire emis în cadrul acestei emisiuni filatelice reamintește filateliștilor și pasionaților de arheologie de importanța Peșterii Gorham, situată pe latura estică a Stâncii Gibraltarului. Aceasta este astăzi sit UNESCO și a oferit cercetătorilor indicii vitale despre viața, cultura și alimentația neanderthalienilor. Printre cele mai spectaculoase descoperiri se numără vetre, unelte din piatră, resturi de hrană (inclusiv scoici, pește și foci) și chiar o gravură incizată în formă de grilaj, interpretată ca posibilă dovadă de gândire simbolică – un gest artistic ce schimbă radical percepția despre inteligența acestor hominizi.
Prin această emisiune filatelică, Gibraltarul nu doar comemorează o moștenire științifică unică, ci oferă și o oportunitate rară de a aduce în atenția publicului o poveste fascinantă despre reziliență, adaptabilitate și complexitate umană. Timbrul devine astfel un veritabil ambasador cultural, ducând mesajul trecutului în viitor, în colecțiile filateliștilor din întreaga lume.

Ghețarii care vorbesc

Sub presiunea tot mai evidentă a schimbărilor climatice, ghețarii Norvegiei se retrag, dar în locul lor rămân mărturii neprețuite ale trecutului. Fenomenul topirii gheții a scos la iveală un număr impresionant de descoperiri arheologice, unele dintre ele datând chiar din Epoca Bronzului.

Aceste comori ale trecutului sunt acum celebrate nu doar în muzee, ci și printr-un omagiu filatelic deosebit: emisiunea EUROPA 2025 a Poștei Norvegiei, lansată oficial pe 24 aprilie 2025, având ca temă „Descoperiri arheologice naționale” compusă din două mărci poștale dedicate expedierii unor scrisori de până în 20 de grame pe continentul european.

Printre descoperirile remarcabile care au inspirat această emisiune se numără o pereche de încălțăminte antică, considerată cea mai veche găsită în Norvegia, recuperată în zona Lom, precum și un schelet de câine din secolul al XVI-lea. Aceste piese fac parte dintr-o expoziție permanentă găzduită de Centrul Norvegian al Munților din Lom, unde pot fi admirate peste 100 de artefacte, inclusiv vârfuri de săgeți vechi de peste 6.000 de ani.

Unul dintre timbrele înfățișează un schelet de câine din secolul al XVI-lea a fost găsit pe ghețarul situat între Lom și Skjåk. Alături de el, cel de-al doilea timbru prezintă o poveste fascinantă: în 2014, un schi aproape complet, datând din secolul al VII-lea, a fost descoperit la Digervarden, în Parcul Național Reinheimen. Șapte ani mai târziu, în 2021, a fost găsit și cel de-al doilea, completând cea mai bine păstrată pereche de schiuri istorice din lume. Pe plicul special al emisiunii este reprodus fidel o săgeată veche de 3.600 de ani, cu vârful realizat dintr-o scoică de râu, găsită în zona Jotunheimen — considerată cea mai bine conservată din Norvegia.
Emisiunea EUROPA 2025 a Poștei Norvegiei nu este doar o expresie artistică de excepție, ci și o invitație la reflecție asupra patrimoniului cultural fragil, pe care natura ni-l redă cu fiecare fragment de gheață topită. Pentru filateliști, aceste timbre reprezintă mult mai mult decât obiecte de colecție: ele sunt mărturii ilustrate ale trecutului, readuse în actualitate printr-un gest simbolic și vizual de neuitat.

Emisiunea filatelică EUROPA 2025: Descoperiri arheologice naționale

Tema tradiționalei emisiuni filatelice EUROPA pentru anul 2025 este dedicată Descoperirilor arheologice naționale. În colaborare cu specialiști în istorie și arheologie din cadrul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, Romfilatelia a introdus în circulație, marți, 29 aprilie 2025, o emisiune compusă din două mărci poștale (34.652 timbre), un plic „prima zi” (254 plicuri), un bloc filatelic dantelat (3.532 blocuri) și o mapă specială, editată într-un tiraj limitat de 347 exemplare.

