Publicitate

31 mai 2022

Demonstrația teoremei lui Pitagora în filatelie

Marca poștală emisă în anul 1955
de către administrația poștală elenă

În școli, și mai ales în facultăți, geometria este nelipsită. Din ce în ce mai des aceasta este întâlnită și în filatelie. 

Vă propun astăzi o marcă poștală care ne demonstrează vizual vestita teoremă a lui Pitagora, care dă de furcă multor învățăcei: „într-un triunghi dreptunghic suma suprafețelor pătratelor construite pe laturile catetelor este egală cu suprafața pătratului construit de ipotenuză”

Dacă proprietățile geometrice ale triunghiului dreptunghic erau cunoscute empiric din antichitatea asiro-babiloniană și egipteană, enunțarea și demonstrarea riguroasă a teoremei respective i se datorează lui Pitagora.

Demonstrarea grafică a acestei teoreme este redată pe o marcă poștală emisă în anul 1955 de către administrația poștală greacă. Este suficient să adunăm numărul pătratelor de dimensiuni egale din careurile bazate pe catete pentru a ajunge la numărul pătratelor egale înscrise în careul având drept bază ipotenuza. Subîmpărțirea celor trei laturi ale triunghiului corespunde raportului 3-4-5 care leagă între ele un triunghi dreptunghic. 

Ideea este reluată, stilizat, pe o marcă poștală emisă în 1983 de către administrația poștală din San Marino, unde alături de portretul matematicianului regăsim și celebra demonstrație. Formula matematică însă o regăsim pe o marcă poștală emisă în 1971 de către statul Nicaragua. 

Aceste trei timbre pe care vi le-am prezentat astăzi pot fi un punct de plecare către un exponat tematic deosebit. Dacă-l va realiza cineva voi fi bucuros să-l prezint într-o viitoare postare. Succes!


30 mai 2022

Ziua Copilului la Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare»

Cu ocazia 𝒁𝒊𝒍𝒆𝒊 𝑪𝒐𝒑𝒊𝒍𝒖𝒍𝒖𝒊, Muzeul Judeţean de Artă «Centrul Artistic Baia Mare» a pregătit un 𝐩𝐫𝐨𝐠𝐫𝐚𝐦 𝐬𝐩𝐞𝐜𝐢𝐚𝐥, cu intrare gratuită pentru 𝐜𝐨𝐩𝐢𝐢.
Cei mici sunt invitați să participe la atelierele de creație „Păsări”, a căror tematică este inspirată de motivele picturale și cromatica lucrărilor din patrimoniul muzeului. Pornind de la operele expuse în galeriile muzeului, participanții vor crea, îndrumați de către educatorul muzeal Emese BONTA, modele tridimensionale inedite și picturi originale ale vietăților înaripate.
Atelierele de creație se desfășoară miercuri, 𝟏 𝐈𝐮𝐧𝐢𝐞, 𝐢̂𝐧𝐭𝐫𝐞 𝟏𝟏,𝟎𝟎 - 𝟏𝟑,𝟎𝟎, 𝐫𝐞𝐬𝐩𝐞𝐜𝐭𝐢𝐯 𝟏𝟒,𝟎𝟎 - 𝟏𝟔,𝟎𝟎. Participarea este gratuită și se face pe baza unei 𝐢̂𝐧𝐬𝐜𝐫𝐢𝐞𝐫𝐢 prealabile la adresa de 𝐞-𝐦𝐚𝐢𝐥 muzartbm@yahoo.com. Atelierele sunt destinate copiilor cu vârsta între 𝟔 - 𝟏𝟒 𝐚𝐧𝐢 ani, numărul maxim de participanți este de 12 participanți/atelier.

Ziua Copilului la Muzeul Satului din Baia Mare

Miercuri, 1 Iunie, toți copiii sunt invitați să petreacă „Ziua Copilului” la Muzeul Satului din Baia Mare.
Începând cu ora 17.00, Clownito și Hello Kitty îi așteaptă pe copii cu baloane colorate, pictură pe față și multe surprize pe care cei mici le vor descoperi în Muzeul Satului.
De la ora 19.00, vă veți bucuraa de spectacolul ,,Soacra cu trei nurori”, regizor artistic Claudiu Pintican,  spectacol oferit gratuit de echipa PNL Baia Mare.
Pe copii îi așteaptă înghețată gratuită și multe alte surprize!

Castelul Chambord

Castelul Chambord este unul dintre cele mai cunoscute castele din lume datorită unei foarte distincte arhitecturi care îmbină stilul tradițional francez cu structuri renascentiste. Castelul, cel mai mare de pe valea Loarei, a fost construit în inima celui mai mare parc forestier închis din Europa (5.441 m). A fost construit din ordinul regelui Francisc I între anii 1519 și 1547. Are 365 de camere care sunt mari, spațioase și încălzite de șeminee cu forme deosebite din teracotă albă. Pe lângă camere, castelul mai are o bucătărie, o capelă și o sală de teatru. Lângă castel sunt grajdurile și grădina. Scara principală a fost proiectată de Leonardo da Vinci și este dublu spiralată. În prezent castelul este în proprietatea statului francez și este muzeu. Anul acesta, pe 30 mai, se împlinesc 70 de ani de la punerea în circulație de către administrația poștală a Franței a timbrului violet cu valoarea nominală de 20 de franci (Michel FR 941). Varianta nedantelată a acestei mărci este însă foarte căutată de colecționari, deoarece au existat doar 650 de exemplare.

29 mai 2022

Stourbridge Lion

Stourbridge Lion a fost prima locomotivă cu abur fabricată în Marea Britanie care a fost utilizată în Statele Unite. Locomotiva își ia numele de la partea frontală care seamănă cu o față de leu și localitatea Stourbridge din Anglia, locul unde a fost fabricată de firma „Foster, Rastrick and Company” în 1829. Locomotiva, achiziționată de Compania Delaware & Hudson Canal (D&H) cu suma de 2.914,90 USD (echivalentul a 69.985 USD de astăzi), a fost expediată la New York, la bordul navei John Jay, în mai 1829, unde a fost testată ridicată pe blocuri. A fost dus mai apoi la Honesdale, Pennsylvania pentru testare pe pista nou construită a companiei. Locomotiva a funcționat bine la primul său test în august 1829, dar s-a dovedit a fi prea grea pentru linia desemnată (compania nu folosise șine din fier, ci benzi de fier aplicate pe o șină din lemn) și nu a fost folosită niciodată pentru scopul propus: cel de a transporta vagoanele de cărbune. În următoarele câteva decenii, o serie de piese au fost scoase din locomotiva abandonată până când au rămas doar cazanul și alte câteva componente. Acestea au fost achiziționate de Smithsonian Institution în 1890 și sunt în prezent expuse la Muzeul Căilor Ferate B&O în Baltimore. Dintre caracteristice tehnice ale locomotivei amintim: clasificare: 0-4-0 ecartament: 1.295 mm greutatea locomotivei: 2,6 t focar: 0,74 m2 cazan: 1,219 m dianmetru și 3,20 m lungime dimensiunea cilindrului: 216 x 914 mm. Filatelia mondială a fost generoasă cu promovarea acestei locomotive, imaginea ei apărând pe timbre emise de către Cuba, Statele Unite ale Americii, Cambogia, Benin, Sao Tome et Principe, Guine-Bissau, Grenada-Grenadines, precum și numeroase FDC-uri, plicuri ocazionale și suveniruri filatelice.

28 mai 2022

Cartea sub lupă: Explorarea spațiului cosmic ilustrată în filatelia românească

Dacă v-ați întrebat cum a fost văzută cursa spațială în România prin intermediul emisiunilor filatelice românești, răspunsul îl veți afla răsfoind acest album care oferă nu doar imaginile mărcilor poștale tematice, ci și întâmplările ascunse în spatele acestora. Și asta pentru că, este adevărat, într-un banal timbru se pot descoperi povești minunate.
„Explorarea spațiului cosmic ilustrată în filatelia românească”, apărută la Editura MyBestSeller în 2021, autor Marian Truță, vă oferă nu doar un bun prilej de a (re)descoperi plăcerea de a colecționa mărci poștale ci și ocazia de a afla lucruri mai puțin cunoscute despre aventurile oamenilor în spațiul cosmic.
Publicaţia (17 x 24 cm) este mai mult decât o carte, e un adevărat album, machetat modern, tipărit pe hârtie lucioasă şi reproducând timbrele în condiţii de excepţie. Graţie autorului, cititorul poate (re)descoperi astăzi, în cele 88 de pagini, istoria explorării spaţiului cosmic, aşa cum este reflectată ea în filatelia românească.

