Publicitate

03 aprilie 2021

Codul Morse

Creat inițial de către Samuel Morse pe la mijlocul anilor 1830 pentru a fi folosit la transmiterea informației cu ajutorul telegrafului electric, al cărui inventator a fost, alfabetul Morse a fost folosit pe scară largă începând cu perioada timpurie a comunicațiilor radio (anii 1890).
În ultimul timp, există un număr tot mai mare de dovezi ce indică faptul că adevăratul inventator al alfabetului Morse, cel puțin în varianta sa de început, a fost asistentul lui Morse, Alfred Vail. Acesta a murit sărac și aproape uitat. Vail a avut, de asemenea, și contribuții importante la realizarea tehnologică a primului telegraf și a variantelor sale ulterioare. Morse și urmașii săi au susținut și continuă să susțină contrariul.
Începând din 1836, artistul american Samuel F.B. Morse, fizicianul american Joseph Henry și Alfred Vail au dezvoltat un sistem de telegraf electric. Acest sistem a trimis impulsuri de curent electric de-a lungul unor fire ce controlau un electromagnet ce a fost situat la capătul receptor al sistemului de telegraf.
În 1837, William Cooke și Charles Wheatstone în Anglia au început să folosească un telegraf electric care utiliza electromagneți în capătul de recepție. Cu toate acestea, spre deosebire de orice sistem ce făcea sunete de click-uri, sistemul lor folosea ace ce se învârteau asupra literelor ce erau transmise. Cooke și Wheatstone în 1841 au construit un telegraf ce tipărea litere de pe o roată de fonturi lovită cu un ciocan. Această mașină a fost construită pe baza telegrafului lor din 1840 și a lucrat bine; cu toate acestea, ei nu au reușit să găsească clienți pentru acest sistem și au fost construite doar două exemplare.
Pe de altă parte, sistemul celor trei americani pentru telegrafie, ce a fost folosit prima dată în 1844, a fost proiectat pentru a face crestături pe o bandă de hârtie folosind curentul electric. Codul Morse a fost dezvoltat astfel încât operatorii să poată traduce crestăturile marcate pe banda de hârtie în mesaje text. La început, Morse a planificat să transmită doar cifre și folosea un dicționar pentru a căuta fiecare cuvânt în funcție de numărul ce a fost trimis. Codul a fost extins de către Alfred Vail, care a inclus litere și caractere speciale. Apoi, Vail a determinat frecvența de utilizare a literelor în limba engleză: semnele scurte se numeau „puncte”, și cele lungi „linii”, și literele cele mai folosite au primit secvențe de puncte și linii cât mai scurte.
Pentru a reproduce sunetele scoase de un receptor Morse, operatorii au vocalizat punctul ca „dit”, și linia ca „dah”. Punctele ce nu se aflau la finalul unei secvențe, au devenit „di”. Ca exemplu, litera „c” era vocalizată ca „dah-di-dah-dit”.
În aviație, codul Morse a început să fie des folosit ca bază de comunicare în jurul anilor 1920. Cu toate că emițătoarele erau voluminoase și greu de utilizat, s-a mai încercat folosirea lor în aviație. În 1910, armata din SUA a încercat transmiterea de cod Morse dintr-un avion.
Începând cu 1930, piloților militari dar și celor civili le era cerut să cunoască codul Morse, atât pentru comunicare, cât și pentru recunoașterea balizelor.
Datorită dezvoltării ulterioare a comunicațiilor, folosind o gamă largă de unde electromagnetice și folosind metode mai avansate tehnologic, utilizarea alfabetului Morse a devenit în zilele noastre, într-un fel, desuetă și aproape uitată.
De fapt, codificarea Morse este singura modalitate digitală de modulare și transmitere a informației ce poate fi folosită eficient și citită ușor de către oameni, fără a necesita existența unui computer, fapt ce permite transmiterea digitală a informației pe canale de comunicare destinate transmiterii sunetelor și deci a vocii umane.
Alfabetul Morse poate fi transmis în mai multe feluri. Inițial, a fost transmis sub formă de pulsații electrice de-a lungul unei linii telegrafice, dar poate fi transmis ca un ton audio, ca un semnal radio având pulsații ori tonuri lungi și scurte, sau ca semnale mecanice ori vizuale, utilizând o lanternă, un heliograf sau așa-numita lampă Aldis. 


02 aprilie 2021

Ziua Internațională a Cărții pentru Copii

Pe data de 2 aprilie, întreaga omenire celebrează ziua internaţională a cărţilor pentru copii şi tineri.
Această zi este o sărbătoare dedicată amintirii celui mai îndrăgit autor de poveşti şi basme, danezul Hans Christian Andersen, de la a cărui naştere se împlinesc 216 ani.
Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului”, „Răţuşca cea urâtă” sau „Crăiasa zăpezilor” sunt doar câteva dintre cărţile sale, care au străbătut timpul, fiind îndrăgite şi în zilele noastre.
Sărbătoarea este un prilej pentru a-i captiva pe cei mici, mai întâi să asculte, iar mai apoi să citească poveşti.
În toată lumea, sunt organizate lecturi publice și sunt puse în scenă povești și basme.


01 aprilie 2021

Sfintele Paști 2021

Vineri, 2 aprilie 2021, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2021 (LP #2320), care comemorează momente cruciale din viața lui Iisus Hristos – Intrarea în Ierusalim, Cina cea de taină și Învierea. Cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale, cu aceeași valoare nominală de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame), ilustrează icoanele Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim și Învierea. Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii (LP #2320a), cu valoarea nominală de 31,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), este redată icoana Cina cea de taină. Icoanele ilustrate pe elementele emisiunii se regăsesc pe catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.
Emisiunea este completată de un album filatelic (LP #2320b) realizat în tiraj limitat de 267 de exemplare care este echipat cu blocul filatelic special cu trei timbre nedantelate (conținând cele două timbre ale seriei și timbrul coliței), precum și cu un carton filatelic pe care sunt expuse cele două timbre dantelate ale seriei, alături de ștampila „prima zi” aplicată în clar, cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 267.

25 martie 2021

Trecem la ora de vară

În noaptea de 27 spre 28 martie, ceasurile se dau înainte cu o oră. Măsura schimbării orei a fost luată pentru a beneficia cât mai mult de lumina soarelui și pentru a economisi energia electrică. În Europa, trecerea la ora de vară a fost o necesitate în primul război mondial pentru a economisi rezervele de cărbune.
În timp, a determinat numeroase nemulțumiri, astfel, în 2019, la nivelul Uniunii Europene, s-a propus eliminarea schimbării orei. Încă nu s-a ajuns la un consens, deoarece unele țări preferă ora de vară, altele ora iarnă. Ora oficială de vară la care trece România la final de martie a fost introdusă pentru prima dată în 1932 și s-a încercat renunțarea la ea în 2018, fără succes.
Profitați de lumina soarelui mai mult timp și bucurați-vă de fiecare zi!

Să ne cunoaștem țara: Săveni

Săveni (în maghiară Szövén) este un oraș în județul Botoșani, Moldova, România, format din localitatea componentă Săveni (reședința), și din satele Bodeasa, Bozieni, Chișcăreni, Petricani și Sat Nou.
Localitatea Săveni este atestată ca sat, într-un document datând din 11 aprilie 1546 din vremea lui Petru Rareș. În anul 1818, prin hrisovul domnesc al lui Scarlat Callimachi, localitatea primește drept de târg, cu 12 iarmaroace anual.
Târgul Săvenilor a fost centrul Plasei Bașeu, iar din 1950 a fost comună centru de raion. În anul 1968 a fost declarat oraș. 


În vederea (159 x 105 mm, Editor Telmond XS 302) primită astăzi (25.03.2021) de la Roxana Matfeev căreia îi mulțumesc, care a plecat din oficiul de tranzit Botoșani la data de 15 martie, pot fi observate, într-un colaj fotografic câteva instituții reprezentative ale localității: Biserica Sf. Gheorghe, Judecătoria, Oficiul Poștal și Primăria. Păcat că ștampila OPRM Botoșani, îmbâcsită, a măcelărit bietul stârc galben aflat pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei (RO #2314_1) provenit din emisiunea „Delta Moldovei” (LP #2314). Recomandăm celor de la Poștă să nu mai aplice ștampila peste întreaga marcă și să oblitereze corespondența filatelic, acoperind doar un colț al timbrului, astfel încât destinatarul să se poată bucura de frumusețea lor.

