Publicitate

11 iunie 2021

Comemorarea a 132 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu la Teatrul Ararat din Baia Mare

„Pe mine, mie... redă-mă” sau, de ce nu, la fel de bine, de exemplu: Treptele vieţii, Etapele cunoaşterii (de sine), Odă dragostei, Omagiu lui Mihai Eminescu (& William Shakespeare & Marin Sorescu), Slavă poeziei (cea adevărată, de mesaj şi substanţă). Asistăm la un inedit spectacol care pune în valoare lirica shakespeariană, apoi pe cea eminesciană şi-n final pe cea a lui Marin Sorescu, într-o extraordinar de inspirată selecţie şi ordonare de texte cuprinse într-o specială viziune regizorală.
Așadar, marți, 15 iunie 2021, de la ora 17, Teatrul Ararat din Baia Mare (sala mică a Casei de Cultură a Sindicatelor) comemorează 132 de ani de la trecerea în neființă a Luceafărului poeziei românești, Mihai Eminescu, prin spectacolul recital „Pe mine, mie ... redă-mă”.
Distribuția: Claudiu Pintican și Raluca Florian.
Regia artistică: Claudiu Pintican. 

10 iunie 2021

Câinele, prieten al omului

Romfilatelia introduce în circulație, vineri, 11 iunie 2021, emisiunea de mărci poștale Câinele, prieten al omului (LP #2327), alcătuită din patru timbre și un plic „prima zi” (227 exemplare) machetată de George Ursachi. Cele patru timbre ale seriei (48 x 33 mm), având valorile nominale de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritară cu greutatea de până în  50 de grame), 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritară cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritară cu greutatea de până în  50 de grame) și 19,50 lei (contravaloarea unei corespondențe recomandate externe prioritară cu greutatea de până în 50 de grame), prezintă aspecte ale interacțiunii dintre om și câine, acesta din urmă apărând în ipostaze diferite: ajutor practic al omului (ca însoțitor al nevăzătorilor sau al persoanelor cu dizabilități motorii), dar și simplu prieten afectuos al copiilor. Emisiunea este însoțită de 4 cărți maxime (212 seturi).

Regulamentul expoziției filatelice naționale „ANIVERSĂRI SIBIENE” care se va desfășura la Sibiu în perioada 29-31 octombrie 2021

REGULAMENTUL EXPOZIȚIEI NAȚIONALE DE FILATELIE
„ANIVERSĂRI SIBIENE”

300 DE ANI DE LA NAȘTEREA BARONULUI SAMUEL VON BRUKENTHAL
ȘI
830 DE ANI DE LA PRIMA ATESTARE DOCUMENTARĂ A SIBIULUI
Sibiu 29-31 octombrie 2021


1. ORGANIZARE

1.1.Expoziţia Naţională de filatelie „ANIVERSĂRI SIBIENE” (300 de ani de la nașterea Baronului Samuel von Brukenthal și 830 de ani de la prima atestare documentară a Sibiului) este organizată de către Asociația Filateliștilor din județul Sibiu cu sprijinul Primăriei  Municipiului Sibiu şi în colaborare cu Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu.
1.2. Expoziția va avea loc în perioada 29-31 octombrie 2021, în Holul Bibliotecii Județene ASTRA (Corp B) din Sibiu.
1.3. Expoziţia se va desfăşura în conformitate cu prezentul regulament, precum şi în baza reglementărilor F.F.R. de organizare a expozițiilor filatelice.