27 mai 2022

Înalta Curte de Casație și Justiție, 160 de ani

Romfilatelia, în colaborare cu Înalta Curte de Casație și Justiție și Biblioteca Academiei Române, introduce în circulație luni, 30 mai 2022, o nouă emisiune de mărci poștale aniversară dedicată uneia dintre cele mai reprezentative instituții a statului de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție, cu ocazia împlinirii a 160 de ani de la înființare. Emisiunea (care nu a fost cuprinsă în planul editorial inițial publicat în luna ianuarie) este compusă dintr-o marcă poștală (cu valoarea nominală de 10 lei - contravaloarea unei scrisori externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame), o coliță dantelată (cu valoarea nominală de 32 lei - contravaloarea unei scrisori externe neprioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), o minicoală și un plic „prima zi” a emisiunii.
Înființată în anul 1862, anul în care țara începe să fie cunoscută sub numele de România, Înalta Curte de Casație și Justiție s-a înscris ca instituție de mare autoritate menită să asigure o permanentă armonizare a Constituției cu Legile țării. De la înființarea sa până în prezent, Înalta Curte de Casație și Justiție a exercitat atât o funcțiune de instanță judecătorească, în principal ca instanță de casație, cât și atributul de a asigura interpretarea unitară a legii și chiar de a formula propuneri privind îmbunătățirea legislației naționale.
Imaginile timbrelor ilustrează sigla aniversară a momentului sărbătoresc și imaginea statuară a Zeiței Justiției ale cărei simboluri, eșarfa, balanța și sabia definesc locul și rolul justiției: judecata nepărtinitoare, cântărirea exactă a faptelor și aplicarea neabătută a legilor.

MândrIE maramureșeană 2022

În perioada 24-26 iunie 2022 va avea loc cea de a VIII-a ediție a evenimentului „MândrIE maramureșeană”. Acesta organizat de un grup de tineri, dedicat transmiterii, asimilării și valorificării culturii maramureșene în vederea păstrării și conservării tradițiilor, obiceiurilor și simbolisticii maramureșene, dar și promovării Maramureșului din punct de vedere turistic. 

Ediția din acest an este despre bucurIE, despre trei zile în care sunteți invitați să vă bucurați de cele mai frumoase amintiri ce au în centru tradițiile și frumusețea straielor din Maramureș. Vor fi trei zile magice în care momentele de muzică se vor împleti armonios cu șezători, ateliere pentru copii și nu numai, expoziții foto și de caricaturi, o nouă ediție a târgului „Făurit cu MăiestrIE” și multe alte surprize.

Va fi așadar un eveniment dedicat bucurIEi, veselIEi, recunoștinței, dar și celebrării minunatului nostru port popular, creat cu atâta migală în fiecare dintre cele patru țări ale Maramureșului. 

Locația de vis a celor trei zile va fi și anul acesta Muzeul Satului din Baia Mare (str. Dealul Florilor nr. 1), ținut de vis în care îi veți putea vedea și auzi pe Teodora Dănțăușa (vineri, 24 iunie, începând de la ora 17:30), Alexandra Ungureanu, Frații Chindriș și Anda Horob (vineri, 24 iunie, începând cu ora 18:00), Paul Ananie (vineri, 24 iunie, începând cu ora 19:00), Oana Font (vineri, 24 iunie, începând cu ora 19:30), Subcarpați (sâmbătă, 25 iunie, începând cu ora 19:30), Grupul Iza, Radu Nechifor, Adrian Naidin și mulți alți invitați supriză.

Biletele se pot achiziționa on-line de pe site-ul ove.ro.

Una dintre cele mai frumoase destinații de vară

Grecia a deschis sezonul vacanțelor din acest an fără restricții legate de pandemia care ne-a ținut în frâu în ultimii doi ani. Mykonos este propunerea de azi pentru vacanța din acest an, fiind una dintre cele mai frumoase destinații de vară din Grecia care vă oferă un sejur minunat!
Insula Mykonos este situată în sud-estul mării Egee și face parte din lanțul insulelor Ciclade. Capitala insulei este orașul Mykonos.
Morile de vânt, casele văruite în alb, cerul albastru și plaje pline de turiști este o descriere generică pentru aproape orice insulă grecească, însă în Mykonos ele au un farmec aparte. Aici modernismul se contopește cu mitologia. Legenda spune că insula a luat naștere după ce apa a fost atinsă de Hercule și Poseidon în timp ce încercau să îi distrugă pe Giganții care se războiau cu Zeus. Este o insulă vie, plină de distracție și anual este vizitată de celebritați, fiind comparat deseori cu Ibiza sau Saint Tropez.
Dacă ajungeți cumva pe aceste meleaguri și vă aduceți aminte de recomandarea mea, mi-ar face o deosebită plăcere să primesc, în semn de mulțumiri, o vedere din partea voastră. Vă doresc de pe acum un concediu minunat!

26 mai 2022

Ciuperci necomestibile

Romfilatelia, în colaborare cu Grădina Botanică „Anastasie Fătu” a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, dedică colecționarilor și pasionaţilor de micologie noua emisiune de mărci poştale intitulată „Ciuperci necomestibile”, ce a fost pusă în circulație joi, 26 mai 2022. Emisiunea, formată din patru timbre, este completată de un plic „prima zi” și un set de patru cărți poștale maxime, pentru pasionații de maximafilie.
Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate cele mai toxice specii de ciuperci din România:
Paxillus involutus (Batsch) Fr. (burete porcesc), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,90 Lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame), este o specie răspândită în păduri de foioase și conifere, pe soluri acide.
Amanita phalloides (Vaill.) Link. (buretele viperei), redată pe timbrul cu valoarea nominală de 4 Lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 1 și 2 kilograme), este o specie răspândită în păduri de foioase, al cărui corp sporifer poate fi observat în perioada iulie-octombrie.
Gyromitra infula (Schaeff.) Quél (mitra episcopului), reprezentată grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 Lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este o specie răspândită în păduri de conifere, pe lemn mort sau sol bogat în substanțe organice.
Amanita muscaria (L.) Lam. (muscăriță, pălăria șarpelui), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 16 Lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 grame), este o specie comună, răspândită în păduri de conifere și foioase.
Pleurocybella porrigens (Pers.) Sing. (aripi de înger), redată pe plicul „prima zi” a emisiunii, este o specie răspândită în pădurile de conifere, pe lemn mort aflat în diferite stadii de degradare.

Cel mai vechi far de pe țărmul românesc al Mării Negre

Construit în anul 1900, în timpul regelui Carol I, farul a luminat cu ajutorul unei instalaţii pe petrol, până în 1957, când a fost electrificat.      
Amplasat pe Capul Tuzla datorită poziţiei terenului cu vizibilitatea cea mai mare din partea de sud a litoralului românesc, a fost construit de către firma franceză Barbier, Bernard & Turrene, iar la proiectarea lui a lucrat şi celebrul Anghel Saligny.     
Farul din Tuzla a fost dat în folosinţă în 1901, fiind cel mai vechi far de pe ţărmul românesc al Mării Negre aflat în continuare în funcţiune.           
Este situat în punctul φ = 44º59'26"N, λ = 28º39'58"E şi are o lumină albă cu grup de două sclipiri, perioada 9,7 secunde, vizibilitate 20 mile marine, sector de vizibilitate 191º - 014º (183º), înălţimea luminii 62 metri, înălţimea construcţiei 44 metri.
Pe farul de aterizare Tuzla se află instalat un far auxiliar, care are o lumină roşie fixă, vizibilitate 6 mile marine, sector de vizibilitate 162º-192º (30º), înălţimea luminii 57 metri şi un semnal de ceaţă (nautofon) care emite litera „U“ în codul Morse. Lumina roşie fixă indică navigatorilor că se află într-o zonă cu ape periculoase, puţin adânci.