23 martie 2021

Theodor Aman, 190 ani de la naștere

Romfilatelia, în colaborare cu Muzeului Municipiului București, introduce în circulație, miercuri, 24 martie 2021, o emisiune de patru mărci poștale dedicată artelor plastice românești și aniversării unuia dintre cei mai faimoși artiști români: Theodor Aman, 190 ani de la naștere (LP #2319).
Struguri și mere (ulei pe pânză, 1875 – 1880?), reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei (tarif perceput pentru expedierea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este o natură statică din perioada incipientă, în care artistul este tributar unui stil descriptiv, abordând un naturalism exacerbat, de factură caravaggistă și impunându-se prin  precizia execuției, prin finețea și minuțiozitatea percepției vizuale, prin sensibilitatea cu care armonizează valorile cromatice și dialogul dintre lumini și umbre.
Femeie în vernil (ulei pe lemn, 1879), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei (tarif perceput pentru expedierea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este o scenă de gen pictată chiar în casa artistului și în care este reprezentată soția acestuia, Ana Aman; face parte din categoria lucrărilor ce pot fi asimilate unui jurnal de epocă, ce ne oferă oportunitatea de a reconstitui viața cotidiană, atmosfera, moda vestimentară, interioarele elegante, detaliile rafinate de decor sau arhitectură.
Odaliscă (ulei pe pânză, 1885 – 1890?), înfățișată pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei (tarif perceput pentru expedierea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este o lucrare târzie, de profundă maturitate, în tratare pre-impresionistă, ce poate fi considerată o puternică piesă de rezistență în cadrul scenelor orientale ale lui Aman, în care poate fi descoperit un Orient privit cu afecțiune, un Orient în care domină lirismul, calmul, melancolia și senzualitatea.
Vas cu trandafiri (ulei pe pânză, 1890 – 1891?), reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei (tarif perceput pentru expedierea unei recomandate externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este o lucrare pictată în ultimul an de viață; ea se identifică cu apogeul naturilor statice ale lui Aman și aparține categoriei non-finito, concept pe care-l experimentează cu rezultate spectaculoase. În acest caz, ne aflăm în fața unei iluzii optice generate de efectul 3D indus de imaginea în care primează sugestia și demonstrează capacitatea artistului de a-și depăși contemporaneitatea.
Alte două lucrări ale artistului (Frații Aman – detaliu și Scenă rustică - gravură în acvaforte) sunt ilustrate pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii.

22 martie 2021

Realismul lui Serov

Maximă realizată în 1970 cu prilejul
Expoziției Filatelice din Baia Mare.

Artistul sovietic Vladimir Serov a pictat în decursul carierei sale o serie de tablouri dedicate liderului republicilor din Uniune - V. I. Lenin. „Walkers near Lenin” este una dintre pânzele create în 1950 care s-a bucurat de aprecierile forurilor superioare ale vremii. În calitate de ministru al artei, el a ales genul realismului socialist. Reproducerea din imaginea alăturată este bine cunoscută și ușor de înțeles. Pe o mică pânză se potrivesc patru figuri pe Serov: Lenin și țăranii. Sunt înghesuiți într-un birou din Smolny la o măsuță, trei dintre ei stau, un bărbat și-a sprijinit mâna pe spătarul scaunului în timpul unei lungi conversații. 

Printr-o astfel de metodă de reprezentare a figurilor, artistul a dorit să indice în mod expres apropierea liderului și a oamenilor de rând, unitatea lor. Țăranii sunt oameni muncitori, nu au avut timp să-și scoată haina de blană.
Lenin într-un costum negru strict, ține un stilou și un blocnotes pe masă. Un bătrân cu barbă cenușie spune despre nevoile țăranilor, despre viața rurală, cu gesturi blânde ale mâinii însoțesc vorbirea. Ceilalți doi bărbați sunt tăcuți și toți se uită la Lenin. În ochii lor, se citește credibilitatea unui oficial de rang înalt, sunt încrezători că nevoile satului vor fi auzite, iar înțeleptul lider știe exact cum să rezolve oricare dintre problemele lor. Cu o asemenea atenție, țăranii îl ascultă pe Lenin, încât spectatorii au aceeași dorință de a avea încredere în el, cu o inimă ușoară pentru a-și prezenta soarta și soarta orașului, țării și lumii.
Realismul lui Serov este vizibil în descrierea detaliată și neîmpodobită a fețelor, mâinilor și hainelor țăranilor: pielea este aspră, ridată, barbă albă și șuvițe de păr pe capul lor devin albe. Imaginea arată cu succes sinceritatea conversației, chiar și o anumită căldură spirituală și dragoste. Șeful Uniunii Sovietice este văzut de noi ca un patron grijuliu pentru oamenii obișnuiți, departe de treburile publice. Serov a primit premiul onorific de stat pentru tabloul „Walkers at Lenin”.


20 martie 2021

Atenție la falsuri!

„Nu tot ce zboară se mănâncă!” spune un vechi proverb, iar acest lucru este valabil și în filatelie. Nu face excepție de la regulă nici piesa alăturată, pe care am descoperit-o lucrând la indexarea materialului din cadrul proiectului „Păstrarea patrimoniului filatelic al orașului Baia Mare”

La prima vedere totul pare a fi la locul lui mai puțin atunci când... întorci foaia. 

Atunci când dorești să achiziționezi o piesă filatelică va trebui să te ferești de falsurile care există. Iar pentru asta ai nevoie de câteva cunoștințe de istorie poștalo-filatelică. 

Să vedem însă despre ce este vorba în piesa prezentată: avem un întreg poștal cu semiilustrația palatului politico-administrativ din Baia Mare, marca poștală cu valoarea nominală de 55 de bani (Ro #3783) reprezentând același obiectiv din emisiunea „Arhitectură românească contemporană” (LP #983) pusă în circulație la data de 25 iulie 1979 și ștampila expoziției filatelice județene Maramureș desfășurată în Baia Mare în perioada 9 - 23 decembrie 1979. Toate par să se lege, nu? 

La un moment dat îmi cade privirea pe valoarea nominală a timbrului fix de pe întregul poștal. Citesc: „2 lei”. În urechile mele încep să sune sirene iar în capul meu aveam senzația că se desfășoară un episod din filmul „Înapoi în viitor”. Din amintirile mele parcă țineam minte că întregurile poștale din 1979 aveau valoare nominală de 1 leu. De abia din 1982, de la 1 aprilie, contravaloarea unei scrisori „alte localități” (până în 20 de grame) va ajunge la 2 lei, și tot de atunci mărcile fixe de pe întregurile poștale vor fi tipărite cu acest nominal. Lucurile aveau să se certifice în momentul în care întorc plicul și citesc „cod 0232/83”. Așadar întregul poștal face parte dintr-o serie de 28 de plicuri apărute sub titlul de „Imagini din România” la nu mai puțin de 4 ani după evenimentul de pe ștampilă. Prin urmare avem de a face cu un fals, bine realizat să recunoaștem, cu scopul de a-i păcăli pe cei care doresc achiziționarea unor piese filatelice care „arată bine”. 

Din câte știu exista (mi-e teamă să mai spun „există”) o reglementare în ceea ce privește regimul ștampilelor speciale (ocazionale, aniversare etc) ce stipula faptul că aceasta (ștampila) trebuie distrusă (sau tăiată, secționată) astfel încât să nu mai poată fi folosită după data înscripționată pe ea. Și iată ce se întâmplă (încă un caz din multe altele semnalate deja) când cineva care are această obligație omite să-și ducă munca până la capăt. Dosește (bănuiesc) ștampila într-un sertar, uită de ia, iar după un timp altcineva (bănuiesc) o găsește și începe să o folosească în scopuri ilicite. Din acest motiv înclin tot mai mult spre tabăra celor care susțin că astfel de piese filatelice trebuie să fie însoțite și de o ștampilă de zi a unui oficiu poștal din localitatea în care se desfășoară evenimentul.

Așadar, mare atenție la ce vă trece prin mână (sau prin fața ochilor) că nu de multe ori ne lovim de lucruri care nu sunt ceea ce par a fi.