Pentru realizarea acestei emisiuni au fost selectate, din patrimoniul Muzeului Civilizației Dacice și Romane din Deva, trei artefacte remarcabile, datând din perioada de colonizare romană a Daciei (secolele II-III d.Hr.). Aceste piese valoroase, descoperite în cadrul unor cercetări arheologice de referință, sunt considerate de o deosebită importanță istorică și culturală.

Cele două mărci poștale, machetate de către Mihail Vămășescu, ilustrează artefacte provenite de la săpăturile arheologice efectuate în 1973 la Ulpia Traiana Sarmizegetusa – capitala provinciei Dacia romană – și în 1967 în necropola de est din comuna Vețel, județul Hunedoara.

Este vorba despre:
Gorgona Meduza (reprodusă pe timbru cu valoare nominală de 5 lei - contravaloarea expedierii unei corespondențe neprioritare internă cu greutatea de până în 100 de grame), o aplică din bronz aurit, reprezentând chipul mitologic al Meduzei – creatura cu privirea ucigătoare, despre care legenda spune că putea împietri pe oricine o privea. Eroul Perseu, care a reușit să o învingă, a păstrat capul acesteia ca armă de temut.

Răpirea Europei (reprodusă pe timbru cu valoare nominală de 25 lei - contravaloarea expedierii unei corespondențe externe cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), un basorelief sculptat în piatră, ce înfățișează celebra scenă mitologică în care Zeus, transformat într-un taur, o răpește pe Europa, fiica regelui fenician Agenor, purtând-o pe insula Creta. Compoziția artistică este încadrată de o coroană împletită din ramuri înfrunzite.

Ambele artefacte au fost expuse și în prestigioasa expoziție „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, organizată la Muzeul Național de Arheologie din Madrid între septembrie 2021 și februarie 2022, unde au stârnit un interes deosebit atât din partea publicului larg, cât și a specialiștilor.
Plicul „prima zi” al emisiunii reproduce imaginea unui alt exponat de excepție: Relieful Mithraic, descoperit în 1723 în satul Doștat, județul Alba, la castelul medieval Teleki. Realizat din piatră, relieful îl înfățișează pe zeul persan Mithras în actul ritualic al sacrificării taurului, într-o scenă simbolică în care apar și personificările Soarelui, Lunii și echinocțiilor de primăvară și toamnă. De remarcat este boneta frigiană purtată de Mithras, un element vestimentar prezent și la triburile traco-getice.
Prin scanarea codului QR de pe minicolile de timbre, veți putea accesa povestea completă a emisiunii „EUROPA 2025. Descoperiri arheologice naționale” (LP #2512).

Explorând adâncurile

Anul 2024 aduce cu sine o celebrare a frumuseții și a diversității lumii subacvatice prin intermediul emisiunilor filatelice Europa. În acest an, tema aleasă de PostEurop se concentrează pe fauna și flora care trăiește în adâncurile apelor, oferind o incursiune fascinantă în universul subacvatic.

Emisiunile filatelice Europa 2024 servesc ca o platformă pentru a evidenția importanța conservării ecosistemelor acvatice și a diversității biologice care le populează. Cu un spectru larg de creaturi și plante subacvatice, timbrele de anul acesta își propun să ofere o privire unică asupra acestui mediu înconjurător vital.

Una dintre cele mai remarcabile caracteristici ale lumii subacvatice este diversitatea sa uimitoare. Pe mărcile poștale Europa 2024, putem admira o varietate incredibilă de specii, de la frumoasele corali și alge marine (Jersey, Suedia), la creaturi fascinante precum rechini (Belgia), delfini, balene (Gibraltar) și crustacee (Bosnia și Herzegovina - poșta Croată, Moldova). Fiecare timbru este o mică fereastră către un univers vast și divers, oferind o perspectivă captivantă asupra vieții subacvatice (Åland, Finlanda).