25 mai 2022

120 de ani de la inaugurarea celei mai înguste clădiri din Manhattan

Clădirea Fuller cunoscută sub numele de Flatiron Building este cea mai îngustă clădire din Manhattan (New York). New-yorkezii, la inaugurarea din 1902, au fost imediat atrași de clădire suficient de mult pentru a paria cât timp va putea rezista rafalelor puternice de vânt. Numele Flatiron a fost inventat din cauza formei clădirii care seamănă foarte mult cu un fier de călcat (în engleză Flatiron). Clădirea are 87 de metri înălțime, pe 22 de etaje iar vârful lateral are doar 2 metri lățime. Celebra construcție apare pe nenumărate cărți poștale ilustrate (vederi) și pe câteva colițe-suveniri emise de țări precum Tanzania și Gambia.

24 mai 2022

Trei luni de la izbucnirea războiului de lângă noi

Pentru a marca împlinirea a trei luni (24 februarie - 24 mai 2022) de la izbucnirea războiului nedorit de lângă noi, Forumul Democratic al  Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în data de 24 mai 2022. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 24 aprilie din Reșița de la Oficiul Poștal nr. 1.

Erwin Josef Țigla

Câteva curiozități despre albine

Despre dansul albinelor, surpins pe mărcile poștale, am scris într-o postare de-a noastră mai veche, prin vara lui 2021. A sosit acum momentul să vă dezvăluim și alte lucruri despre aceste minunate insecte, fără de care viața pe Pământ nu ar putea exista:
* o albină trăiește în jur de 40 de zile
* cea mai „bătrână” albină cunoscută de cercetători are 100 de milioane de ani. Este conservată într-o bucată de chihlimbar şi a fost descoperită în Myanmar.
* există 16.000 de specii de albine, iar dintre acestea numai 5% sunt specii sociale, care trăiesc în roiuri. Cea mai cunoscută specie este albina de miere. Practic, cele mai multe specii de albine sunt insecte solitare.
* știați că expresia „luna de miere” provine dintr-o veche tradiție nordică, conform căreia tinerii căsătoriţi consumau timp de o lună câte o ceaşcă de mied (băutură fermentată îndulcită cu miere)?
* albinele au o rază de activitate medie de 3 până la 5 kilometri.
* pe întreaga sa durată de viață, o albină lucrătoare produce în medie circa 1/12 dintr-o linguriță de miere.
* albinele de miere pot recunoaşte chipurile oamenilor. În urma unor teste făcute de cercetătorii australieni, albinele au putut distinge între anumite fotografii alb-negru cu feţe umane.
* bâzâitul pe care îl auzim când o albină se apropie de noi este produs de cele patru aripi care se mişcă extrem de repede: peste 11.000 de bătăi pe minut.
* trântorii nu au ac, iar după împerechere cu regina aceștia mor.
* într-un stup, pentru a produce 500g de miere este nevoie ca albinele lucrătoare ale acestuia să parcurgă peste 85.000 de kilometri.
* mierea nu expiră, nu se strică, doar se cristalizeaza după un timp, putând fi consumată în siguranţă chiar şi atunci!

23 mai 2022

Sărbătorește printre aeronave de Ziua Internațională a Copilului!

De la mic la mare, toată lumea la aerodrom, să descoperim împreună viitori piloți și parașutiști! Aeroclubul Teritorial „Alexandru Papană” din Baia Mare organizează ziua porților deschise în 1 iunie 2022, între orele 10:00 și 15:00. Veți avea ocazia să participați de aproape la o zi de activitate de zbor, să cunoașteți aeronavele și personalul Aeroclubului. Evenimente similare vor avea loc și la Aerocluburile Teritoriale din Brașov, București, Caransebeș, Cluj, Craiova, Deva, Iași, Pitești, Ploiești, Sibiu și Suceava. La Aeroclubul Teritorial din Mureș evenimentul destinat celor mici va avea loc pe data de 5 iunie.

Cetatea Deva

Cetatea Devei este una dintre cele mai importante fortificaţii de Ev Mediu din Transilvania și una dintre atracțiile de prim rang din judetul Hunedoara. Grație poziționării sale pe dealul care a ajuns să-i poarte numele (Dealul Cetății) fortăreața a fost un punct strategic de apărare pe Valea Mureșului, la granița de astăzi dintre Transilvania și Banat, pe principala arteră de legătură a României cu centrul și vestul Europei.
Cu o arhitectură în spirală, caracteristică cetăților de munte, cetatea Devei a fost construită în secolul al XIII-lea și este atestată documentar la 1269. Amplasarea ei la înălțime a făcut-o să fie considerată de oamenii de arme ai vremii aproape invincibilă. În plus, ea oferă o panoramă strategică pe mare parte din Valea Mureșului, Valea Streiului, până departe, spre sud, în Ținutul Pădurenilor.

21 mai 2022

Pictori ai bancnotelor românești

Romfilatelia, în colaborare cu Banca Națională a României și Regia Autonomă Imprimeria Băncii Naționale a României, a introdus în circulație vineri, 20 mai 2022, mărcile poștale ale unei tematici filatelice înscrisă ca premieră națională sub titlul „Pictori ai bancnotelor românești” (LP #2369).
Imaginile ilustrează concepțiile și modalitățile artistice de ilustrare a mesajului fiduciar pe care Banca Națională a României dorea să-l transmită populației prin intermediul bancnotelor ce se programau a fi emise în perioada anilor 1929-1947. Desenele proiectelor de bancnote reproduse pe mărcile poștale ale emisiunii „Pictori ai bancnotelor românești” aparțin artiștilor Nicolae Grigorescu, Ary Murnu, Gheorghe Chirovici, Alexandru Brătescu-Voinești (fiul scriitorului cu același nume) și Șerban Zainea.
Emisiunea, machetată de către George Ursachi, este alcătuită din 6 timbre, 6 minicoli, 2 plicuri „prima zi” (196 seturi) și o mapă filatelică specială (228 exemplare).
Imaginea mărcii poștale cu valoarea nominală de 2,70 Lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame) redă optimist și romantic „țărăncuțele” pictorului național, la culesul roadelor bogatelor livezi argeșene. Aranjamentul grafic aparține desenatorului Ary Murnu.
Imaginea mărcilor poștale cu valoarea nominală de 3,50 Lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame) reproduce macheta unei bancnote în care desenul ilustrează aspecte ale muncii câmpului și ale strângerii roadelor pământului în condițiile unei agriculturii rudimentare.
Imaginea proiectului bancnotei prezentate pe marca poștală cu valoarea nominală de 3,80 Lei (valoare intermediară) prezintă alegoric domeniul muncii câmpului într-o compoziție în care femeia tânără, mama cu copilul sunt redate simetric în ansamblul compoziției împreună cu doi bărbați echipați cu unelte specifice muncii ogoarelor. În mod voit, desenatorul scoate în evidență și frumusețea costumelor naționale.
Mărcile poștale cu valorile nominale de 4,50 Lei (contravaloarea unei corespondențe interne prioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame) și 10,50 Lei (serviciul recomandat extern) prezintă o alegorie în care agricultura și industria se regăsesc ca teme ale economiei epocii, respectiv portretele de luptă ale marilor domnitori Mihai Viteazul și Ștefan cel Mare.
Imaginea mărcii poștale cu valoarea nominală de 10 Lei (contravaloarea unei corespondențe externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame) reproduce macheta pictorului din care respiră atmosfera idilică ale arealelor pastorale regăsită în frumusețea pășunilor montane.

20 mai 2022

110 ani de la nașterea politicianului român Corneliu Coposu

Corneliu Coposu s-a născut pe data de 20 mai 1914 în comuna Bobota din județul Sălaj. A urmat cursurile liceului din Blaj și ale Facultății de Științe Juridice din Cluj. Licențiat în Drept, doctor în drept și științe de stat, fost jurist și asistent universitar, a intrat în Partidul Național Țărănesc în 1993 organizând filiala din Cluj a partidului. Din 1937 până în 1947 a fost secretar al lui Iuliu Maniu. În aceeași perioadă a deținut diferite funcții de conducere la diferite nivele ale PNȚ. În 1947 este arestat și condamnat la muncă silnică pe viață pentru „înaltă trădare a clasei muncitoare și crime contra reformelor sociale”. A executat 17 ani și jumătate de detenție trecând prin 12 închisori. 1964 a fost eliberat, fiind însă supus unei urmăriri permanente. În decembrie 1989, reorganizează PNȚ, fiind ales, ulterior, președinte al acestui partid. Din 1992 a fost ales senator. A fost membru al Asociației Oamenilor de Știință din România și al Asociației de Istorie Comparată. Președintele Franței i-a acordat, pe data de 17 mai 1995, gradul de Ofițer al Ordinului Național al Legiunii de Onoare, cea mai înaltă distincție a statului francez. A murit, suferind de cancer pulmonar, pe data de 11 noiembrie 1995 în București, fiind înmormântat la Cimitirul Bellu.