19 martie 2021

200 de ani de la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu

Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti - Gruparea Centenar 2018 a realizat şi va pune la dispoziţia celor interesaţi un plic filatelic dedicat aniversării a 200 de ani de la revoluţia condusă de Tudor Vladimirescu - acel oltean care a ridicat poporul la arme pentru lupta împotriva „tagmei jefuitorilor”, aşa cum afirma el însuşi. Portretul oferit spre ilustrarea plicului (tiraj 30 de exemplare) este realizat de către maestrului Romulus Harda. Cei care doresc să intre în posesia unui exemplar din acest plic pot lua legătura pe facebook cu dl. Șerban Drăgușanu. Comenzile vor fi onorate pe principiul „primul venit - primul servit”.

16 martie 2021

Pe urmele unei expoziții filatelice

În anul 1967 se aniversau „XX de ani de la proclamarea Republicii Populare Române 1947 - 1967” și totodată „XX de ani de la apariția primelor Plicuri Prima Zi (FDC-uri) românești”. Baia Mare a fost gazda unei expoziții filatelice desfășurate în holul Casei de Cultură a Sindicatelor, unde au fost expuse mai mult de 100 de panouri aparținând unui număr de 30 de filateliști. Au fost prezentate și numeroase întreguri poștale, plicuri „prima zi” și ilustrate maxime. Cu prilejul expoziției, prima de asemenea amploare din Baia Mare, a fost realizat și un plic francat cu marca de 55 de bani care reproduce biserica de lemn din Plopiș (un important monument istoric din Maramureș). Marca este obliterată cu o ștampilă ocazională care nu ne dezvăluie însă și titlul expoziției (iar din exemplarul pe care l-am identificat data expoziției este ilizibilă). Tot ce am putut desluși este inscripția „XX” din interiorul goarnei poștale și anii 1947 și 1967 în care aceasta este încadrată. De asemenea am dedus că expoziția a avut loc udeva după data de 29 iunie 1967, data apariției seriei de mărci poștale „Monumente istorice” din care face parte timbrul cu care a fost francat plicul expoziției. Facem apel pe această cale la toți filateliștii care pot elucida misterul: data și titlul expoziției.

12 martie 2021

Au apărut primele două modificări în planul editorial din acest an al Romfilateliei

Rezervându-și dreptul de a modifica planul de emisiuni de mărci poștale Romfilatelia a făcut publică și primele schimbări față de planul editorial publicat la începutul acestui an. Prima modificare se referă la înlocuirea emisiunii „2021, Campionatul European UEFA EURO U21” planificată pentru sfârșitul acestei luni cu „Theodor Aman, 190 de ani de la naștere” programată să apară miercuri, 24 martie. A două modificare este mai puțin spectaculoasă și se referă la schimbarea parțială a numelui primei emisiuni din luna iunie, din „Județul Iași, monumente istorice” în „Palatele Iașului” planificată pentru ziua de vineri, 4 iunie. Din experiența anilor trecuți ne așteptăm și la alte astfel de schimbări. Vom vedea ce urmează.

11 martie 2021

Păstrarea patrimoniului filatelic al orașului Baia Mare

În ultimii cinci ani am fost implicat în mod direct în promovarea filateliei în Baia Mare. Am realizat acest lucru atât prin expozițiile necompetiționale de filatelie și cartofilie, prin a le povesti studenților despre frumusețea și diversitatea filateliei îndemnându-i să folosească această resursă ca material didactic auxiliar atunci când vor ajunge la rândul lor la catedră. La toate acestea se adaugă câteva studii și articole publicate în diferite reviste ale mediului academic, atât pe plan național cât și internațional.

De fiecare dată, în etapele documentării, întâlneam piese filatelice legate de istoria orașului Baia Mare. Cu o parte dintre ele v-ați întâlnit prin postările blogului nostru, sub genericul „Spre aducere aminte”. Să nu uităm că timp de aproape 40 de ani orașul de malurile Râului Domnițelor a fost un adevărat pol al filateliei românești. În 1956 se înființează aici primul cerc filatelic sub patronajul Uzinelor Metalurgice pentru Metale Neferoase. În scurt timp în aproape fiecare oraș mare din județ se pun bazele a cel puțin unui club filatelic. În anul 1970 ia ființă Filiala Județeană Maramureș a Asociației Filateliștilor din România, iar în 1972 Școala Filatelică băimăreană primește în băncile sale primii învățăcei. Aproape fiecare eveniment important, fie el sportiv, cultural sau simpozion științific, era marcat și din punct de vedere filatelic. Memorabilă rămâne însă în amintirea filateliștilor băimăreni cu vechi ștate marea expoziție de maximafilie care a avut loc în anul 1980.

Admirând așadar aceste piese de nenumărate ori mi-am spus că ar fi păcat să nu le indexez și să nu le cataloghez. La acestea se adaugă și piesele mai noi, realizate în ultimii zece ani, existente în propria colecție. Sunt conștient că ce am reușit să văd până acum e doar vârful aisbergului și că, de fapt, există încă multe alte piese despre care nu am cunoștință. Încă. De aceea, din dorința de a păstra vie memoria filateliei băimărene lansez o rugăminte la toți colecționarii care doresc să împărtășească lumii frumoasele piese pe care le dețin în colecțiile lor. Celor care au posibilitatea îi rog să-mi trimită un e-mail (timbrufilatelic@yahoo.com) cu scanarea pieselor, la o rezoluție de 300 dpi, față-verso, color, menționând dimensiunea pieselor și dacă cunosc tirajul, machetatorul și detalii ale evenimentului care a prilejuit realizarea piesei. Le mulțumesc tuturor celor care doresc să se implice voluntar în acest (amplu) proiect care demarează astăzi. Dacă vom găsi surse de finanțare, proiectul se va finaliza cu publicarea unei lucrări în care colaboratorii vor fi menționați.

Catedrala Sfintei Fecioare Maria din Minsk

Catedrala Sfintei Fecioare Maria este un reper popular în Minsk. Această biserică a fost construită pentru prima dată în 1710 și a fost sediul Arhiepiscopiei Romano-Catolice din Minsk-Mohilev. Când rușii au cucert Belarus în 1793, ordinul iezuit a fost interzis și a devenit o catedrală locală. A fost distrusă de regimul sovietic și un incendiu aproape a ars din temelii această frumoasă catedrală în 1797. După reparații, această catedrală a funcționat din nou în anii 1990 și au primit o orgă nouă din Austria în 2005. S-a reușit de asemenea să se restaureze și frumoase frescele.

Vederea primită pe data de 10 martie 2021 (scrisă pe data de 28 ianuarie și data ștampilei de plecare a poștei din Belarus 3 februrie) are dimensiunea de 150 x 100 mm și este editat de către PostcArtia în 2013. Cartea poștală ilustrată este francată cu mărci poștale uzuale rusești de 4 ruble din 2019 (Mi #Ru2732) și 54 de ruble din 2020 (Mi #Ru8146). Interesantă pentru mine rămâne asocierea mărcilor rusești pe corespondența expediată din Belarus, atâta vreme cât țara emite propriile timbre. Poate ne lămurește cineva acest aspect.

Filatelistul feroviar nr. 102

A apărut primul număr din acest an al buletinului trimestrial „Filatelistul feroviar” (102/februarie 2021) editat de către Asociația Filateliștilor Feroviari din România. Numărul de față debutează cu o serie de articole prilejuite de aniversarea a 95 de ani de la înfiițarea Clubului CFR Iași. Tot la capitolul aniversări este cuprins și articolul ing. Gabriel Mărgineanu, președintele asociației, care ne informează că în urmă cu un secol a început circulația trenurilor pe unele distanțe ale căii ferate Buhăiești - Roman. Același autor ne prezintă câteva aspecte despre calea ferată Deva - Mintia - Brad și calea ferată cu cremalieră Zermatt - Gornergrat din Elveția. Cum de la calea ferată la filatelie nu e decât o traversă, ing. Cristian Scăiceanu ne dezvăluie câteva ștampile poștale folosite în gările Sucevei, iar ec. Andrei Andronic prezintă un studiu al istoriei oglindite în filatelie. În ediția de față mai semnează Ion Mitican, Paul Zamfir, Aurel Maxim, Ionel-Daniel Răduianu și Jim Ballantyne.