2.CONDIŢII DE PARTICIPARE

2.1 Expoziția este rezervată membrilor asociațiilor filatelice din întreaga țară cu exponate care au obținut cel puțin diplomă în rang de medalie de argint la o expoziție interjudețeană sau națională.
2.2 În clasa de competiție expozanții pot participa cu maxim două exponate. Sunt admise în competiție și exponate în premieră pe baza unei recomandări scrise din partea Asociației al cărei membru este expozantul, care să confirme calitatea exponatului respectiv.
2.3 Participarea se va solicita în scris, printr-o cerere tip, pusă la dispoziţie de către organizatori, cu viza asociaţiei din care face parte expozantul.
2.4 Cererile de înscriere, însoțite de copia planului exponatului, trebuie să ajungă la Comitetul de organizare până la data de 15 iulie 2021.
2.5 Confirmarea cererilor de participare pentru exponatele admise se va face până în data de 20 iulie 2021.
2.6. Exponatele trebuie să ajungă la Comitetul de organizare până în 15 octombrie 2021, la următoarea adresă poștală: Salade Nicolae, Str. O. Goga nr. 45, 550490 SIBIU 6.
2.7 Exponatele din clasa tineret vor avea minim 3 feţe panou iar cele din clasa maturi minim 5 fețe de panou cu excepția exponatelor din clasa „UN PANOU”. Fiecare panou va avea 16 file format A4 (30 x 21 cm.) sau 8 file A3.
2.8 Exponatele vor fi protejate în folie de plastic transparentă. Fiecare filă, pe verso, va fi numerotată, în funcţie de panou, precum şi datele de identificare, astfel: număr panou / număr filă din panou, titlul exponatului, numele expozantului și adresa.
2.9  Fiecare exponat va avea ataşat un inventar în două exemplare.
2.9.1. Comitetul de Organizare va asigura securitatea exponatelor pe timpul desfășurării expoziției.
2.10 Exponatele vor fi returnate de către organizatori, în termen de 10 zile de la data închiderii expoziţiei. Până la închiderea expoziției, exponatele nu pot fi demontate și preluate decât cu acordul președintelui Comitetului de organizare.
2.11  Participarea la expoziție este gratuită.
2.12 Cererile de participare vor fi trimise pe adresa: Salade Nicolae, Str. O. Goga Nr. 45, 550490 Sibiu 6 sau e-mail: nicusalade@yahoo.com
Relații suplimentare se pot obține de la:
Salade Nicolae  - e-mail: nicusalade@yahoo.com și telefon 0764336313
Dejugan Ioan – e-mail: neludejugan@yahoo.com și telefon: 0721520910

3. CLASE DE PARTICIPARE

3.1 CLASA DE ONOARE, la care pot participa exponate care au obținut medalii de aur în ultimii 5 ani la expoziții internaționale, sau care au fost invitate în mod special de către Comitetul de organizare;
3.2. CLASA HORS CONCOURS, pentru exponate aparținând membrilor din juriu și membrilor familiilor acestora sau exponate pentru care s-a solicitat expres această opțiune;
3.3. CLASA COMPETIȚIE, atât maturi cât și tineret, la care se pot înscrie exponate de filatelie tematică și istorie poștală, cartofilie, maximafilie, întreguri poștale, open și „un panou” având următoarele tematici: istorie, pictură, artă populară, stiințele naturii, farmacie, arhitectura, ocrotirea mediului.

4. JURIUL EXPOZIŢIEI

4.1 Juriul Expoziţiei va fi alcătuit din 3 membri şi un secretar fără drept de vot.
4.2 Deliberările juriului sunt secrete. Hotărârile juriului sunt definitive şi nu pot fi contestate.
4.3 Preşedintele juriului va fi propus de către Comitetul de Organizare și supus aprobării Comitetului Director al F.F.R.
4.4 Se vor acorda diplome în rang de medalie de: aur, vermeil mare, vermeil, argint mare, argint, bronz argintat, bronz şi diplomă de participare.
4.4.1. Juriul poate recomanda Comitetului de organizare acordarea de premii speciale pentru cele mai bune colecții.
4.5. Pentru exponatele din clasa „UN PANOU” se vor acorda Dipălome în rang de medalii care confirmă punctajul obținut.

5. DISPOZIŢII FINALE

5.1. Prin cererea de participare expozantul își exprimă implicit acordul deplin cu prevederile prezentului regulament.
5.2. Cu ocazia expoziției, Comitetul de organizare va realiza catalogul și palmaresul expoziției, diploma expoziției, plicuri și ștampile speciale, insigna și medalia expoziției. Toate materialele realizate se vor distribui gratuit tuturor expozanților, membrilor Comitetului de organizare, membrilor juriului, oficialităților și tuturor celor care vor contribui la buna organizare a acestei expoziții.
5.3. Un expozant nu poate primi decât un singur set de materiale realizate cu ocazia expoziției, indiferent de numărul de exponate prezentate.
5.4. Comitetul de Organizare îşi rezervă dreptul de a face eventuale modificări prezentului regulament, care vor fi aduse la cunoştinţa celor interesaţi.