Din punct de vedere filatelic, Poșta Română i-a dedicat o marcă poștală machetată de Marius Lungu, cu valoarea nominală de 150 lei, în cadrul emisiunii „Personalități” (LP #1422) pusă în circulație pe data de 29 noimebrie 1996. Tipărită în sistem tiefdruck, la 3 culori (carmin, roșu închis și negru), pe hârtie cromo-gumată Anglia, timbrul are dimensiunile de 33 x 48 mm, dantelura de 13½ unități dispusă în pieptene, și un tiraj de 400.000 de exemplare paginate cu 25 de mărci pe coala finită. Marca poștală se regăsește și pe unul din cele două FDC-uri (1.350 seturi) care însoțesc emisiunea.

Tot în 1996, Rompresfilatelia i-a dedicat și un întreg poștal (plic) cu codul 184/96, având marca fixă cu nominalul de 150 lei. Atât semiilustrația plicului cât și a mărcii fixe reproduc aceași imagine a fostului om politic român.

Cu prilejul aniversării a 82 de ani de la naștere, Asociația Filatelică București - gruparea Bucur, a realizat o ștampilă aniversară (omologată de A.F.R. cu nr. 389) care a fost aplicată pe data de 20 mai 1996 pe un plic ocazional pe care este reprodu elogiul Regelui Mihai adus acestei personalități marcante ale istoriei.

La un an de la trecerea în neființă a „Seniorului” aceași grupare filatelică Bucur a A.F.B. a machetat o ștampilă comemorativă, omologată de A.F.R. cu nr. 591, care a fost aplicată la 1 decembrie 1996 pe un plic ocazional pe care este reprodusă poezia „Rugă” a liderul opoziției din România postcomunistă, precum și pe întregul poștal (cod 184/96) emis în acel an.

Anul 1997 a fost desemnat „Anul Demnității Naționale”. Acest lucru a fost marcat marcorfil și de o ștampilă comemorativă realizată de Clubul „Bucur” al A.F.B. (omologată cu numărul 270 de către A.F.R.) care a fost aplicată pe data de 11 noiembrie la București.

Din punct de vedere poștal, marca emisă în anul 1996 a fost folosită cu succes în francarea corespondenței expediate în perioada 1996 - 1997, fiind utilizată atât în francatură de sine stătătoare cât și în francatură combinată. Tariful de 150 de lei, la data punerii în ciruclație a timbrului, corespundea expedierii unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame, a unei cărți poștale ilustrate sau a taxei Poste-Restante. Cea mai târzie dată de circulație întâlnită de mine a unei scrisori francată cu acest timbru datează din luna noiembrie 1997.

19 mai 2022

Piersica lup din farfurie

Poate nu ai știut că denumirea ştiinţifică a roşiei este Lycopersicon lycopersicum, care înseamnă „piersica lup”. Iată, în continuare, câteva informații despre roșii care s-ar putea să te ajute în viitor:
Roșia pe care o pui în salată are mai multe gene decât tine. Mai precis, cu șapte mii de gene în plus. Ceea ce-i intrigă pe cercetători este de ce această legumă are nevoie de atât de multe gene. Iar ceea ce e și mai bizar este că 60% dintre genele speciei umane se regăsesc și la roșii.
Din punct de vedere botanic, roșiile sunt fructe, însă dat fiind gustul lor şi faptul că nu sunt servite sub formă de desert, le folosim în bucătărie ca legume. Sunt originare din zona Anzilor, în zona în care acum se află Peru, şi au fost flosite ca aliment, pentru prima oară, de către azteci.
În trecut oamenii credeau că roşiile sunt otrăvitoare. În anii 1700, europenii se temeau să consume roşii deoarece aristocraţii se îmbolnăveau şi mureau după ce le mâncau. Roşia a primit porecla de „mărul otrăvitor”. Problema nu erau însă roşiile, cu farfuriile din aliaj de cositor şi plumb pe care acestea erau servite. Din cauza acidităţii crescute a roşiilor, acestea deveneau otrăvitoare.
În anul 1893 Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii în mod unanim a decis că la colectarea taxelor vamale roșiile trebuie considerate legume (deși curtea a trecut în revistă faptul că din punct de vedere botanic, roșiile sunt fructe).
În anul 2001 Uniunea Europeană a decis oficial că roșia este fruct, și nu legumă.
Roșiile oferă însă beneficii multiple. Se cunoaşte faptul că roşia este un  puternic combatant pentru cancer în general, însă aceasta oferă o sursă de protecţie în mod deosebit pentru colon şi pancreas.  De asemenea, fiind o sursă importantă de fibre, ajuta la reglarea nivelurilor se zahăr şi colesterol din sânge.

18 mai 2022

Einstein și vagonul restaurant

Albert Einstein a fost un fizician german, laureat al premiului Nobel în 1921, care a emigrat în 1933 și s-a stabilit în Statele Unite ale Americii în 1940. Următoarea întâmplare s-a petrecut în ultima decadă a vieții sale și este mai puțin cunoscută tânărului cititor. 

Într-una din călătoriile sale cu trenul și șimțind că îi este foame, savantul se îndreptă către vagonul restaurant. Luând de pe masă lista cu meniul, începu să-și caute ochelarii. Negăsindu-i, îl rugă pe ospătar să-i citească cu voce tare lista respectivă. Acesta, cu compătimire, privi la omul cărunt și îi spuse:

- Scuzați-mă, îmi pare foarte rău, dar nici eu nu știu să citesc.

Marca poștală cu care am ales să ilustrăm această, să-i spunem anecdotă, a fost emisă în anul 1980 cu prilejul comemorării a 25 de ani de la moartea marelui om de știință. Este însă unul dintre puținele timbre (dacă nu chiar unicul) pe care fostul profesor universitar apare purtând ochelari.

150 de ani de carte poștală în Franța

În cadrul PHILEX 2022 care se desfășoară la Paris în perioda 23 - 25 iunie, La Poste (administrația poștală franceză) va emite joi, 23 iunie 2022, un caiet de 12 timbre autoadezive cu prilejul aniversării a 150 de ani de carte poștală în Franța. Creația grafică a mărcilor poștale (care sugerează 12 cărți poștale vechi) este semnată de Christelle Guénot iar fiecare dintre ele transmite un mesaj: Afecțiune, Gândul ne unește, Prieteniile mele, Un an de fericire, Fermec norocos, Suvenir de prietenie, La mulți ani, Barca cu pânze înflorită, Pentru Sfânta Ecaterina, Urări sincere, Spunând-o cu flori și Ziua Păcălelii. Deci, achiziționând acest carnet cu timbre, „aveți 12 mesaje” (care este și titlul emisiunii)! Aceste timbre se vor putea găsi la vânzare liberă începând de luni, 27 iunie 2022.

17 mai 2022

O catedrală dedicată cultului Inimii lui Isus

Bazilica Sacré-Coeur este situată în Piața Saint Pierre (Sfântul Petru), pe colina Montmartre din Paris, Franța. A fost construită între anii 1875-1914 în stil neobizantin sub îndrumarea arhitectului Paul Abadie, al cărui proiect a surclasat cele 78 de proiecte concurente. Interiorul bazilicii este decorat cu mozaicuri, unul dintre ele reprezentându-l pe Iisus după momentul Învierii, îmbrăcat în alb, cu brațele larg deschise în plină glorie. Vechile vitralii ale bazilicii au fost sparte în 1944, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, fiind ulterior înlocuite. Emblemă a Parisului (și a Franței), imaginea catedralei este reprodusă pe nenumărate timbre dar mai ales pe cărțile poștale pe care turiștii le achiziționează ca suvenir.