Floră din rezervațiile naționale

Romfilatelia introduce în circulație, vineri, 12 martie 2021, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată bogatei diversități vegetale a României: Floră din rezervațiile naționale (LP #2318). Aceasta este cea de a opta serie de timbre lansată anul acesta și a doua din luna martie.
Emisiunea a fost realizată cu sprijunul Grădinii Botanice „Dimitrie Brandza” a Universității din București, iar timbrele (36 x 36 mm) au fost machetate de către Mihail Vămășescu.
Pe teritoriul României au fost identificate, până în prezent, aproximativ 3.700 de specii de plante, reprezentând circa 30% dintre speciile din Europa. Printre acestea se numără aproximativ 1.400 de specii rare sau amenințate cu dispariția. Acestea supraviețuiesc în arii protejate de pe tot cuprinsul țării, de la rezervații floristice de mică întindere până la marile parcuri naționale și rezervații ale biosferei.
Limba cucului (Gentianella bulgarica), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei (contravaloarea unei imprimate interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este o specie caracteristică Munților Carpați și Munților Balcani.
Varza de mare (Crambe maritima), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei scrisori interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este o plantă specifică florei europene.
Vinețelele (Centaurea jankae), numite astfel datorită florilor de culoare purpurie, sunt reprezentate pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei scrisori externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame).
Gărdurarița (Nitraria schoberi), care apare pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei scrisori recomandate externe în regim prioritar cu greutatea de până în 50 de grame), este o plantă lemnoasă, care crește sub forma unei tufe înalte de 1-2 m.
Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 231 exemplare și este echipată cu blocul special de patru timbre dantelate ale emisiunii prezentate ca timbre „prima zi” cu ștampila aplicată în clar cu folio aur. Blocul filatelic special este numerotat de la 001 la 231. La aceastea se adaugă plicul prima zi (202 exemplare). Emisiunea este paginată în coală de 28 timbre + tęte-bęche, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă și bloc special de 4 timbre dantelate.

10 martie 2021

Ziua internaţională a pădurilor

Ca în fiecare an, în data de 21 martie, Ziua internaţională a pădurilor este marcată la nivel mondial.
Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a adoptat Rezoluţia A/RES/67/200 din 21 decembrie 2012, prin care a declarat aniversarea acestei zile începând din 2013, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare asupra gestionării, conservării şi dezvoltării durabile a tuturor tipurilor de păduri, în beneficiul generaţiilor prezente şi viitoare.
Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) recomandă statelor membre să iniţieze acţiuni pentru reconstituirea pădurilor de toate tipurile, prin organizarea unor campanii de plantare a arborilor.
Forumul Naţiunilor Unite pentru Păduri (UNFF) a fost desemnat de către Adunarea Generală a ONU pentru a facilita marcarea Zilei internaţionale a pădurilor, în colaborare cu Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO), cu guvernele, cu organizaţiile internaţionale şi regionale, precum şi cu părţile interesate, inclusiv cu societăţile civile. Celebrarea acestei zile se bazează pe rezultatele pozitive ale Anului internaţional al pădurilor, marcat în 2011.
Tema pentru Ziua internaţională a pădurilor din 2021 este „Reîmpădurirea” („Forest restoration”), menţionează site-ul www.fao.org. 



09 martie 2021

Auripigmentul

Auripigmentul (As₂S₃) apare, în general, alături de realgar (AsS) în zăcămintele hidrotermale de temperatură joasă, și, mai rar, prin trecerea vaporilor direct în stare solidă (sublimare) pe pereții craterelor vulcanice. Cristalele de ordinul centimetrilor, pseudorombice, au o culoare galbenă cu nuanțe ușor brune și prezintă un luciu perlat. Datorită conținutului de arsen mineralul este toxic, ingerarea lui ducând la grave probleme de sănătate. Este obligatorie, în caz de manipulare, spălarea imediată pe mâini.

05 martie 2021

Au existat odată Băile Usturoi

Carte poștală ilustrată, Cabana „Băile Usturoiu”, alb-negru,
Ed. Meridiane, C.P.C.S. după o fotografie de N. Golgoțiu

Staţiunea Usturoi, aflată la numai 1 km de Baia Mare, era aşezată pe o frumoasă vale montană, la altitudinea de 282 de metri. Împrejmuită de seculare păduri de fag şi stejar, această zonă are un climat  asemănător regiunilor de coline, ferită de vânturi şi având o luminozitate limpede şi puternică. Subsolul munţilor străbătuţi de Valea Usturoiului conţine zăcăminte metalifere, de unde apa îşi trage o serie de proprietăţi curative. Izvorul de apă minerală care exista aici provenea dintr-o fostă galerie de mină săpată cu secole în urmă în Muntele Galben. Compoziţia chimică a apei atesta că ea provenea îndeosebi din dizolvarea produselor ce rezultau prin alterarea filoanelor de minereu. În compoziţia  apei se găseau sulfaţi de fier, calciu, aluminiu, magneziu, zinc, natriu, cupru şi mangan. Buletinele de analiză arătau că apa se caracteriza ca fiind atermală, sulfatată, feroasă-calcică, hipotonă. De aceea, era indicată numai în cura externă pentru tămăduirea afecţiunilor reumatismale cronice şi în aplicaţii locale sub formă de gargarisme în afecţiunile faringiene catarale. Debitul de apă minerală era în anul 1968 de 20.000 de litri în 24 de ore, astfel că se puteau face 250 de băi zilnice, fapt ce permite satisfacerea în bune condiţii a cerinţelor publicului. Păcat că astăzi a rămas doar amintirea a ceea ce a fost odată.

200 de ani de la naşterea scriitorului Vasile Alecsandri

Vasile  Alecsandri  reuneşte în  personalitatea  sa  artistică multiple şi  mari  virtuţi. Putem  spune, într-adevăr, că el e înflăcăratul poet al anticipării statului naţional şi participantul activ la realizarea acestuia. Îl apreciem astăzi, la împlinirea a două secole de la nașterea sa, pe culegătorul şi „autorul” de capodopere folclorice, cum îi spunea Vladimir Streinu, afirmând cu el unitatea spirituală a românilor de pretutindeni. Alecsandri este demn de remarcat pentru viziunea sa: El urmăreşte unificarea întregului său neam, El e deci poetul Unirii Principatelor, a cărui „Horă a Unirii” mai are încă ecou în conştiinţa contemporană. Poet patriot, Alecsandri cântă eroismul ostaşilor români în Războiul pentru Independenţă din 1877.

165 ani de la naşterea lui Petre Dulfu

Se împlinesc, în primăvara aceasta, 110 ani de la naşterea pedagogului şi scriitorului Petre Dulfu. A fost unul dintre modeştii, dar entuziaştii dascăli ardeleni care, porniţi de la ţară, au contribuit prin grai şi scris la culturalizarea poporului român. Scriitorul care, inspirându-se din tezaurul folcloric al poporului, ne-a fermecat copilăria cu poveştile, baladele, legendele şi snoavele lui versificate. S-a născut la 10 martie 1856, în satul Tohat, din raionul Cehul Silvaniei. A urmat liceul în Baia Mare. Foaia matricolă din 1872/75 îl califică ca element „excepţional, cu laude şi sârguincios”. La Universitatea din Cluj şi-a luat doctoratul în filosofie.

În urmă cu 40 de ani, în 1981, cu prilejul aniversării a 125 de la nașterea scriitorului român, Biblioteca Județeană Maramureș din Baia Mare, care astăzi îi poartă numele, în colaborare cu gruparea filatelică locală au realizat o serie de patru plicuri ilustrate și o ștampilă aniversară.

04 martie 2021

60 de ani de la turneului violonistului Ion Voicu în Anglia

Violonistul Ion Voicu, aflat într-un turneu în Anglia, a concertat, marţi, 7 martie 1961, acompaniat de cunoscuta orchestră Halle, dirijată de Herman Lindars, în marea sală Free Trade Hall din Manchester. Violonistul  român,  care  a  interpretat  Simfonia  spaniolă  Lalo,  a  fost  răsplătit  cu  aplauze  şi ovaţii  minute  în  şir,  fiind  rechemat  la  rampă  de  mai multe ori.
Ziarul  „Manchester  Evening  News”,  referindu-se  la  concert  scria:  „Cântând  cu  orchestra  Halle atât de curând după vizita lui Oistrach, profesorul său, violonistul român Voicu ne-a delectat prin magistrala  sa  interpretare  a  Simfoniei  spaniole  Lalo,  în  care s-au făcut simţite toate intenţiile compozitorului în puritatea şi naturalitatea temelor”.
Pe data de 7 aprilie 1985 marele violonist avea să concerteze și la Râmnicu-Vâlcea, prilej cu care a fost realizată și o flamă publicitară care a fost aplicată pe corespondeța expediată în localitatea vâlceană premergător marelui eveniment.