Coralii colorați și spectaculoasele plante marine reprezintă unele dintre cele mai vizibile și impresionante elemente ale habitatelor subacvatice. Coralii, în special, reprezintă adevărate grădini subacvatice, oferind adăpost și hrană pentru numeroase specii de pești și alte viețuitoare marine. Pe mărcile poștale Europa 2024, aceste ecosisteme fragile sunt portretizate în toată splendoarea lor, amintindu-ne de importanța protejării și conservării lor.

În plus față de flora subacvatică, fauna subacvatică este, de asemenea, subiectul central al emisiunilor filatelice Europa 2024. De la rechini impresionanți până la creaturi mici și enigmatice (San Marino, Slovacia) care trăiesc în adâncurile oceanului, timbrele prezintă o varietate uimitoare de viețuitoare subacvatice (Elveția, Republica Cehă, Monaco, Franța). Aceste imagini captivante ne amintesc de fragilitatea ecosistemelor subacvatice și de necesitatea protejării acestora pentru generațiile viitoare.

Romfilatelia, pentru România, a creat o emisiune (LP #2464) care include două mărci poștale, un plic „prima zi”, două blocuri filatelice dantelate și o mapă filatelică specială cu un tiraj limitat. Mărcile poștale, elaborate de George Ursachi, au valori nominale de 4 lei (pentru corespondența internă neprioritară, cu greutatea de până în 100 de grame) și 25 lei (pentru corespondența recomandată prioritară externă, cu greutatea de până în 100 de grame).

Aceste mărci prezintă imagini inedite ale peștilor, cum ar fi șalăul și somnul, surprinși în mediul lor natural de un scafandru fotograf pasionat. Frumusețea acestor imagini este accentuată de prezența plantelor, care sunt vizibile doar sub apa limpede.

Astfel, apa devine un mediu care evidențiază simbioza dintre fauna și flora subacvatică. Pentru necesitatea de francare a corespondenței, Poșta Română a achiziționat câte 3.200 de mărci poștale din fiecare valoare nominală.
După cum putem observa, emisiunile filatelice Europa 2024 sunt nu doar o ocazie de a admira frumusețea lumii subacvatice, ci și un apel la acțiune în ceea ce privește conservarea și protejarea acesteia.

Prin promovarea conștientizării și aprecierii pentru mediul subacvatic, aceste timbre nu sunt doar obiecte de colecție, ci și instrumente pentru educația și sensibilizarea publicului cu privire la importanța conservării ecosistemelor acvatice pentru bunăstarea întregii planete.

SS Iberia a fost nava de referință în transportul poștal și de pasageri în secolul al XIX-lea

SS Iberia a fost o navă deținută de compania P&O, care a fost construită în anul 1836. Nava avea o lungime de 47,36 metri și putea atinge o viteză maximă de 9 noduri datorită motorului cu aburi cu manivelă laterală de 180 de cai putere. Echipajul navei era alcătuit din 41 de persoane.
Iberia a fost special construită pentru a obține contractul poștal cu Peninsula Iberică, iar călătoria inaugurală a navei a fost realizată în acest scop.

În afară de transportul poștei, SS Iberia a fost utilizată și pentru transportul pasagerilor și mărfurilor pe ruta de la East Lane pe Tamisa, până la destinații precum Falmouth, Oporto, Lisabona, Cadiz, Gibraltar și Madeira.
SS Iberia a avut un rol important în dezvoltarea comerțului și a transportului maritim în secolul al XIX-lea, fiind una dintre cele mai moderne și mai avansate nave ale epocii sale.

O imagine a acestei nave a fost reprezentată pe timbrul poștal (50 x 30 mm) cu valoarea nominală de 2,86 lire, emisă de Gibraltar pe data de 8 mai 2020. Timbrul face parte din emisiunea EUROPA 2020 - Rute poștale antice.

Stâlpii lui Hercule

Mitul stâlpilor lui Hercule este una dintre cele mai cunoscute legende din lumea antică și se referă la o serie de obstacole și aventuri pe care eroul mitologic grec Heracles (sau Hercule, în varianta romană) le-a întâmpinat în timpul unei călătorii legendare prin Europa și Africa de Nord.