16 mai 2022

Doamna muntelui cu coada lungă

Coțofana albastră din Taiwan (Urocissa caerulea), numită și coțofana albastră Formosan sau „doamna muntelui cu coada lungă” este o pasăre din familia Corvidae. Este specie endemică în Taiwan și trăiește în zonele montane, la o altitudine de 300 la 1200 de metri. Lungimea corpului măsoară 65 cm, coada - 40 cm, iar lungimea aripii este cuprinsă între 18 și 21 cm. Coada și corpul de albastru închis de multe ori se transformă în violet. Pe aripi și codă prezintă pete albe, picioarele și ciocul sunt roșii, iar penele de pe gât, piept și cap sunt negre. Marginile din jurul ochilor sunt galbene. Dimorfismul sexual este practic inexistent. Este o pasăre omnivoră și dieta lor constă din animale mici: șerpi, rozătoare, insecte, smochine și semințe.
Din punct de vedere filatelic am întâlnit-o pe timbre emise de China, Taiwan, Belarus, Republica Dominicană, Guiné Bissau, S. Tomé e Principe, Sri Lanka și Mozambic.

Votați cel mai frumos timbru EUROPA 2022!

Tema emisiunii EUROPA 2022 este „Povești și mituri”. În decursul ultimelor săptămâni v-am prezentat mai multe emisiuni apărute (sau în curs de apariție) în diverse administrații poștale de pe bătrânul continent. Site-ul PostEurop vă invită la un concurs on-line prin care vă îndeamnă să votați cea mai frumoasă marcă poștală cu tema EUROA din acest an. Vă puteți exprima preferințele până pe data de 9 septembrie 2022.

Expoziția mondială de filatelie Helvetia 2022

După aproape 50 de ani, începând de miercuri, 18 mai 2022, Elveția este din nou gazda unei expoziții mondiale de filatelie. Evenimentul „Helveția 2022” este organizat de Federația Elvețiană a Societăților Filatelice în cooperare cu Clubul filatelic din Lugano și are ca temă legendara marcă „Sitzende Helvetia” („Elveția așezată”), de culoare roșie, lansată cu 160 de ani în urmă (în 1862) și care a fost emis timp de 20 de ani în nenumărate valori poștale. Aceasta a fost primul timbru perforat care a avut inscripționat denumirea statului Helveția. Acest eveniment deosebit se desfășoară la Centrul de Expoziții din Lugano și invită vizitatorii să descopere filatelia tradițională, istoria poștală, aerofilatelie, literatură filatelică și alte exponate de valoare mondială expuse pe aproximativ 2.000 de cadre expoziționale.
Din partea României participă, la secțiunea de filatelie tradițională, domnii Victor Iordache cu exponatul „România 1872-1889” și Constantin Milu cu exponatul „Timbrele pentru primele Jocuri Olimpice” (fiecare expoant expus pe câte 8 rame). La secțiuea de „Istorie poștală” suntem reprezentați de către domnul Ion Chirescu cu exponatul „Serviciile poștale în Principatele Române, 1829-1859” (expus pe 5 rame). La secțiunea de „Filatelie tematică - cultură” suntem reprezentați de către domnii Constantin Leonid Calin (cu exponatul „Leii în cultura umană”) și Marius Muntean (cu exponatul „Balet) care expun fiecare pe câte 5 rame. Comisar pentru România este domnul Romeo Minca.
Dorim succes tuturor participanților și la cât de multe premii aduse pentru țara noastră.
Evenimentul durează până duminică, 22 mai 2022.

Cleopatra – o figură unică în Istoria Umanității

Cleopatra a fost regina Egiptului care a urcat pe tron la 17 ani și a murit la 39 de ani. Cunoștea limba Egiptului antic și învățase să citească hieroglife, un caz unic în dinastia sa. Pe lângă asta, cunoștea greaca, limbile evreilor, a mezilor, troglodiților, sirienilor, etiopienilor și arabilor. Pe lângă limbi, a studiat geografia, istoria, astronomia, diplomația internațională, matematica, alchimia, medicina și alte discipline. A încercat să acceseze toate cunoștințele timpului său. Regina Egiptului a fost interesată de vindecarea prin ierburi, iar datorită cunoștințelor sale de limbă a avut acces la numeroase lucrări pierdute până în ziua de azi. Din punct de vedere filatelic imaginea ei a apărut pe nenumărate timbre emise de diverse administrații poștale poștale (Egipt, Republica Centrafrucană, Guiné-Bissau, S. Tomé e Príncipe, Mozambic, Fujeira, Mali, Guinea Ecuatorială, Cehoslovacia, Cuba ș.a.) atât în reprezentare clasică cât și modernă.

14 mai 2022

Rușii și elicopterul


Doi ruși într-un elicopter:

- Auzi, bă! La ce folosește elicea aia de deasupra?

- Bă, eu cred că e de la ventilație, că de când s-a oprit, uite cum transpiră pilotul!

13 mai 2022

Păsări de noapte

Continuând seria emisiunilor dedicate „Faunei” Romfilatelia, în colaborare cu Muzeulu Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație joi, 12 mai 2022, emisiunea de mărci poștale intitulată „Păsări de noapte” (LP #2368). Seria de timbre abordează în imaginile mărcilor poștale, machetate de către Mihail Vămășescu, patru specii de păsări răpitoare regăsite și în zestrea faunistică a României. Grafica este adaptată cerințelor specialiștilor în domeniu, urmărind redarea elementelor definitorii ale fiecărei specii: forma capului, a ochilor, penajul, aspectul cromatic etc. Litera „O” din cuvântul România este redată simbolic ca o imagine a astrului nopții: Luna. Cele 46.252 timbre (tirajul total al emisiunii) au dimensiunea de 33 x 48 mm, respectiv 48 x 33 mm, și au fost tipărite în sistem offset, la 4 culori, pe hâtie gumată cu greutatea de 112 g/mp (Anglia), fiind paginate în coală de 32 timbre cu tête-bêche, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă și bloc special de 4 timbre nedantelate.
Minunița (Aegolius funereus), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei (contravaloarea unei scrisori interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 1 și 2 kg), este caracteristică zonelor împădurite de conifere, dar este prezentă și în cele de amestec cu foioase. Mărimea este asemănătoare cucuvelei (Athene noctua). Striga (Tyto alba), redată pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei (contravaloarea unei scrisori interne prioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), este o specie de pasăre răpitoare de noapte de talie medie. Buha (Bubo bubo), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 lei (contravaloarea unei scrisori externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este cea mai mare specie dintre răpitoarele de noapte din Europa. Ciuful de câmp (Asio flammeus), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 16 lei (contravaloarea unei scrisori externe neprioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este caracteristic zonelor deschise reprezentate de pășuni, stufărișuri, mlaștini și terenuri agricole.
Emisiunea este însoțită de 2 FDC-uri (211 seturi) și o mapă filatelică (203 exemplare) echipată cu blocul filatelic special (numerotat) de patru timbre nedantelate (cu care am ilustrat această prezentare).


Legenda Salcâmului

În vremurile de demult, când zeii încă pășeau pe pământ, într-un deșert pustiu și îndepărtat, trăia o fată căreia îi muriseră ambii părinți. Se spune că însuși regele deșertului trecând pe acolo într-o zi și fu vrăjit de frumusețea fetei într-atât încât, le ordonă gărzilor să aducă fata la palat, chiar dacă aceasta se împotrivea. Acolo, împăratul îi spuse fetei, că niciodată nu mai văzuse așa o frumusețe și că ar vrea să o ia de soție, asta ar fi însemnat ca ea să devină regină si să aibă parte de toate bogățiile regelui și de respectul supușilor.
Tare s-a mai înfuriat regele când fata, ridicând ochii către el a spus: ,,Acolo unde nu este iubire, toate bogățiile sunt de prisos”!
Regelui nu îi veni să-și creadă urechilor și, mânios, ordonă unor vrăjitoare să facă în așa fel încât fata să fie a lui pentru totdeauna.
,,Singura cale ar fi să o prefacem într-un copac care să rămână pentru totdeauna în curtea Măriei tale, altă cale nu vedem deoarece inima ei este tare hotărâtă”, grăiră vrăjitoarele cu capul plecat.
Împăratul fu de acord cu ceea ce au spus vrăjitoarele și acestea se apucară de bolborosit cuvinte magice și de neînțeles iar fata se transformă în copac.
,,Iată, vei sta mereu în grădina mea, așadar, vei fi a mea pentru totdeauna” spuse regele.
După aceste cuvinte regele a vrut să îmbrățișeze copacul firav, dar de îndată pe fiecare crenguță crescură niște spini ascuțiți și regele nu reuși nici măcar să se atingă de copac.
În serile de vară, florile copacului răspândeau un miros atât de puternic, încât regele nu putea să doarmă... Unii spun că din cauza mirosului, alții cred că regele a început să aibă remușcări pentru ceea ce-i făcuse fetei.
Se spune că cine nu poate dormi atunci când în aer plutește mireasma florilor de salcãm are, pare-se, gânduri sau resentimente care îi invadează nopțile.