03 martie 2021

Barajul și lacul de acumulare Firiza

Lacul de acumulare Firiza realizat pe râul Firiza (afluent al Săsarului) se află lângă localitatea Firiza, localitate înglobată în municipiul Baia Mare, devenind un cartier al acestuia. Barajul (proiectat de Aristide Teodorescu) situat doar 10 km de orașul Baia Mare, a fost construit în perioada 1961-1964 pentru alimentarea cu apă a municipiului, producerea energiei electrice și atenuarea viiturilor. Denumit și Strâmtori, construit în 1964, este un baraj cu contraforți, având o înălțime de 51,5 m și o lungime la coronament de 260 m. Lacul de acumulare din spatele barajului are o lungime de 3 km și o lățime de 1 km și este populat cu păstrăvi și crapi.

02 martie 2021

Femei celebre din România

Prima emisiune filatelică a lunii martie va fi lansată vineri, 5 martie 2021, de către Romfilatelia și este dedicată unor personalități feminine de excepție. Femei celebre din România (LP #2317) este compusă din trei valori machetate de către George Ursachi și a fost realizată în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național al Literaturii Române și Asociația Române pentru Propaganda și Istoria Aeronauticii (ARPIA).

Alice Voinescu (1885-1961), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei (tariful serviciului Recomandat intern), a fost prima româncă doctor în filosofie.
Smaranda Brăescu (1897-1948), reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei (contravaloarea unei imprimate interne cu greutatea de până în 50 de grame), a fost prima femeie parașutist cu brevet din România și a deținut, în anii 1930, recorduri mondiale în parașutism.
Sarmiza Bilcescu (1867-1935), cunoscută ca Sarmiza Bilcescu-Alimănișteanu, în urma căsătoriei cu inginerul Constantin Alimănișteanu, a cărei imagine este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei recomandate prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), a fost prima femeie avocat din România, prima femeie care a studiat dreptul la Universitatea Sorbona din Paris și prima femeie din lume care a obținut un doctorat în drept.

Mărcile au dimensiunea de 36 x 36 mm și au fost paginate în coală de 28 timbre și minicoala de 3 timbre + 1 vinietă + manșetă ilustrată, având un tiraj total de 27.309 timbre.

27 februarie 2021

ETNIC 2021

EXPOZIȚIA FILATELICĂ INTERJUDEȚEANĂ
CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ

„ETNIC 2021” - „REȘIȚA 250” - UN PANOU

Reșița, 25 - 26 iunie 2021

REGULAMENT



1.  ORGANIZARE


1.1. Expoziția filatelică interjudețeană cu participare internațională „ETNIC 2021” - „REȘIȚA 250” - Un panou se va organiza la Reșița în perioada 25 - 26 iunie 2021. Aceasta va fi organizată de Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș Severin în colaborare cu Asociația Filateliștilor din județul Caraș Severin și Centrul Universitar UBB din Reșița. Expoziția filatelică bianuală „ETNIC” se află la cea de a VII-a ediție.

1.2. Expoziția este dedicată împlinirii a 250 de ani de activitate industrială la Reșița și „In memoriam ing. Ion Borca” (1935 - 2020).

1.3. Expoziția se va desfășura în conformitate cu prezentul regulament precum și în baza reglementărilor Federației Filatelice Române de organizare a expozițiilor filatelice din România.

1.4. La expoziție sunt invitați să participe filateliști din țară și străinătate, care posedă exponate cu tematica Reșița, județul Caraș-Severin, minorități naționale și tot ce decurge din acestea.

2. CONDIȚII DE PARTICIPARE

2.1. Expoziția este deschisă tuturor filateliștilor români și străini cu exponate „Un panou”.

2.2. Participarea la expoziție se va solicita prin completarea Cererii de participare pusă la dispoziție de Comitetul de organizare. Prin completarea cererii de participare, solicitantul își exprimă acordul cu prezentul regulament.

2.3. Cererile de înscriere trebuie să ajungă la Comitetul de organizare până la data de 15 aprilie 2021, având viza asociației din care face parte expozantul. Cererile de înscriere se trimit pe adresa: Biblioteca Germană „Alexander Tietz”, Bd. Revoluția din Decembrie, nr. 22, RO-320086 Reșița, județul Caraș-Severin.

2.4. Comitetul de organizare, în funcție de spațiul disponibil, își rezervă dreptul de a accepta exponatele și va confirma acceptul participării până la data de 20 aprilie 2021.

2.5. Exponatele vor avea 15 file A4 și trebuie protejate în folii de plastic, iar pe verso se vor completa datele de identificare ale expozantului și numărul filei de pe panou.

2.6. Exponatele acceptate trebuie să ajungă la comitetul de organizare până la data de 15 mai 2021, la adresa de mai sus.

2.7. Fiecare exponat va fi însoțit de un inventar în 3 exemplare, cu indicarea numărului de mărci sau piese ce se găsesc pe fiecare foaie și cu valoarea exponatului.

2.8. Cheltuielile pentru expedierea exponatelor la Comitetul de organizare vor fi suportate de către expozanți

2.9. Exponatele vor fi returnate de Comitetul de organizare în maximum 30 zile de la închiderea expoziției, prin grija și cheltuiala Forumului Democratic al Germanilor din județul Caraș Severin.

3. CLASE DE PARTICIPARE

3.1. Clasa de onoare rezervată membrilor juriului și ai familiilor acestora și invitaților.

3.2. Clasa de competiție - maturi și tineret cuprinzând exponate de:

- Istorie poștală locală și din zonă

- Filatelie tematică și de subiect, reprezentând tot ce este legat de Reșița și județul Caraș-Severin, personalități etnice, aspecte din cultură, literatură, artă, patrimoniu și religie din mediul etnic sau interetnic, regiunile unde conviețuiesc minoritățile naționale în România și în străinătate;

- Maximafilie

- Cartofilie

- Întreguri poștale

4. JURIUL EXPOZIȚIEI

4.1. Juriul expoziției va fi alcătuit din 3 membri și un secretar fără drept de vot.

4.2. Hotărârile juriului nu vor fi motivate și sunt definitive.

4.3. Juriul expoziției va acorda distincții în rang de maxim vermeil mare la maturi și vermeil la tineret, în funcție de numărul de puncte acordat fiecărui expozant.

5. DISPOZIȚII FINALE

5.1. Cu ocazia expoziției, Comitetul de organizare va marca evenimentul prin mijloace filatelice specifice (catalogul și palmaresul expoziției, diploma expoziției, plicuri și ștampile speciale și medalia expoziției). Toate materialele realizate se vor distribui gratuit tuturor expozanților, membrilor Comitetului de organizare, membrilor juriului, oficialităților și tuturor celor care vor contribui la buna organizare a acestei expoziții.

5.2. Expozanții care vor participa cu mai multe exponate vor primi numai un set din materialele realizate cu ocazia expoziției.

5.3. Cele mai valoroase exponate vor fi recompensate cu premii speciale constând în diferite materiale filatelice, cărți etc.

5.4. În cazul în care, din motive pandemice, expoziția nu se va putea organiza cu public, ea va putea fi urmărită virtual pe canalele de socializare

Adresa comitetului de organizare este:

Biblioteca Germană „Alexander Tietz”,

Bd. Revoluția din Decembrie Nr. 22,

RO-320086 Reșița, județul Caraș-Severin

Comitetul de organizare:

Erwin Josef Ţigla (0740 76 16 72; contact@erwinjoseftigla.ro)
Gustav Hlinka
dr. ing. Cristian Paul Chioncel

20 februarie 2021

Buzău, 590 de ani de atestare documentară

Romfilatelia introduce în circulație marți, 23 februarie 2021, o emisiune de mărci poștale tematice din seria Orașele României, intitulată Buzău, 590 de ani de atestare documentară (LP #2316).
Orașul Buzău se înscrie în documentele istoriei Țării Românești ca loc în care s-au petrecut evenimente importante, printre care merită menționate următoarele: existența lui ca târg și punct de vamă (statut atestat de un document emis la curtea domnitorului Dan al II-lea la 30 ianuarie 1431), sediu episcopal, atestat documentar în 1525 sub domnia lui Radu de la Afumați (episcopia a fost înființată în anul 1500, în timpul domniei lui Radu al IV-lea, zis cel Mare), organizarea, sub domnia lui Constantin Brâncoveanu, a unei tipografii de sub teascurile căreia au ieșit cărți valoroase în limba română între anii 1691 și 1704.
Emisiunea de mărci poștale aniversară dedicată Buzăului reproduce în imaginile sale patru monumente arhitectonice reprezentative legate strâns de istoria, cultura și viața socială a orașului.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame) este ilustrat Palatul Comunal, aflat în centrul orașului Buzău, fiind sediul actual al Primăriei și al Consiliului Local.
Conacul Marghiloman, a cărui imagine este reprodusă pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame), este un ansamblu arhitectonic reprezentativ al orașului Buzău.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) este redată Catedrala Arhiepiscopală. Actualul edificiu al Catedralei Arhiepiscopale a fost ridicat la inițiativa arhiepiscopului Epifanie, între anii 2002 și 2009, după tipicul bisericilor creștine românești, fiind compartimentată în pronaos, naos și altar.
Colegiul Național „Bogdan Petriceicu Hașdeu”, ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame), este cea mai importantă instituție de învățământ liceal din Buzău, înființată în anul 1867, având ca sediu o construcție ridicată pe un teren al Mănăstirii Banului.
Emisiunea este completată de plicul prima zi și este paginată în coli de 32 timbre și minicoală de 5 timbre + 1 vinietă + 3 tabsuri.