Potrivit mitului, Stâlpii lui Hercule au fost amplasați la limita lumii cunoscute, în strâmtoarea Gibraltarului, și au marcat punctul de separare dintre lumea cunoscută și cea necunoscută. Pe de o parte a Stâlpilor lui Hercule se afla Marea Mediterană, iar pe de altă parte se întindeau oceanul și tărâmurile neexplorate ale lumii antice.
Legenda spune că Hercule a fost obligat să realizeze două lucruri înainte de a fi considerat un erou cu adevărat: să elibereze zeița Europa, răpită de marele Zeus sub forma unui taur, și să obțină merele de aur ale grădinilor Hesperidelor, păzite de un balaur uriaș.

În timpul călătoriei sale, Hercule a fost nevoit să treacă prin numeroase obstacole și să înfrunte diferite creaturi mitologice, inclusiv dragonul Ladon și gigantul Atlas, care îi purta pe umeri cerul.
Pentru a marca victoria sa, Hercule ar fi ridicat doi stâlpi imenși la capătul lumii cunoscute, unul de fiecare parte a strâmtorii Gibraltarului. Legenda spune că acești stâlpi au fost sculptați din munți de safir, iar pe fiecare dintre ei a fost gravată inscripția „Non plus ultra” („Nimic mai departe”), indicând faptul că nu există alte teritorii de explorat sau alte aventuri de urmat.
Astăzi, Stâlpii lui Hercule sunt o atracție turistică populară în Gibraltar, iar legenda mitologică rămâne una dintre cele mai fascinante și influente povești din istoria umanității.

Porumbelul - un simbol universal al păcii

Seria EUROPA este una dintre cele mai populare și mai colecționate teme în lumea filateliei. În fiecare an, țările membre ale PostEurop participă la această serie prin prezentarea unei emisiuni de timbre cu propriul design și un subiect comun. Tema pentru anul 2023 este „Pacea - cea mai înaltă valoare a omenirii” și prezintă un design comun, asemănător emisiunii „Think Green” din 2016.
Sezonul „Europa 2023” a debutat cu o emisiune de timbre din Gibraltar, formată din două piese (40 x 30 mm): primul timbru, cu o valoare nominală de 1,96 lire sterline, prezintă designul comun, în timp ce al doilea, cu o valoare nominală de 3,16 lire sterline, prezintă un porumbel, simbol universal al păcii. Emisiunea a fost machetată de Stephen Perera și a fost pusă în circulație la data de 30 martie 2023.

PACEA - cea mai înaltă valoare a umanității

În data de 9 mai 2023, Romfilatelia a lansat o nouă emisiune de timbre, denumită „EUROPA 2023 - PACEA, cea mai înaltă valoare a umanității” (LP #2416) cu scopul de a promova instaurarea păcii, prieteniei dintre națiuni și toleranței. Această tematică a fost stabilită de PostEurop, care a considerat că în contextul actual al agresiunilor și războaielor din lume, pacea este cel mai important dar pentru omenire. Design-ul câștigător al concursului organizat de PostEurop a fost realizat de Linda Bos și Runa Egilsdottir din Administrația Poștală din Luxemburg și reprezintă o metaforă vizuală a unei societăți integrate pașnic, în care oamenii se îmbrățișează reciproc. Design-ul se inspiră din simbolul Celtic Love Knot și reprezintă o paletă de culori care ilustrează toate națiunile din lume, cu adăugarea de mâini cu degete împletite pentru a transmite mesajul respectului reciproc.
Timbrul realizat de România, parte a acestei emisiuni, a fost realizat de graficianul Mihai Criste. Conceptul său reunește imaginea florii soarelui, simbol al mișcării pacifiste a anilor ’60, cu porumbelul, simbol universal al păcii. Petalele florii soarelui sunt personificate ca porumbei care extrag semințele pentru a crea imaginea unui planiglob, iar penajul acestora emană o lumină simbolică a soarelui.
Cele două timbre ale emisiunii, cu valorile nominale de 7,50 lei și 11 lei, au dimensiunea de 42 x 27 mm și au fost tipărite într-un tiraj de 58.642 exemplare. Emisiunea este însoțită de un FDC (257 plicuri) și o mapă filatelică (261 exemplare) care este echipată cu un bloc filatelic special, numerotat, compus din două timbre nedantelate, având imprimat în folio aur, ca simbol al Păcii, ramura de măslin.
Această emisiune de timbre transmite un mesaj puternic și necesar într-un moment în care pacea și toleranța sunt mai importante ca niciodată. Reprezentarea grafică a unor simboluri universale, precum porumbelul și florile soarelui, ilustrează unitatea și speranța pentru o lume mai pașnică și mai tolerantă. (Sursa: Romfilatelia)