12 mai 2022

Moscheea Albastră un simbol al Istanbulului

Moscheea Sultan Ahmed este un edificiu istoric din Istanbul, renumit în întreaga lume sub identitatea de Moscheea Albastră. Pseudonimul provine de la gresia de un albastru pur ce împodobește pereții interiori ai clădirii. Perioada 1606-1616 este momentul în care ia naștere Moscheea Albastră. Timp de 10 ani s-a construit intens și iată că acest efort colectiv a dat roade și astăzi putem admira o construcție deosebită. Moscheea Albastră este, chiar și astăzi, cel mai popular lăcaș de cult din Istanbul.
Designul Moscheei Albastre este punctul culminant al tranziției dintre două perioade diferite, incluzând pe de o parte elemente bizantine ale Hagiei Sofia completate de arhitectura tradițional-islamică. Moscheea Albastră este considerată a fi ultima mare moschee a perioadei clasice. Arhitectul Mehmed Aga Sedefkâr a sintetizat gândurile stăpânului său Sinan și a creat o construcție spelndidă de dimensiuni copleșitoare. Prin proiectul Moscheea Albastră s-a urmărit crearea unui nou simbol al Istanbulului iar acest obiectiv a fost atins cu succes. Chiar și după atâtea secole, Moscheea Albastră reprezintă un simbol al Istanbulului, imaginea sa fiind reprodusă pe neumărate mărci poștale ale Turciei încă de la începutul secolului trecut.

11 mai 2022

Castelul Neuschwanstein

Castelul Neuschwanstein (în germană Schloss Neuschwanstein) este un castel în stil romantic - renascentist construit la sfârșitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului Hohenschwangau de lângă Füssen (în sud-vestul Bavariei, Germania). Palatul a fost comandat de regele Ludovic al II-lea al Bavariei ca un refugiu și ca un omagiu adus lui Richard Wagner. Contrar părerilor comune, Ludovic a plătit lucrările de construcție ale palatului din averea sa personală și împrumuturi extinse, nu cu fonduri publice bavareze. Imaginea castelului din Alpi apare atât pe mărcile poștale emise de adminitrațiile germane cât și a altor state (precum Japonia pe timbrul de 80 e yeni emis în 2011 cu prilejul aniversării a 150 de ani de relații diplomatice dintre cele două state).

10 mai 2022

Ronda

Ronda este unul dintre cele mai vechi și mai frumoase orașe andaluze care, în parte, își păstrează vechea structură arabă. Este situat pe un platou cu vedere spre vest, ridicat la 200 de metri deasupra câmpiei de jos. O despărțire profundă impresionantă (tajo) pe o lățime de 60-80 de metri și cu o cădere de 160 de metri peste pârâul Guadalevín, împarte orașul în două părți unite de „Puente Nuevo” (redat pe marca poștală cu care ilustrăm acest articol, emisă în 1977 de administrația poștală a Spaniei) un pod de piatră care traversează defileul și care are un belvedere cu vederi uimitoare (construit în 1784-88). Alte două poduri sunt: ​​unul de construcție romană (Puente de San Miguel) și unul de origine arabă (Puente Viejo) reconstruit. Defileul (El Tajo) separă noul oraș, datând din secolul al XV-lea, de orașul vechi din al III-lea secol înainte de Hristos.
Ronda a fost fondată ca o consecință a celui de-al doilea război punic, în timpul campaniei pe care generalul roman Scipio a comandat-o împotriva cartaginezilor care au dominat Peninsula Iberică la sfârșitul secolului al III-lea î.Hr. Cu construirea castelului Laurus, așezarea populației din jur a fost favorizată până când, pe vremea lui Iulius Cezar, a fost recunoscută ca municipiu și locuitorii (împreună cu cei din Acinipo din apropiere) au devenit cetățeni romani. Orașul antic păstrează clădiri de origine arabă cu străzi înguste și întortocheate, cunoscut și pentru că are cea mai veche piață de tauri din Spania pentru spectacolul de coride, renumit și pentru renumita școală de echitație.

09 mai 2022

150 de la inaugurarea gării municipiului Mediaș

Vineri, 6 mai 2022, s-au împlinit 150 de la inaugurarea gării municipiului Mediaș. În urmă cu un secol și jumătate, la data de 6 mai 1872, Căile Ferate din Ungaria de Est (Oradea – Cluj – Teiuș – Brașov) au ajuns la Mediaș finalizând lucrările la linia de cale ferată Budapesta – Mediaș în lungime de 564 km. Cu această ocazie Asociația Filateliștilor din Sibiu au realizat un plic aniversar și o ștampilă ocazională. Plicul prezintă în semiilustrație reproducerea unei fotografii a gării din Mediaș dinainte de anul 1900, iar ștampila specială (cu diametrul de 38 mm) prezintă o locomotivă cu tender. Ștampila a fost aplicată și pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 1 din Mediaș în ziua de vineri, 6 mai 2022.

Căi ferate ale Maramureșului

Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare (str. dr. Victor Babeș nr. 62A, în holul de la etajul I) găzduiește începând de luni, 9 mai 2022, expoziția carto-filatelică „Căi ferate ale Maramureșului”.

Piesele expuse fac parte din colecția ing. Leonard Alexandru Pop, membru al Asociației Filateliștilor Feroviari din România. Vizitatorii vor putea admira cărți poștale, plicuri aniversare și ocazionale privind istoria principalelor căi ferate din județul Maramureș (unele aflate încă în exploatere, altele, din păcate, dispărute).

Se pune accent pe gările din Baia Mare și Sighetu Marmației, pe liniile de cale ferată Satu Mare - Baia Mare, Jibou - Baia Mare, Baia Mare - Baia Sprie, Baia Mare - Firiza (Firiza de Jos / Ferneziu), Sighetu Marmației - Coștiu, Sighetu Marmației - Ocna Șugatag, Bustino - Câmpulung la Tisa - Sighetu Marmației, Sighetu Marmației - Bocicoiu Mare, Sighetu Marmației - Valea Vișeului, Valea Vișeului - Borșa, Salva - Vișeu, Ghilvaci - Ardusat - Șomcuta Mare și, nu în cele din urmă, calea ferată îngustă de pe Valea Vișeului.

Expoziția va fi deschisă publicului până pe data de 31 octombrie 2022.

Microscopul

Microscopul este un instrument optic care transmite o imagine mărită a unui obiect observat printr-un sistem de lentile. Cel mai răspândit tip de microscop este microscopul cu lumină artificială, inventat prin anii 1600. În anul 1679, unul din pionerii microscopului, Antoni Van Leeuwenhoek, a comunicat Societății Regale din Londra că numărul de „animale mici” (spermatozoare) pe care le-a detectat în lapții unui cod —150 de miliarde — era cu mult mai mare decât numărul total de oameni pe care planeta l-ar putea suporta. La două secole distanță, în secolul al XIX-lea, puterile de mărire și de rezoluție a microscoapelor au crescut, lentilele nemaiavând distorsiuni cromatice și sferice. Cel mai precis microscop din lume a fost inaugurat în octombrie 2008 la Universitatea McMaster din Hamilton și a costat 15 milioane de dolari. În decursul anilor filatelia mondială a dedicat nenumărate mărci poștale acestui intrument optic. Una dintre cele mai frumoase emsiuni de timbre a fost emis însă în 1980 de către administrația poștală a Germaniei democratice (DDR) în care au fost reproduse microscoape din colecțiile mai multor muzee.