Comitetul de organizare





Ziua Eroilor

În memoria celor căzuţi de-a lungul veacurilor pe câmpurile de luptă, pentru credinţă, libertate, dreptate, pentru apărarea ţării şi întregirea neamului s-a stabilit ca Ziua Eroilor să fie sărbătorită cu prilejul Zilei Înălţării Domnului Iisus Hristos şi să fie sărbătoare naţională a poporului român.
Romfilatelia îi omagiază pe Eroii neamului românesc, prin emiterea unui întreg poștal, care a fost introdus în circulație, în data de 10 iunie 2021, de Ziua dedicată lor! Plicul, cu marca fixă de 2 lei (tricolor cu imaginea unui grup de soldați care imping un tun) prezintă în semiilustrație un post de tragere antiaerian. Fotografiile utilizate la machetare fac parte din colecția Muzeului Național Militar „Regele Ferdinand I”. Grafica plicului mai cuprinde stema Statului Major al Apărării și patru versuri găsite în ranița unui soldat mort în războiul de întregire din 1918.
Veșnica lor pomenire din neam în neam!

09 iunie 2021

Istoria pantofilor cu toc

Pantofii cu toc sunt consideraţi simboluri ale eleganţei şi feminităţii, însă pantofii cu toc înalt au fost cândva accesorii strict masculine, menite să le evidenţieze purtătorilor virilitatea.
„Pantofii cu toc înalt au fost folosiţi vreme de multe secole în Orientul Mijlociu, însă erau pantofi de călărie”, spune Elizabeth Semmelhack, de la Muzeul Bata din Toronto. „Când soldaţii se ridicau în scările şeii, tocurile îi ajutau să îşi menţină poziţia în timp ce trăgeau cu arcul”, scrie jurnalul.ro.
La sfârşitul secolului al XVI-lea, şahul Abbas I al Persiei dispunea de cea mai numeroasă armată de cavalerie din lume. În încercarea de a înfrânge Imperiul Otoman, însă, Abbas I a căutat să-şi întărească relaţiile cu marile puteri europene. În acest fel, în 1599, primul ambasador al Persiei venea în Europa şi era primit la marile curţi. Purtând tocuri...
A fost momentul în care stilul persan a cucerit iubitorii de modă din Europa. Pantofii cu toc au fost preluaţi cu entuziasm de aristocraţi, considerându-se că le conferă bărbaţilor o atitudine cât se poate de virilă. Pe măsură ce moda pantofilor cu toc îi cucerea şi pe burghezi, aristocraţii s-au decis să-şi etaleze nivelul înalt înălţând tocurile pantofilor, oricât de incomozi ar fi devenit. De fapt, asta era şi ideea.
„Una dintre cele mai bune metode de a-ţi etala statutul este să porţi lucruri incomode. În fond, aristocraţii nu lucrau pământul şi nici nu mergeau mult pe jos”, spune Semmelhack.
Printre cei mai avizi colecţionari şi purtători de pantofi cu toc se număra şi regele Ludovic al XIV. Nu doar pentru că Regele Soare iubea luxul şi moda, dar şi pentru că era destul de scund (avea 1,63 metri). În consecinţă, pantofii săi aveau tocuri de 10 centimetri, fiind altfel foarte masculini - pe ei erau pictate scene de luptă, iar tocurile aveau mereu culoarea roşie - o culoare marţială!
Ca şi în prezent, moda franţuzească a fixat tonul pentru toată Europa, pantofii cu toc devenind populari chiar şi la rivalii englezi. Regele Carol al II-lea al Angliei este portretizat în tabloul făcut cu ocazia încoronării (1661) purtând o pereche de pantofi roşii cu tocuri enorme, chiar dacă acesta avea o statură ceva mai mărişoară (1,85).
Iritat, însă, că moda este preluată, Ludovic al XIV a decretat că, cel puţin în Franţa, numai el şi cei din suita sa au voie să poarte pantofi cu toc. Măsura a avut, însă, un efect contrar - cei care voiau să se bucure de avantaje în viaţă, purtau tocuri pentru a se crede că fac parte din curtea regală.

08 iunie 2021

Eclipsa solară din 2021

Pe 10 iunie se produce o eclipsă de Soare care se va vedea ca parțială din jumătatea de nord a țării noastre, informează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București într-o postare pe Facebook. Eclipsa începe cel mai devreme la ora 13:17, în nord-vest, și va avea ca acoperire maximă 2,1% din discul Soarelui. Dacă doriți să o priviți va trebui să folosiți un filtru special, denumit Mylar, sau cel mai dens filtru de sudură. Prin telescop eclipsa se poate observa prin proiecție, fără a privi Soarele. Nu priviți direct Soarele pentru că puteți orbi. Cer senin!