11 februarie 2021

Șoimi

Șoimii sunt păsări de pradă diurne, foarte bune zburătoare, agile și rapide; aripile lor lungi și ascuțite le permit să zboare cu viteză mare și să își schimbe rapid direcția în zbor. Trăiesc pe toate continentele, cu excepția Antarcticii, într-o varietate de habitate, de la tundra polară la păduri tropicale.
Romfilatelia, în colaborare cu Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, introduce în circulație, vineri, 12 februarie 2021, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată Faunei: ȘOIMI (LP #2315) compusă din 4 mărci poștale, 1 FDC (202 plicuri) și 4 maxime (185 de seturi).
Șoimul dungat de pădure (Micrastur ruficollis) apare pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame).
Șoimul pitic (Polihierax semitorquatus) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,60 lei (contravaloarea unei imprimate neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame).
Șoimul de iarnă (Falco columbarius) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame).
Șoimul călător (Falco peregrinus) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei recomandate externe cu greutatea de până în 50 de grame) și pe plicul „prima zi” a emisiunii.
Emisiunea este machetată de către Mădălina Papuc și paginată în coala de 32 timbre cu tête-bêche și minicoală de 5 timbre + 1 vinietă.

08 februarie 2021

Scrisori valoroase

Marca poștală din Newfoundland de 3 c. din anul 1919 a fost pregătită inițial pentru zborul transatlantic din 4 aprilie a lui Morgan Raynham, fiind supratipărită provizoriu cu textul „Poșta aeriană atlantică” și cu inițialele J.A.R. (J.A. Robinson directorul oficiului poștal) aplicate pe verso. Avionul fiind distrus, la cea de a doua încercare de decolare, poșta a fost transportată în cele din urmă pe mare.

Astăzi se cunosc mai puțin de 20 de plicuri circulate cu astfel de mărci poștale, care datorită rarității lor sunt mult apreciate de filateliști. Recent, pe 14 decembrie 2020, o astfel de scrisoare a fost vândută cu 7.000 de euro la licitația Robert & Siegel, iar la licitația din 27 iunie 2017, un alt exemplar a fost adjudecat cu nu mai puțin de 12.500 euro.

06 februarie 2021

Erori de machetare la nivel înalt

Georges Clemenceau, fost președinte al Franței, a rămas în istorie ca o persoană foarte pretențioasă în ceea ce privește ortografia numelui său. Din cauza felului său repezit i s-a pus porecla de „Tigrul”. Vai de acela care i-ar fi scris numele cu un accent ascuțit pe primul „e”. Se pare că acei care au elaborat marca poștală franceză de 90 c. (pusă în circulație la data de 18 aprilie 1939), comemorând cuirasatul ce-i poartă numele, au ignorat acest amănunt, deoarece marca poartă un prea frumos accent ascuțit. Faptul a stârnit la vremea respectivă în presă o vie polemică și la un moment dat se vorbea despre un nou tiraj corectat, la care însă s-a renunțat.

05 februarie 2021

Jamesonitul

Jamesonitul (Pb₄FeSb₆S₁₆) este un mineral din clasa sulfurilor și sulfosărurilor. Ia naștere doar prin procese hidrotermale, fiind întâlnit în ocurențele de acest tip. Varietatea fin cristalizată, sub forma unor ace milimetrice, care se întretaie pe diferite direcții și sub diferite unghiuri, poartă denumirea de plumozit. Această caracteristică de cristalizare oferă eșantioanelor minerale un aspect de pâslă sau vată.

04 februarie 2021

O întâmplare de acum aproape 90 de ani

Marca poștală (Mi #US349) pusă în circulație
la data de 15 iunie 1932

Întotdeauna au existat persoane care nu au rezonat cu viziunea artistului plastic care a realizat macheta anumitor mărci poștale. Iată, în continuare, o întâmplare petrecută cu aproape un secol în urmă la un oficiu poștal din Texax, Statele Unite ale Americii. O tânără, scandalizată, refuză să primească pentru francare o marcă poștală emisă cu ocazia jocurilor olimpice de vară desfășurate în Los Angeles în anul 1932, reprezentând un aruncător de disc neîmbrăcat. Ea ceru altă marcă și explică oficiantului de la ghișeu: „Nu-mi pot imagina cum aș putea trimite mamei mele fotografia unui bărbat gol”. I se dădu în schimb pe loc, marca lui Th. Roosevelt cu guler și cravată.

03 februarie 2021

Porumbelul din Basel

Orașul Basel a fost cel de-al treilea canton elvețian, după Zürich și Geneva, care a adoptat în 1845 metoda taxei poștale plătite anticipat cu ajutorul mărcilor poștale adezive. „Porumbelul din Basel” a fost cea dintâi marcă poștală imprimată în trei culori, pusă în circulație la data de 1 iulie 1845. Ea nu a fost însă apreciată de public și timp de cinci ani a fost puțin utilizată. A fost retrasă din circulație la data de 30 septembrie 1954. Considerată astăzi o raritate (41.480 mărci tipărite), ea a devenit una dintre cele mai căutate mărci poștale. Considerată a fi extrem de rară, un exemplar este astăzi evaluat la suma de 18.000 de franci elveției, putând ajunge până la 37.500 de franci elveției pentru un plic francat cu această marcă.

02 februarie 2021

Delta Moldovei

La doar câteva zile de la intrarea în vigoare a noilor tarife poștale, Romfilatelia introduce în circulație miercuri, 3 februarie 2021, emisiunea de mărci poștale Delta Moldovei, alcătuită din 7 mărci poștale, pentru a sărbători Ziua Mondială a Zonelor Umede din 2 februarie.
Stârcul galben (Ardeola ralloides) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame).
Stârcul de noapte (Nycticorax nycticorax) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,10 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame).
Bătăușul (Calidris pugnax) este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,40 lei (contravaloarea unei recomandate neprioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame).
Nagâțul (Vanellus vanellus) este ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame).
Eretele de stuf (Circus aeruginosus) este înfățișat pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame).
Chira de baltă (Sterna hirundo) este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei (taxa de recomandare externă).
Egreta mică (Egretta garzetta) apare pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei recomandate prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame).
Piciorongul (Himantopus himantopus) este reprezentat pe plicul „prima zi” a emisiunii.
Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 203 exemplare și este echipată cu blocul special de 7 timbre dantelate, al emisiunii, având ștampila aplicată în clar cu folio aur. Blocul filatelic este numerotat de la 001 la 203.
Emisiunea este paginată în coală de 80 timbre + 1 vinietă, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă + tête-bêche și bloc special de 7 timbre dantelate.