06 mai 2022

Trandafiri

Romfilatelia, în colaborare cu Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București, continuă tradiția emisiunilor de mărci poștale având ca subiect Flora, introducând în circulație vineri, 6 mai 2022, emisiunea Trandafiri (LP #2367), alcătuită din patru timbre, 4 minicoli de 5 timbre cu vignetă, 4 coli de 32 timbre cu tabs-uri, un bloc de patru timbre dantelate și imagine tematică în perfor parțial și un plic „prima zi”. Timbrele, machetate de Georghe Ursacghi, au dimensiunea de 33 x 48 mm și au fost tipărite în sistem offset, la 4 culori, pe hârtie gumată (origine Anglia). Rosa „Mainzer Fastnacht”, Mathias Tantau Jr., Germania 1964, Tea hibrid, ilustrat pe timbrul cu valoarea de 2,10 lei (contravaloarea unui imprimat intern cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame), este un soi de trandafir cu vigoare mijlocie-mare, cu o creștere de până la 120-150 cm și o deschidere a tufei de 40-50 cm. Rosa „Christopher Columbus”, Meilland, Franţa 1992, Tea hibrid, reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,90 lei (contravaloarea unei corespondențe interne prioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este un soi de trandafir viguros, cu o înălțime de 150-170 cm și o deschidere a tufei de 50-60 cm. Rosa „Frisco”, Reimer Kordes, Germania 1986, Floribunda, redat pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei (contravaloarea unei corespondențe externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este un soi de trandafir cu o creștere de până la 80-100 cm și o deschidere de 50 cm, lăstarii sunt erecți, prezintă spini în număr redus, frunzele sunt de culoare verde-închis, lucioase. Rosa „Caprice de Meilland”, Meilland, Franța 1997, Tea hibrid, ilustrat pe timbrul cu valoarea de 16 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea de cuprinsă între 100 și 500 de grame), este un soi de trandafir cu vigoare bună, lăstarii erecți și lungi ajungând până la 150-180 cm înălțime și o deschidere a tufei în jur de 50 cm. Rosa „Peace”, Francis Meilland, Franța 1935, Tea hibrid, redat pe plicul „prima zi” a emisiunii (tiraj 193 de exemplare), este un soi de trandafir cu tufe viguroase cu o creștere de până la 120-170 cm și cu o deschidere a plantei de 50-90 cm, cu ramuri semi-erecte, dar drepte.

Muzeul Louvre

Luvru este fosta reședință a regilor Franței situată în centrul Parisului, pe malul Senei, cu o suprafață de peste 60.000 de metri pătrați.
Deschis la sfârșitul secolului al XX-lea, Muzeul Luvru este cel mai important muzeu al Franței și unul dintre cele mai vizitate din lume. În prezent, primește peste opt milioane de vizitatori în fiecare an.
Format, în mare parte, din colecțiile monarhiei franceze, Muzeul Luvru și-a deschis porțile în 1793.
Muzeul Luvru este instalat în Palatul Luvru, o cetate din secolul al X-lea care a fost extinsă și reformată în mai multe rânduri. Înainte de a deveni muzeu, unii monarhi precum Carol al V-lea și Felipe al II-lea au folosit palatul pentru a-și salva colecțiile artistice.
După transferul reședinței regale la Palatul Versailles, impresionanta clădire de 60.000 de metri pătrați și-a început procesul de transformare într-unul dintre cele mai importante muzee din lume.
Colecția Luvru cuprinde aproximativ 300.000 de lucrări înainte de 1948, dintre care aproximativ 35.000. sunt expuse.

05 mai 2022

Câteva considerații privind emisiunea de timbre „Pavel Tcacenco”

Marca poștală RO#1442
Pavel Tcacenco (născut Iakov Antipov sau Antip) a fost un activist comunist român de etnie rusă, unul din principalii lideri ai mișcării comuniste din Basarabia și România anilor 1920.

Biografie
Iakov Antipov s-a născut pe 7 aprilie 1901 în satul Novosavițcaia (astăzi în Transnistria). Tatăl său, Iakov Antipov era muncitor feroviar originar din Smolensk. Mama, Smaragda Dimitrievna Antipova, provenea dintr-o familie greco-sârbă din Reni. În 1902 familia s-a mutat în Tighina. După terminarea liceului în 1917, Pavel a plecat la Petrograd pentru a urma Dreptul. Aici a intrat în mișcarea revoluționară rusă, sub numele de Tcacenco. A participat la mișcările revoluționare din februarie și octombrie. La sfârșitul anului 1917 revine acasă pentru a propăvădui cauza comunistă.
Cartea maximă
După Unirea Basarabiei cu România, este ales în octombrie 1919 secretar al comitetului comunist din Chișinău, iar apoi al organizației regionale de partid. Stabilește contacte cu Alecu Constantinescu, unul din liderii comuniști ai organizației din București. Pe 6 august 1920 Tcacenco este arestat împreună cu alți câțiva activiști. În 17 august reușește să scape din custodie, îndreptându-se spre Iași. În februarie 1921 curtea marțială din Chișinău îl condamnă în la pedeapsa cu moartea (în lipsă).
În Iași, Pavel Tcacenco asistă la organizarea mișcării comuniste locale. În martie 1921 are loc la Iași conferința organizației comuniste, Tcacenco este ales în comitetul central al acesteia. Susține în timpul dezbaterilor crearea unei mișcări comuniste unice, membră a Partidului Socialist Român, opunându-se ideii de a crea mai multe organizații locale diferite. Este arestat alături de majoritatea delegaților de către autoritățile române pe 26 martie.
Timbrul cu supratipar (RO#1514)

Tcacenco a făcut parte din grupul comuniștilor judecați în Procesul din Dealul Spirii (ianuarie-iunie 1922), când atacul asupra senatului condus de anarhistul Max Goldstein a condus a interzicerea mișcării. La proces Tcacenco admite că a distribuit materiale de propagandă comuniste, dar neagă orice legătură cu atacul. Cei mai mulți acuzați au fost achitați sub presiunea opiniei publice, însă Tcacenco a fost condamnat la închisoare. Curtea Supremă a anulat sentința din 22 septembrie, dispunând rejudecarea cauzei în fața Consiliului de Război al Corpului 5 de Armată, în Constanța. Tcacenco reușește să scape din nou din custodie pe 2 aprilie 1923 și pleacă în București. Aici se alătură mișcării comuniste, dar este prins din nou de autorități. Readus la Constanța, este rejudecat, decizându-se că faptele sale au un caracter politic, căzând sub incidența amnestiei regale din anul 1922. Nu este totuși eliberat, fiind retrimis la Chișinău pentru rejudecarea deciziei din februarie 1921.

Bloc de 4
În August 1923 sentința este anulată, Tcacenco fiind obigat să părăsească țara în 30 de zile. Pleacă în Praga. În timpul exilului lucrează pentru Comintern. În 1924, la al treilea congres al Partidului Comunist Român este ales membru în Comitetul Central, în martie și aprilie 1925 reprezentând Partidul în Comitetul Executiv al Internaționalei. Aici participă în comisiile politice, comerciale și rurale. Tcacenco revine pentru scurt timp în România în iulie 1925, dar este nevoit să plece din nou la Praga, fiind înștiințat că este urmărit pentru a fi arestat. În 1926 revine în București, contribuind la organizarea Blocului muncitorilor și țăranilor, o organizație legală al Partidului Comunist Român creată în vederea participării la alegerile din 1926.
Scrisoare „alte localități” circulată pe relația
Cluj-Sibiu expediată pe 25 februarie 1953

Pe 15 august 1926 în timpul unei întâlniri cu liderii comuniști Boris Ștefanov și Timotei Marin, sunt înconjurați de poliție. Tcacenco este împușcat, dar reușește să scape, fiind capturat peste câteva ore. Este trimis pentru a fi judecat la Tighina, dar, în timpul deplasării este ajutat să evadeze de către comuniștii din Chișinău. Ajungând la Soroca, încearcă să treacă granița în Uniunea Sovietică. Este din nou capturat în timp ce încerca să treacă Nistrul, este torturat apoi executat pe data de 5 septembrie 1926. Mormântul său nu a fost aflat niciodată.