Ziua Mondială a Oceanelor

Iunie nu este doar luna Mediului și a verii, dar este și luna dedicată oceanelor. Într-adevăr, 8 iunie este Ziua Mondială a Oceanelor, instituită de Organizația Națiunilor Unite în 1922, cu ocazia summitului de mediu de la Rio de Janeiro.
Scopul Zilei Oceanelor este de a preveni poluarea din plastic dezvoltând soluții care duc la un ocean sănătos și nepoluat.
Trist de celebre, în contrast cu imaginea apelor limpezi și cristaline, pe care ne place să le vedem când ne imaginăm marea, sunt fotografiile brutale ale Marei Insule de Gunoaie din Pacific sau „Great Pacific garbage patch”. Este o aglomerare plutitoare de gunoi produsă de curenți, care a concentrat o cantitate nesfârșită de deșeuri la jumătatea distanței dintre California și Hawaii.
Ziua Mondială a Oceanelor este o zi pentru protejarea întinderilor de apă care fac ca planeta noastră să fie „albastră”, o zi care sărbătorește resursele pământului și să funcționeze pentru un viitor mai bun.
Viața a început în ocean și fără oceane s-ar putea încheia.

07 iunie 2021

Dor de Eminescu

Asociaţia Filateliştilor din Bucureşti - Gruparea Centenar 2018, împreună cu Societatea Numismatică Română - Gruparea colecţionarilor de medalii şi insigne „Mihai Eminescu”, va pune la dispoziţia celor interesaţi un plic filatelic emis cu prilejul Salonului Naţional „Mihai Eminescu”, care se va deschide publicului în data de 10 iunie 2021 (ora 15:00), la Palatul Parlamentului, în sala de expoziţii „Constantin Brâncuşi”. De menţionat că această ediţie a Salonului este dedicată comemorării a 132 de ani de la trecerea în eternitate a Poetului Naţional al României (15 iunie 1889) şi se desfăşoară sub genericul „Dor de Eminescu”.
Plicul va purta o ştampilă specială cu data de 10 iunie 2021, iar tirajul este limitat la 30 de exemplare! Pentru detalii și comenzi puteți lua legătura pe facebook cu dl. Șerban Drăgușanu.

100 de ani de la primul meci de handbal din România disputat la Sibiu

Potrivit ziarulului de limbă germană Siebenburgisch-Deutsches Tageblatt, numărul 14442, apărut în urmă cu un secol, primul meci de handbal în 11 jucători, cu public, a avut loc la Sibiu, pe data de 18 iunie 1921, pe Stadionul Central. Meciul a fost disputat atunci între elevele Liceului Brukenthal şi cele de la Liceul de Fete. Pentru a celebra cei 100 de ani de la acest eveniment sportiv, Asociația Filateliștilor Sibiu a machetat o ștampilă aniversară care va fi aplicată joi, 17 iulie 2021, complementar, pe corespondența expediată de la oficiul poștal nr. 1 din Sibiu, cod poștal 550450. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.


Ziua mondială a siguranţei alimentare

Ziua mondială a siguranţei alimentare, adoptată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 2018, a fost celebrată pentru prima dată la 7 iunie 2019, având ca temă „Siguranţa alimentară, treaba tuturor” (Food Safety, Everyone's Business). Siguranţa alimentară deţine un rol esenţial în menţinerea hranei în starea adecvată la fiecare etapă din lanţul alimentar: de la producţie, recoltare, procesare, depozitare, distribuţie până la preparare şi consum. Siguranţa alimentară reprezintă o responsabilitate comună a guvernelor, producătorilor şi consumatorilor. Fiecare joacă un rol, de la fermă până la masă. Prin intermediul Zilei mondiale a siguranţei alimentare, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) îşi continuă eforturile pentru integrarea siguranţei alimentare în agenda publică şi pentru a reduce povara toxiinfecţiilor alimentare la nivel mondial. Astfel, OMS lansează următoarele apeluri la acţiune: 1. Asigură-te că e sigur! - Guvernele trebuie să asigure alimente sigure şi nutritive pentru toţi; 2. Cultivă-le în siguranţă! - Producătorii din agricultură şi sectorul alimentar trebuie să adopte bune practici; 3. Păstrează-le în siguranţă! - Operatorii trebuie să se asigure că mâncarea este sigură; 4. Mănâncă în siguranţă! - Toţi consumatorii au dreptul la mâncare sigură, sănătoasă şi nutritivă; 5. Uniţi-vă pentru siguranţă! - Siguranţa alimentară este o responsabilitate comună.

05 iunie 2021

Ziua Învățătorului la Teatrul Ararat

Astăzi, sâmbătă 5 iunie, de Ziua Învățătorului, vă așteptăm începând cu ora 18 la sala mică a Casei de Cultură a Sindicatelor din Baia Mare, unde va avea loc spectacolul muzical al Teatrului Ararat „CÂND JUCĂRIILE SPUN PA” de Sânziana Popescu!