28 ianuarie 2021

Expoziție de filatelie & numismatică și recital pian „Mozart - 265”

Miercuri, 27 ianuarie 2021, începând cu ora 18.00, au fost marcați – online, de la Biblioteca Germană „Alexander Tietz” din Reșița – 265 de ani de la nașterea compozitorului austriac Wolfgang Amadeus Mozart (1756 - 1791), printr-o expoziție filatelică din colecția Ion Mircea Felmeth, o mini-expoziție numismatică din colecția Erwin Josef Țigla și un recital de pian susținut de prof. Remus Hosz, titular de catedră (pian) în cadrul Liceului de Arte „Sabin Păuța” din Reșița. În program au fost interpretate sonatele K. V.283 și K. V.283 - Facile.
Evenimentul a fost organizat de Societatea pentru Cultură „Metarsis” în parteneriat cu Biblioteca Județeană „Paul Iorgovici” Caraș-Severin, cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița.
Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița împreună cu Asociația Filateliștilor din Caraș-Severin a marcat la 27 ianuarie 2021 împlinirea a 265 de ani de la nașterea lui Mozart, printr-un plic filatelic ocazional și o ștampilă aferentă, aceasta din urmă fiind aprobată prin Federația Filatelică Română de către Poșta Română, astfel încât, întreaga corespondență care a plecat de la Oficiul Poștal Reșița 1 în această zi a fost obliterată cu această ștampilă ocazională.
Evenimentul a fost transmis pe următoarele conturi Facebook: Metarsis și Demokratisches Forum der Banater Berglanddeutschen.

22 ianuarie 2021

Pasiunile regilor României (I)

Astăzi, 22 ianuarie 2021, a fost pusă în circulație de către Romfilatelia prima parte a emisiunii filatelice Pasiunile regilor României (LP #2313) alcătuită din patru mărci poștale și două plicuri „prima zi” a emisiunii (491 seturi).

Mărcile poștale ale emisiunii ilustrează sugestiv pasiunile cunoscute ale regilor României, începând cu echitația, în care se remarcă vizibil Carol I (pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei) și botanica, în care se înscrie, cu o recunoaștere internațională, Ferdinand I (pe timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei). Într-o epocă modernă a României, regăsim pasiunea pentru filatelie a regelui Carol al II-lea (redată pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei) și cea a ultimului rege al României, Mihai I, pentru aviație (timbrul cu valoarea nominală de 19 lei). 

Timbrele au fost machetate de către George Ursachi și au dimensiunile de 42 x 52 mm, fiind tipărite într-un tiraj total de 47.724 mărci poștale. Emisiunea este însoțită de 4 maxime (220 seturi) și un album filatelic (LP 2313a) realizat într-un tiraj limitat de 251 exemplare.

17 ianuarie 2021

45 de ani de la înființarea Secției de Științe Naturale din cadrul Muzeului Județean Maramureș

Pe data de 17 ianuarie 1976 este primul moment crucial pentru viitorul Muzeu de Mineralogie – Consiliul Popular al Județului Maramureș decide înființarea, în cadrul Muzeului Județean Maramureș a Secției de Științe Naturale, cu sediul principal în clădirea „Casa Iancu de Hunedoara”. Această secție va gestiona întregul fond de minerale aparținând Muzeului (circa 6.000 de eșantioane) și i se încredințează coordonarea întregii activități din cadrul rezervațiilor naturale și a celorlalte obiective protejate din județ. Șef al secției a fost numit Victor Gorduza, conservator Ecaterina Pop, iar supraveghetor Rozalia Reisfeld.

14 ianuarie 2021

150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni

Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, timbrul românesc marchează Ziua Culturii Naționale. Pentru a evidenția o tematică abordată în premieră, Romfilatelia introduce în circulație, pe data de 15 ianuarie 2021, emisiunea de mărci poștale „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni”, eveniment care a avut loc la Mănăstirea Putna, în anul 1871.
Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, într-o asociere grafică sugestivă, alături de edificiul bisericii unde este înmormântat Ștefan cel Mare, portretele poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).
Blocul cu cele trei timbre dantelate alătură imaginii bisericii Mănăstirii Putna portretele personalităților amintite și fotografia urnei omagiale, aflate în prezent în Muzeul Mănăstirii Putna.
Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 248 exemplare și este echipată cu blocul special nedantelat al emisiunii numerotat de la 001 la 248, precum și cu reproducerea pe hârtie specială a facsimilului unei scrisori semnate de Ioan Slavici și Mihai Eminescu.

12 ianuarie 2021

Aurul

Aurul (Au) este metalul cu cea mai veche și grandioasă istorie. A fost râvnit în mod constant de-a lungul secolelor, fiind declanșator de războaie și isterii colective. Datorită calităților estetice deosebite - culoare, luciu, stabilitate chimică - este cel mai prețios metal pentru confecționarea bijuteriilor, dar are și alte multiple utilizări în electronică, electrotehnică și medicină. Secole la rândul au fost utilizat și la baterea monedelor care astăzi au devenit foarte valoroase. În combinație cu alte metale prețioase (de exemplu argint) în ultimii ani au fost emise și mărci poștale apreciate de către filateliști.


275 de ani de la nașterea pedagogului elvețian Johann Heinrich Pestalozzi

Johann Heinrich Pestalozzi (n. 12 ianuarie 1746, Zürich, Confederația Veche a Elveției – d. 17 februarie 1827, Brugg, Elveția) a fost un pedagog elvețian și reformator al educației. A îmbogățit și reînnoit conținutul și metodele învățământului primar, fiind considerat întemeietorul școlii populare.
Pestalozzi a fost influențat atât de iluminism, cât și de romantism. Astfel, a considerat că îmbunătățirea situației maselor populare se poate realiza în primul rând prin educație și instrucție, care ar trebui să se desfășoare, atât în școală cât și în mediul familial, conform naturii, adică să descopere și să stimuleze abilitățile înnăscute al copilului.
Considerând că tineretul trebuie să fie înzestrat nu numai cu cunoștințe, ci și cu deprinderi practice, a preconizat îmbinarea instrucțiunii cu munca productivă. Principiile școlii pestalozziene au fost preluate, cu unele îmbunătățiri, de întreaga pedagogie științifică: intuiția, stimularea activității proprii a copilului, respectarea individualității lui, asigurarea dezvoltării armonioase și echilibrate a omului și încadrarea în comunitatea educativă (de la familie până la umanitate). 


11 ianuarie 2021

105 ani de la nașterea actorului francez Bernard Blier

Bernard Blier (n. 11 ianuarie 1916, Buenos Aires, Argentina – d. 29 martie 1989, Saint-Cloud, Franța) a fost un actor francez de teatru și film.
La începutul carierei părea limitat, prin corpolența sa, la roluri de băieți buni ce cad victime răutății. Apoi, după anii petrecuți în lagărele de prizonieri, el începe să se orienteze spre roluri ale maturității virile, mai ales în filmele care l-au impus definitiv: Cafeneaua Cadran, Examenul, Dedee din Anvers, Quai des Orfevres. În cei 50 de ani de carieră, el a interpretat 200 de roluri. Din anii '30 până în 1988, el a asigurat o legătură solidă între generații și tendințe. Știind să facă totul, trecea cu siguranță de la clasicism la modern, de la verism la comicul mușcător, de la Dostoievski la Francis Perrin. Fără a avea acces cu adevărat la vedetariat, el s-a impus ca unul dintre cei mai buni actori secundari de prim-plan care dau filmelor substanță și le asigură adesea credibilitatea. Dintre alte filme în care a mai jucat amintim: Simfonia fantastică, Plecat fără adresă, Crimă și pedeapsă, Mizerabilii, Germinal, Unchiul meu Benjamin, Marele blond cu o gheată neagră, Bolnavul închipuit, Posedații, Fanfaronii


Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale

În fiecare zi, ne bucurăm, într-o formă sau alta, de Natură și de beneficiile pe care aceasta ni le aduce. Iar bucuria este cu atât mai mare atunci când vorbim de un moment special așa cum este Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale, sărbătorită în fiecare an la 11 ianuarie.
Această dată a fost aleasă la inițiativa mai multor organizații ecologiste, printre care Wildlife Conservation Center și World Wildlife Fund, pentru a marca 80 de ani de la înființarea Rezervației Naturale Barguzinsky, situată pe teritoriul Rusiei, la nord-est de Lacul Baikal, înscriindu-se astfel, începând cu anul 1997, în calendarul ecologic.
Din păcate, transformarea profundă a mediului înconjurător și acumularea în timp a unor stări de degradare a acestuia au condus la eroziunea și sărăcirea biodiversității, cu efect pe termen lung pentru natură. Ne confruntăm astăzi cu fenomene din ce în ce mai dificil de gestionat, precum distrugerea pădurilor, reducerea efectivelor populațiilor sălbatice și a genofondului lor, sau creșterea ratei și a vitezei de extincție a speciilor, care a depășit cu mult rata procesului natural de formare de noi specii. În același timp, s-a exercitat o presiune selectivă asupra speciilor, fiind favorizate cele cu utilitate directă pentru populația umană, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor și le-a influențat evoluția.