Recomandată-expres (3,25 lei),
alte localități, expediată pe
10 octombrie 1952

Premisele emisiunii filatelice

După instaurarea comunismului în România, este onorat de propaganda comunistă alături de alți ilegaliști comuniști uciși de autoritățile române. La comemorarea a 25 de ani de la moartea lui Pavel Tcacenco, pe data de 15 decembrie 1951 a fost emisă o marcă poștală, prilej cu care a fost realizată și o carte maximă care s-a pus în circulație în prima zi a emisiunii. Emisiunea de timbre a fost pusă în circulație câteva zile mai târziu, pe data de 22 decembrie 1951.

Scrisoare „alte localități”
expediată pe 8 august 1953
Caracteristicile tehnice

Timbrul, cu valoarea nominală de 10 lei, de culoare negru-oliv, are dimensiunea de 26 x 42 mm și a fost imprimat în coli de 100 de bucăți dantelate 13½ și 14:14½. Mărcile au fost tipărite în heliogravură pe hârtie albă cu filigran RPR (XV și XVI) cu gumă albă. Timbrul este indentificat în cataloagele filatelice la pozițiile: RO #1442, Yv #1178, Mi #1294, G #2142, S #811, Z #1405. În decursul anului 1952, în urma reformei monetare din luna ianuarie (când un leu nou valora 20 de lei vechi), 60.000 de timbre sunt supratipărite începând cu 28 ianuarie, tirajul pentru emisiunea inițială fiind stabilită la 300.000 exemplare. Noua emisiune, cu supratipar roșu de 10 bani, este indentificată în cataloagele filatelice la pozițiile: RO #1514, Yv #1228, Mi #1352, G #2220, S #872, Z #1478.

Eroare filatelică: urmă de OZN
înainte de supratipar

Cartea maximă oficială prezintă un desen în culoare neagră care înfățișează portretul lui Pavel Tcacenco reprodus pe timbru. Textul înscris cu majuscule este: „Pavel Tcacenco / Erou al tineretului / 1926-1951”. Marca poștală a fost anulată de o ștampilă rotundă cu diametrul de 3,4 cm cu textul scris cu majuscule: „25 ani de la moartea lui Pavel Tcacenco / 15 decembrie 1951 / București / Poșta”, aplicată în tuș roșu.

Macheta timbrului aparține pictorului și garficianului Cristea Müller, fiind cea de a zecea emisiune din cele 21 pe care le-a machetat. Născut în București, în anul 1905, artistul a lucrat afișe, grafică publicitară și garafică de carte. Pentru Poșta Română de-alungul carierei sale a machetat 58 de mărci poștale.

Supratipar deplasat în jos
și spre stânga

Erori și varietăți
Pe lângă varietățile de dantelură și filigran prezentate generic în capitolul anterior, cercetărorii Sergiu Găbureac și Pavlic Macarie au determinat varietăți la poziția filigranului, acesta fiind identificat în pozițiile 2 și 4 la emisiunea inițială și pozițiile 1, 2, 3 și 4 la emisiunea cu supratipar. Emil Patapie-Raicu semnala erori la emsiunea cu supratipar, precum lipsa punctului de pe i din cuvântul Bani sau (urmă de) amprentă cui (OZN) înainte (și/sau după) supratipar. Se asemenea se cunosc exemplare cu supratipar deplasat în sus, în jos, în lateral sau în două situații simultan.

Eroare filatelică: OZN în fața
supratiparului și lipsă punct pe i
în cuvântul Bani

Aspecte poștale
La data punerii în circulație a emisiunii marca a putut fi folosită pentru completarea tarifului undei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame (11 lei). La 28 ianuarie 1952 intră în vigoare noile tarife poștale, iar în urma supratiprii mărcii noul nominal acoperea mai multe servicii poștale. Astfel emisiunea cu supratipar poate fi întâlnită în compoziția francaturilor mixte atât în componența scrisorilor loco (0,35 lei), a celor interne (0,55 lei) cât și a cărților poștale simple (0,30 lei) sau a celor ilustrate (0,37 lei). Timpul scurt în care au putut fi folosite timbrele din prima emisiune fac ca circulațiile francate cu aceste mărci să fie căutate de către amatorii de istorie poștală. Recomandarea mea este că dacă dețineți circulații francate cu aceste mărci, fie ele cu sau fără supratipar, să le păstrați intacte, fără a încerca să îndepărtați timbrele de pe ele.

Cote și cotații
În ceea ce privește cotele acestei emisiuni am făcut o medie a prețurilor de vânzare a unor piese găsite pe mai multe site-uri de comerț electronic. Valorile obținute sunt pur orientative, prețul final (corect) find dat în urma negocierilor dintre vânzător și cumpărător:

emisiunea din 1951:
marca neștampilată: 4,85852942 lei
perechea: 5,375 lei
bloc de 4: 37,55 lei
varietate filatelică (cele două mărci cu filigranul în pozițiile 2 și 4): 4,9557000084 lei
marca ștampilată poștal: 2,830909091 lei
perechea: 3,26 lei
bloc de 4: 10,00 lei
marca ștampilată de complezență: 1,17 lei
maxima: 42,1037037 lei

emisiunea din 1952 (cu supratipar):
marca neștampilată: 9,574230769 lei
perechea: 13,00 lei
bloc de 4: 65,61333333 lei
marca ștampilată poștal: 2,536551724 lei
perechea: 3,99 lei
bloc de 4: 37,50 lei
marca ștampilată de complezență: 1,44 lei
Erori filatelice:
amprentă cui (OZN) în fața supratiparului și lipsă punct pe i:
10,214230769 lei (neștampilat) | 2,836551724 lei (ștampilat)
urmă de cui (OZN) înainte sau după supratipar:
9,894230769 lei (neștampilat) | 2,736551724 lei (ștampilat)
Varietăți filatelice:
cele patru mărci cu filigranul în pozițiile 1, 2, 3 și 4: 10,91462307666 lei (neștampilat)
supratipar deplasat: 11,10610769204 lei (neștampilat) | 2,6633793102 lei (ștampilat)

Câteva concluzii
În timpul realizării acestui mic studiu am constatat că din emisiunea inițială (cea din 1951) numărul de timbre neștampilate existente pe piață în prezent este foarte mare. Este oarecum normal deoarece timpul scurt de la lansarea emisiunii și până la reforma monetară (mai puțin de o lună de zile) nu a permis o absorbție foarte mare a timbrelor în circuitul poștal. Am întâlnit câteva exemplare de timbre obliterate cu ștampila „prima zi” în tuș negru (de complezență). Cele existente cu tuș roșu tind să cred că au fost desprinse de pe maxime.

În ceea ce privește emisiunea cu supratipar (cea din 1952) lucrurile stau cu totul altfel. Chiar dacă există o ofertă mare de timbre neștampilate, numărul celor ștampilate depășește cu mult cererea. Acest lucru este dat și de utilizarea intensă a acestor mărci în circuitul poștal (cel puțin doi ani de zile după amprenta unor ștampile). Cu toate acestea există, și nu puține, mărci ștampilate de complezență. Știu că din punct de vedere calitativ aceste mărci „arată” mult mai bine (în comparație cu cele ștampilate poștal), însă din punct de vedere filatelic valoarea lor este mult mai mică. Poate fi însă o provocare pentru cei pasionați de studiul ștampilelor de complezență.

Bibliografie
Wikipedia, Pavel Tcacenco, din 17 noiembrie 2021, https://ro.wikipedia.org/wiki/Pavel_Tcacenco, resursă on-line accesată la data de 5 mai 2022
Revista „Filatelie”, nr. 16-17/1952
Gheorghe Tudor, Mărcile poștale românești 1858-2009, București, 2009, ISBN 978-973-0-05451-4
I.C.S. Filatelia, Catalog filatelic al Republicii Populare Române, Editura de Stat pentru Imprimate și Publicații, București, 1957
Sergiu-Marian D. Găbureac, România - curiozități și varietăți filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, ISBN 978-973-8369-66-5
Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2008, ISBN 978-973-8369-22-1
Cristian Andrei Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești, Oscar Print București, 2018, ISBN 978-973-668-480-7
Călin Marinescu, Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România, 1841-2008, vol. 1, Ed. Medro, București, 2008, ISBN 978-973-8487-29-1