Toate învățătoarele/educatoarele și toți învățătorii/educatorii au intrare LIBERĂ, în limita locurilor disponibile. Este CADOUL nostru de ZIUA VOASTRĂ.
Faceți-vă rezervări din timp sunând la telefon 0723 275 912 sau 0740 043 136.

Ziua Mondială a Mediului

Ziua Mondială a Mediului se sărbătorește, în fiecare an, la 5 iunie. Această sărbătoare este unul din principalele mijloace prin care Organizaţia Naţiunilor Unite încearcă să stimuleze preocuparea oamenilor pentru protejarea mediului şi, totodată, să sensibilizeze factorii de decizie politică să acţioneze în acest sens.
Ziua Mondială a Mediului a fost stabilită de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite în 1972, la Stockholm, în Suedia, cu ocazia organizării primei conferinţe privind problemele de mediu.
De atunci, oamenii au devenit din ce în ce mai conștienți de faptul că degradarea mediului duce și la degradarea vieții lor și chiar la un viitor nesigur al planetei pe care locuiesc.
Cei mai mulți dintre noi știm că alimentele pe care le mâncăm, aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și climatul care face planeta noastră locuibilă, toate, vin din natură.
Cu toate că natura este foarte darnică, noi, oamenii, încă nu o ocrotim pe cât ar trebui. De aceea trebuie să ne schimbăm atitudinea. Trebuie să învățăm să respectăm natura.

04 iunie 2021

FILANANIAS 2021

Expoziția de filatelie Ananias are ca obiectiv principal promovarea filateliei prin internet, încurajarea și formarea de noi filateliști, fiind o punte de legătură între filateliști și publicul larg, cu caracter didactic și cultural. Ediția din acest an, Filananias 2021, se va desfășura în perioada 6 iulie - 31 august 2021, iar pentru înscrieri, fără costuri de participare, au mai rămas câteva zile (ultima zi fiind 13 iunie). Alătură-te și prezintă-ți colecția în toată lumea!

Anul internaţional al fructelor şi legumelor

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a proclamat, printr-o rezoluţie adoptată la 19 decembrie 2019, anul 2021 drept „Anul internaţional al fructelor şi legumelor”. Scopul a fost creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor consumului de legume şi fructe. Anul internaţional al fructelor şi legumelor are ca obiectiv să crească gradul de conştientizare, să determine un schimb de bune practici în ceea ce priveşte beneficiile nutriţionale şi pentru sănătate ale consumului de fructe şi legume, contribuţia consumului de fructe şi legume la promovarea unor diete şi stiluri de viaţă diversificate, echilibrate şi sănătoase, precum şi reducerea pierderilor şi a risipei de fructe şi legume, se menţionează pe site-ul Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), www.fao.org.
Anul internaţional al fructelor şi legumelor 2021 se încadrează în „Deceniul de Acţiune al ONU privind Nutriţia” (2016-2025) şi în „Deceniul ONU privind Agricultura Familială” (2019-2028), se mai arată, între altele, pe site-ul www.fao.org.
În România din punct de vedere marcofil această zi este marcată de către Asociația Filateliștilor Botoșani care a machetat o ștampilă ocazională pe amprenta căreia se pot distinge stilizat o compoziție de fructe și legume reprezentând o inimp. Ștampila va fi disponibilă miercuri, 30 iunie, la Oficiul Poștal nr. 1 din Botoșani, cod 710390, și va fi utilizată la obliterarea complementară a corespondenței expediate în acea zi. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

03 iunie 2021

Ziua Mondială a Mediului Înconjurător

Ziua Mondială a Mediului Înconjurător este o zi marcată în calendar pe data de 5 iunie, în fiecare an, pentru a face un apel de conștientizare a importanței respectării mediului înconjurător, dar și de-a lua măsurile necesare pentru a-l proteja.
Un eveniment însemnat, marcat începând din anul 1974 de Organizația Națiunilor Unite (ONU), care este găzduit în fiecare an într-o țară diferită, cu activității axate pe o temă anume. Ziua Mondială a Mediului Înconjurător 2021 are loc în Pakistan, cu tema „Restaurarea Ecosistemelor”.