De-a lungul timpului am publicat o serie de articole științifice pe această temă, prin care am încercat includerea filateliei în mediul academic, prin prisma unei componente didactice în educația non-formală:

Philately’s Implications in Ecological Education via Romanian Thematic Joint Issues (I): with Other Countries Postal Administrations - apărută în Mai 2020 în revista Asian Journal of Education and Social Studies (10.9734/ajess/2020/v7i430208)

Implications of Philately in Promoting the Protected Natural Areas (III): Cozia National Park - apărută în Septembrie 2020 în revista Asian Journal of Environment & Ecology (https://doi.org/10.9734/ajee/2020/v13i330181)

Implications of philately in promoting the protected natural areas (II) - Pețea Creek Natural Reservation - apărută în Octombrie 2018 în revista Scientific Bulletin of North University Center of Baia Mare Series D, Mining, Mineral Processing, Non-ferrous Metallurgy, Geology and Environmental Engineering Volume XXXII No. 2, 2018

10 ianuarie 2021

115 ani de la nașterea matematicianului român Grigore Moisil

Grigore Constantin Moisil (n. 10 ianuarie 1906, Tulcea, România – d. 21 mai 1973, Ottawa, Canada) a fost un matematician român, considerat părintele informaticii românești în urma inventării circuitelor electronice tristabile, și datorită contribuțiilor sale în pregătirea profesională a primilor informaticieni din România.
S-a născut la Tulcea pe 10 ianuarie 1906. Străbunicul său, Grigore Moisil (1814-1891), a fost paroh la Năsăud și vicar episcopal greco-catolic pentru ținutul Rodnei, unul din întemeietorii primului liceu românesc din Năsăud. Tatăl său, Constantin Moisil (1867-1958), a fost profesor de istorie, arheolog, numismat, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei și membru de onoare al Academiei Române. Mama sa, Elena (1863-1949) a fost institutoare la Tulcea, apoi directoarea școlii „Maidanul Dulapului”, azi Școala Nr. 74 „Ienăchiță Văcărescu” din București.
Sora sa, Florica Moisil, a fost mama profesoarei Zoe Petre, decan al Facultății de Istorie a Universității din București, iar fratele său, George C. Moisil (1917-1989) a fost profesor la Catedra de fizică a Institutului/Universității Politehnic(e) București.
A fost căsătorit cu Viorica (n. Constante) Moisil, sora artistului plastic Lena Constante.


09 ianuarie 2021

60 de ani de la moartea sociolog american Emily Greene Balch

Emily Greene Balch (n. 8 ianuarie 1867, Jamaica Plain, SUA - d. 9 ianuarie 1961, Cambridge, Massachusetts) a fost sociolog american și activistă pentru pace, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 1946, împreună cu John R. Mott.
Emily Greene Balch a studiat la Bryn Mawr College, iar apoi, din 1896, a predat la Wellesley College. A înființat un azil la Boston și a făcut parte din comisiile de stat pentru relații de muncă (1908 - 1909) și pentru imigrație (1913 - 1914).
În anul 1918, și-a pierdut postul la catedră, pentru că s-a opus intrării Statelor Unite în Primul Război Mondial. În 1919, împreună cu Jane Addams, a contribuit la înființarea Ligii Internaționale a Femeilor pentru Pace și Libertate


08 ianuarie 2021

420 de ani de la nașterea scriitorului spaniol Baltasar Gracián

Baltasar Gracián y Morales (n. 8 ianuarie 1601, Belmonte de Gracián, Spania – d. 6 decembrie 1658, Tarazona, Spania) a fost un călugăr iezuit, erudit, gânditor stoic, moralist și prozator spaniol din perioada epocii de aur a barocului. Alături de Francisco de Quevedo, a fost reprezentant de seamă al conceptismului. Prin opera sa caracterizată printr-o mare forță de creație și un stil cizelat, bogat în imagini și antiteze originale, Baltasar Gracián a dat stilului baroc o deosebită finețe.


05 ianuarie 2021

Colecțiile muzeelor dispărute


Romfilatelia continuă seria de tematici dedicate artei și colecționarilor, introducând în circulație prima emisiune de mărci poștale din acest an. Tematică abordată este una inedită, Colecțiile muzeelor dispărute, ea fiind dedicată recuperării memoriei unui muzeu odinioară foarte cunoscut și apreciat în București: Muzeul Simu. Emisiunea va fi pusă în circulație vineri, 8 ianuarie 2021.
Imaginea de pe primul timbru al seriei, cu valoarea nominală de 3,30 lei (contravaloarea expedierii unei recomandate interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), reprezintă lucrarea Anastase Simu. Bustul din marmură, realizat de sculptorul Frederic Storck în 1901, se afla la loc de cinste, în cea de-a doua sală a Muzeului. Ulterior, a ajuns în colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck.
Pe cel de-al doilea timbru al emisiunii, având valoarea nominală de 5 lei (contravaloarea expedierii unei scrisori externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este reprodusă lucrarea Pere, semnată de Marius Bunescu, fostul director al Muzeului Simu. Lucrarea a fost donată chiar de către pictor în 1932 și expusă în cadrul Muzeului. Se află astăzi în colecția Pinacotecii Bucureștiului.
Pe cel de-al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 8,50 lei (contravaloarea expedierii unei scrisori externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este redat tabloul Marină al lui Eugen Voinescu, un pictor cu studii efectuate la Paris în preajma lui Gustave Courbet, ce a excelat în pictura de acest gen. Lucrarea a fost realizată în anul 1900 și achiziționată de la artist un an mai târziu. În prezent se află în colecția Pinacotecii Bucureștiului.
Veneția lui Ștefan Popescu, reprezentată pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea serviciului recomandat extern), a fost pictată de artist în 1923 și a fost expusă de-a lungul timpului în diverse expoziţii, cel mai recent în anul 2020, în cadrul expoziției deschise la Palatul Suțu – Muzeul Simu și Pinacoteca București.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii, o fotografie de epocă, realizată de același Hr. Duratzo, îl surprinde pe colecționarul Anastase Simu în cea de-a treia sală a Muzeului, stând în fotoliu chiar în fața portretului său, realizat în anul 1909 de artistul francez Pierre Gourdault.
Emisiunea este paginată în coala de 28 timbre și minicoala de 4 timbre + 4 viniete.

04 ianuarie 2021

4 ianuarie: debut 2021 în filatelia reșițeană

Astăzi, în prima zi lucrătoare a anului nou 2021, anul jubiliar al industriei la Reșița, la sediul Oficiului Poștal Reșița 1, întreaga corespondență plecată de aici este obliterată cu o ștampilă ocazională dedicată împlinirii, la 3 iulie, a sfertului de mileniu de când au fost sfințite și date în folosință primele furnale. Inițiativa îi revine Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și  Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, care doresc să marcheze astfel începutul acestui an aniversar ce va fi pus în evidență prin mai multe astfel de evenimente filatelice. Ștampila ocazională de zi pentru 4 ianuarie 2021 este aprobată de Poșta Română, prin intermediul Federației Filatelice Române din București, ea având ca și concepție sigla realizată de artistul plastic și graficianul Bogdan Piperiu, reșițean prin naștere, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania, siglă folosită în cadrul proiectului „Personalități ale Reșiței, la început de an 250”, în curs de desfășurare în această perioadă, între 1 și 15 ianuarie.  (Erwin Josef Țigla)

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Planul editorial al Romfilateliei pentru anul 2021

În urmă cu câteva minute pe site-ul Romfilatelia a fost făcut public prima versiune a planului editorial pentru anul 2021. Ne grăbim să vi-l facem cunoscut, ca să putem urmări în timp eventualele modificări ale acestuia.

Așadar în prima jumătate a anului sunt așteptate 18 emisiuni filatelice (câte trei în fiecare lună a anului), urmate de alte 19 în partea a doua a lui 2021.


După cum se poate observa lunile iulie și noiembrie vor fi cele mai prolifice, iar decembrie va lăsa loc mai mult concluziilor și analizelor. 

Pentru elaborarea planului editorial din acest an o contribuție importantă a adus-o și domnul Pavel Șușară, istoric, critic de artă și membru în Comisia filatelică.

Ca de obicei, așa cum suntem deja obișnuiți, Romfilatelia își rezervă dreptul de a redimensiona programul emisiunilor de mărci poștale, comunicând în timp util orice modificare. Să sperăm că nu vom avea parte de prea multe suprize neplăcute.