Eglė Regina Șerpilor

Emisiunea EUROPA de anul trecut a avut o temă foarte dragă mie. Cu toate acestea nu cred să fi menționat ceva despre timbrele emise de Lituania cu această ocazie, chiar dacă am încercat să prezint cât de multe emisiuni dintre țările participante la acest program filatelic. Memoria mi-a fost încercată de primirea unei frumoase vederi (cu reproducerea minunatei lucrări „Fetiță colorând lumea” al artistului plastic Vilijus Vaišvila) din partea Ingăi (mulțumesc încă odată) francată cu una dintre cele două timbre ale emisiunii puse în circulație la data de 29 aprilie 2022, într-un tiraj de 40.00 de serii. Marca poștală, machetată de Greta Gruzdaitytė, cu valoarea nominală de 95 de eurocenți, o înfățișează pe Eglė - Regina Șerpilor. 
Basmul popular lituanian, cu titlul omonim (în orgiginal: Eglė žalčių karalienė), a fost publicat pentru prima dată de M. Jasewicz în 1837 și este unul dintre cele mai cunoscute basme lituaniene cu multe referiri la mitologia baltică.
Acțiunea poveștii începe într-o zi călduroasă de vară când Eglė, fiica cea mică a unui fermier local, a mers să facă baie în mare împreună cu cele două surori ale sale. După aceea, întorcându-se pe mal să se îmbrace, a găsit un șarpe în haine. Spre surprinderea ei, șarpele i-a vorbit cu o voce de bărbat și i-a cerut să-i promită că îi va deveni soție pentru a-i înapoia hainele. Dorind să se îmbrace cât mai repede și fără să se gândească la posibilele consecințe viitoare, Eglė a fost de acord cu propunerea șarpelui.
Trei zile mai târziu, un număr mare de șerpi care trăgeau o căruță au apărut la ferma părinților fetei pentru a revendica mireasa. Familia ei a încercat să păcălească șerpii dându-le unul dintre animalele lor de fermă, dar de fiecare dată un cuc i-a avertizat pe șerpi despre înșelăciune. În cele din urmă, cu înțelepciune, șerpii au reușit să o ducă cu ei pe Eglė la stăpânul lor.
La malul mării au fost întâmpinați de Žilvinas, un tânăr frumos care era de fapt Regele Șarpe. Acesta a dus-o pe Eglė pe o insulă din apropiere și de acolo au mers împreună la palatul său de sub mare, unde s-au căsătorit. Eglė și Žilvinas au trăit fericiți împreună și au avut trei fii, Ažuolas, Uosis și Beržas, precum și o fiică, Drebulė, care era mezina familiei.
Într-o zi, copiii au început să întrebe despre fosta casă a mamei lor. Lui Eglė i-a fost dor de casă și i-a cerut lui Žilvinas să-i permită ei și copiilor să viziteze ferma părinților ei. Žilvinas s-a împotrivit și a pus o serie de condiții pe care el credea că sunt imposibile - să toarne o cantitate de mătase care nu se diminuează, să uzeze o pereche de pantofi de fier și să coacă o plăcintă fără ustensile de bucătărie. Cu toate acestea, Eglė, cu ajutorul unei vrăjitoare locale, a reușit să  îndeplinească sarcinile și Žilvinas a trebuit să le permită lui Eglė și copiilor să plece.
Reuniunea cu familia a fost un eveniment atât de fericit încât familia lui Eglė nu a mai vrut să-i lase să se întoarcă la mare și a decis să-l omoare pe Žilvinas. Dar mai întâi trebuiau să știe cum să-l facă pe Žilvinas să apară de pe mare. Au cerut copiilor să dezvăluie secretul familiei. Simțind pericolul, fiii au refuzat să se supună, dar fiica cea mică Drebulė s-a speriat și a dezvăluit secretul tatălui ei.
Cei doisprezece frați ai lui Eglė s-au repezit la malul mării, iar Žilvinas, care a apărut sub formă de șarpe, a fost ucis cu coasa.
Neștiind soarta soțului ei și punând capăt șederii ei cu părinții, frații și surorile ei, Eglė s-a întors pe malul mării și l-a chemat pe Žilvinas. În replică a apărut doar o spumă sângeroasă.
În durerea ei, după ce și-a dat seama că Žilvinas era moart, Eglė și-a transformat familia în copaci: pe feciori într-un stejar, un frasin și un mesteacăn, iar pe fiica ei într-un aspin tremurător. În cele din urmă s-a transformat și ea însăși într-un molid.
Frumoasă poveste, nu-i așa!? O fi un mit sau doar o poveste plină de fantezie, rămâne să decidă fiecare dintre noi. Dar, știți cum se spune, în fiecare basm există un sâmbure de adevăr.