În România din punct de vedere marcofil această zi este marcată de către Asociația Filateliștilor Botoșani care a machetat o ștampilă ocazională pe amprenta căreia se pot distinge două siluete care plantează un pom. Ștampila va fi disponibilă sâmbătă, 5 iunie, la Oficiul Poștal nr. 1 din Botoșani, cod 710390, și va fi utilizată la obliterarea complementară a corespondenței expediate în acea zi. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Palatele Iașului

Romfilatelia, în colaborare cu Primăria Municipiului Iași, Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” Iași și Mitropolia Moldovei și Bucovinei, introduce în circulație, vineri, 4 iunie 2021, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată valorosului patrimoniu arhitectural al orașului și județului Iași: Palatele Iașului (LP #2326).
Cele 4 timbre ale emisiunii (52 x 42 mm), machetate de Mihail Vămășescu, ilustrează patru monumente arhitectonice de excepție: Palatul Roznovanu din Iași, Palatul Cuza din Ruginoasa, Palatul Sturdza din Miclăușeni și Palatul Culturii din Iași.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei (contravaloarea unei imprimate interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame) este reprezentat Palatul Rosetti-Roznovanu din Iași, sediul Primăriei Municipiului Iași. Clădirea datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, dar a trecut prin multe transformări, înfăţişarea actuală căpătând-o la sfârşitul secolului al XIX-lea.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame) este ilustrat Palatul „Al. I. Cuza” din Ruginoasa, construit la începutul secolului al XIX-lea. Moșia Ruginoasa aparținuse familiei Sturdza, care, la sfârșitul secolului al XVII-lea, o cumpărase de la Duca Vodă.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) este reprezentat Palatul Sturdza din Miclăușeni, ridicat între anii 1880 și 1904 de către George A. Sturdza şi soţia sa Maria, pe locul unui vechi conac din 1755. În prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei corespondențe recomandate externe cu greutatea de până în 50 de grame) este înfățișat Palatul Culturii din Iași, inițial Palat Administrativ și de Justiție, astăzi sediu al Complexului Național Muzeal „Moldova”.
Palatul Culturii este o clădire-simbol a orașului, construită în perioada 1906–1925, după planurile arhitectului I.D. Berindei. Edificiul a marcat puternic arhitectura vechii capitale a Moldovei, impunându-se, încă de la apariţia sa în peisajul oraşului, prin dimensiunile sale monumentale.
Emisiunea este însoțită de 2 FDC-uri (222 seturi) numerotate.

02 iunie 2021

150 de ani de la nașterea lui Nicolae Iorga

Nicolae Iorga s-a născut pe data de 5 iunie 1871, în Botoşani. A fost un renumit istoric, profesor universitar, enciclopedist, poet, dramaturg, critic literar, memorialist, gazetar, publicist, om politic, membru titular al Academiei Române. Savant de renume mondial, a avut o activitate ştiinţifică prodigioasă, fiind autorul a 1.003 volume, 12.755 articole şi studii, 4.963 recenzii. Iorga este cel mai prolific istoric al românilor, autor a numeroase sinteze, culminate cu Istoria Românilor în 10 volume, pentru care a fost numit pe bună dreptate cel mai mare istoric şi savant al României din toate timpurile. Personalitate care a creat şcoală şi a dat direcţie culturii naţionale, s-a implicat activ în viaţa social-politică a ţării sale. S-a ambiţionat nu doar să scrie istorie, ci să şi facă istorie, într-o epocă de renaştere naţională. 

Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la naștere, Asociația Filateliștilor Botoșani a machetat o ștampilă ocazională cu chipul savantului care va fi aplicată complementar pe corespondența expediată de la oficiul poștal nr. 1 din Botoșani, cod 710390, din data de 5 iunie 2021. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

28 mai 2021

150 de ani de la inaugurarea căii ferate Arad - Timișoara


Calea ferată Arad - Timișoara, în lungime de 57 de km, a fost construită între 3 decembrie 1868 și 6 aprilie 1871 de către „Societatea Căi Ferate Arad - Timișoara”. Această societate, cu capital privat, a fost înființată de către generalul Gheorghe Klapka și asociații săi după votarea în Parlamentul de la Budapesta a Legii XXXVII/1968. Statul maghiar garanta prin lege încă de la început asigurarea dobânzilor necesare pentru societate care obține concesiunea pe o durată de 90 de ani pentru construcția și exploatarea acestei linii de cale ferată.

Construcția liniei a fost începută de un consorțiu format din mai multe firme particulare care, după o serie de dificultăți financiare, este obligat să se retragă. Lucrările la linie au fost finalizate de „Societatea Căilor Ferate din Jurul Tisei”. La data de 6 aprilie 1871 a avut loc inaugurarea liniei, când în gara Timișoara a intrat primul tren remorcat de o locomotivă cu abur din seria 335 având câteva vagoane frumos împodobite.

La 150 de ani de la inaugurare Asociația Filatelică Timișoara a realizat un frumos plic aniversar (163 x 115 mm), color, având în semiilustrație clădirile de călători din stațiile Timișoara și Arad unite, simbolic, cu un segment de cale ferate. Plicul a fost obliterat cu ștampila ocazională realizată pentru acest eveniment (37 x 29 mm) pe a cărei amprentă este un desen care redă clădirea de călători din Stația Timișoara văzută dinspre linii. Ștampila a fost aplicată la Oficiul Poștal nr. 1 din Timișoara pe data de 6 aprilie 2021. Plicul pe care îl dețin în colecția proprie are aplicată și ștampila de zi a oficiului poștal.

27 mai 2021

Filatelistul feroviar nr.103

A apărut și numărul 2 pe anul în curs (103 / mai 2021) al buletinului informativ al AFFR, „Filatelistul feroviar”. Numărul de față debutează cu aniversarea a 115 ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă Satu Mare - Bixad, relatată de către ing. Lörincz Tiberiu. Tot 115 ani s-au împlinit și de la inaugurarea fostei linii de cale ferată Baia Mare - Firiza de Jos, cum aflăm din relatarea ing. Alexandru Leonard Pop. Ing. Gabriel Mărgineanu semnează o serie de articole strâns legate de Ziua Feroviarilor și de Anul European al Căilor Ferate: calea ferată Titu - Târgoviște - Lăculețe - Pucioasa (împreună cu ing. Mircea Dorobanțu), Fabrica de vagoane și motoare „Johann Weitzer” S.A. Arad; calea ferată Gotthard din Elveția și episodul 3 din serialul privind ramele diesel și electrice de pe rețeaua C.F.R. Continuă studiul publicat în serial privind Poșta Moldovei 1852-1860 semnat de către Aurel Maxim. Economistul Andrei Andronic oferă o istorie filatelică a teritoriului Memel. Despre ștampilele folosite în gările Sucevei avem parte de două noi articole semnate de Cristian Scăiceanu și Gabriel Mărgineanu. Despre locomotivele britanice 0-4-0 saddletank ne oferă mai multe informații Jim Ballantyne, iar Florin Vornicu ne dezvăluie, cu lux de amănunte, materialul rulant utilizat pe linia îngustă Crasna - Huși. Ultima parte a revistei cuprinde rubricile clasice: realizări filatelice, literatură filatelică și activitatea asociației.

24 mai 2021

Ziua Europeană a Parcurilor

Ziua de 24 mai 1909 a fost marcată de înființarea primelor nouă parcuri naționale din Europa (Suedia). 90 de ani mai târziu, în 1999, la inițiativa Federației Europene EUROPOARC, a luat ființă Ziua Euroepeană a Parcurilor Naționale, care are drept scop protejarea și conservarea ariilor naturale protejate de la nivelul Europei.
În România, primul parc național a fost înființat în anul 1935, pe data de 22 martie, la insistențele profesorului Alexandru Borza, care în 1933 spunea: „Retezatul este, din toate punctele de vedere, geologic și geografic, botanic și zoologic, precum și ca rezervație de vânătoare, un tărâm sfânt pentru știință, un monument sacru al naturii”. Menționăm că, Munții Retezat, au reprezentat și locul în care în 1927, a fost înființată și o primă rezervația naturală de mici dimensiuni.
La nivel european, această zi este marcată prin acțiuni de ecologizare și plantare de copaci, dar și prin evenimente mai ample de informare sau conferințe cu privire la situația parcurilor naționale europene. În România, din punct de vedere marcofil, această zi importantă este marcată de către Societatea Română de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga” prin realizarea unei ștampile ocazionale. Având machetat un superb exemplare de Șoim de iarnă (Falco columbarius) ștampila va fi aplicată, complementar, pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal Gropnița (Ag. p. Is.), cod 707225.

22 mai 2021

Ziua Internațională a Diversității Biologice

Ziua Internațională pentru Diversitate Biologică (sau Ziua Mondială a Biodiversității) este organizată anual pe 22 mai pentru a promova problema biodiversității.
De la crearea sa de către al doilea comitet al Adunării Generale a ONU în 1993 până în 2000, a fost marcată pe 29 decembrie pentru a celebra ziua în care Convenția privind diversitatea biologică a intrat în vigoare. La 20 decembrie 2000, data a fost mutată pentru a comemora adoptarea Convenției pe 22 mai 1992, la Summit-ul Pământului de la Rio și parțial pentru a evita multe alte sărbători care au loc la sfârșitul lunii decembrie. Anul acesta, Ziua internaţională a diversităţii biologice este sărbătorită sub sloganul „Suntem parte a soluţiei” ("We're part of the solution") pentru a evidenţia importanţa biodiversităţii şi nevoia urgentă de a accelera acţiunea de stopare a degradării fără precedent a habitatelor naturale.