Tema mărcilor poștale Europa 2023

La jumătatea lunii octombrie s-a stabilit tematica emisiunilor EUROPA pentru anul 2023. Chiar dacă tema avută în vedere inițial, fauna și flora subacvatică, a fost amânată până în 2024 la cererea Ucrainei, ea a fost înlocuită cu una foarte actuală: „Pacea – Cea mai înaltă valoare a umanității”. Mai mult, s-a decis ca imaginea utilizată să fie unică pentru timbrele tuturor țărilor participante.
Schița simbolică se datorează Lindei Bos și Runei Egilsdottir. „Lumea – se arată în decizia juriului – are nevoie de un nou simbol al păcii, care să unească toate națiunile. Diferențele culturale sunt un obstacol... Dacă omenirea ar putea respecta diferențele reciproce, înțelegându-le sensul și răspunzând la ele cu considerație, lumea ar fi un loc mai bun pentru toată lumea”. Modelul ilustrează o metaforă pentru o societate cooperativă integrată pașnic, în care oamenii își îmbrățișează cultura reciproc. A fost inspirat de simbolul celtic al nodului iubirii, cu inimi împletite. Paleta de culori evocă globalitatea țărilor. Mâinile cu degetele înfășurate asociază un mesaj suplimentar, cel al respectului reciproc.
Și deja sunt o serie de administrații poștale care s-au hotărât asupra detaliilor și a datelor de lansare. Una dintre acestea este Finlanda care și-a propus ca dată de lansare ziua de 9 mai, „Ziua Europei”. Marca poștală va avea valoarea nominală de 2,10 €, tariful aflat în vigoare pentru transmiterea unei corespondențe interne simple. Tot pe 9 mai vor pune în circulație emisiunea și Cehia, Insulele Faroe, Liechtenstein, Lituania, Norvegia, Olanda și Slovacia (câte un timbru), iar Insulele Åland împreună cu Bosnia și Herzegovina (poșta Croată) au pregătit două mărci poștale. Pe data de 26 mai Slovenia va pune în circulație două timbre. În luna aprilie, pe data de 27 Suedia va pregăti o marcă poștală. Tot în aceeași lună, însă nu se știe încă exact data, Polonia își va pune în circulație marca poștală, iar Belgia a stabilit lansarea pe data de 12 iunie 2023. Belarus și Letonia vor pregăti câte două mărci poștale, iar Franța și Germania câte una. Data punerii în circulație nu a fost încă stabilită. (Sursa: EuropaStamps)