Doamnele Voievozilor români

În istoria românilor, ca și în general în istoria Europei, a domni – a cârmui poporul din înaltul unui tron – a fost un apanaj masculin. De aceea, istoria noastră a reținut mai cu seamă voievozii care, de-a lungul veacurilor, s-au perindat pe tronurile țărilor române. Dar alături de ei, adesea în umbra lor, au trăit și doamne ale acestor voievozi, soții care, deși mai puțin cunoscute decât ei, atât contemporanilor, cât și posterității, au avut însemnătatea lor în viața acestor domni și, uneori, în viața țării.
Romfilatelia împreună cu Biblioteca Academiei Române, ÎPS Calinic Argeșanul, Arhiepiscop al Argeșului și Muscelului, Mănăstirii Putna, Bisericii Sfântul Anton – Curtea Veche din București și a domnului dr. Sorin Iftimi, de la Muzeul de Istorie a Moldovei din cadrul Complexului Național Muzeal „Moldova” Iași au readus în memorie figurile a patru dintre aceste doamne prin emisiunea de mărci poștale „Doamnele Voievozilor români”, care a fost pusă în circulație vineri, 21 mai 2021.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame) este ilustrată figura doamnei Mara, soția lui Mircea cel Bătrân. Chipul ei s-a păstrat în pictura votivă de la Schitul Brădet, din județul Argeș.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame) este reprezentată doamna Chiajna, soție a lui Mircea Ciobanul, de trei ori domnitor al Valahiei (1545–1552, 1553–1554, 1558–1559). Imaginea ei s-a păstrat în pictura votivă din Biserica Domnească de la Curtea Veche (numită și Sfântul Anton – Curtea Veche), cea mai veche biserică din București.
Pe timbru cu valoarea nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) este reprezentată doamna Elina, soția lui Matei Basarab, domn care a cârmuit Țara Românească timp de peste două decenii (1632-1654).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei corespondențe recomandate prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) apare doamna Maria Voichița, cea de-a treia (și ultima) soție a lui Ștefan cel Mare. Imaginea se regăsește pe o dveră (perdea care acoperă ușa altarului), bogat brodată; piesa este cunoscută sub numele de Dvera Răstignirii, datează din 1500 și se află azi la Muzeul Mănăstirii Putna.
Pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii sunt reprezentate doamna Milița Despina, soția lui Neagoe Basarab, domn al Țării Românești (1512-1521), și doamna Stanca, soția voievodului Mihai Viteazul (1593-1600).

Cosmonautică

Romfilatelia a pus în circulație, pe data de 14 mai 2021, emisiunea Cosmonautică (LP#2324), alcătuită din două timbre, o coliță dantelată și un plic „prima zi”, machetată de Alec Bartos.
Timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame) îi este dedicat primului cosmonaut al omenirii, Iuri Gagarin.
Al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei scrisori recomandate externe cu greutatea de până în 50 de grame), îl ilustrează pe Dumitru-Dorin Prunariu în costum de cosmonaut, detalii din planurile tehnice ale rachetei Soiuz și logoul aniversar 40 (ani) Prunariu.
Colița emisiunii, cu o valoare nominală de 31,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), îl ilustrează în manieră stilizată pe primul cosmonaut român, Dumitru-Dorin Prunariu, într-o sugerată stare de imponderabilitate, plutind la bordul complexului orbital Soiuz 40-Saliut 6-Soiuz T4, cu aparatul său de fotografiat.
Desenul tehnic din fundal reproduce detalii ale planurilor tehnice ale rachetei Soiuz și ale complexului orbital Soiuz 40-Saliut 6-Soiuz T4, la bordul căruia și-a desfășurat activitatea cosmonautul român timp de 7 zile, 20 ore, 41 minute și 52 secunde. Alături de perforul simulat ce sugerează orbitele spațiale, se regăsește logoul aniversar oficial al cosmonautului român – 40 (ani) Prunariu.
Pe lângă elementele compoziționale descrise mai sus ale fiecărui timbru, manșetele minicolilor înfățișează Pământul văzut noaptea din Cosmos. În colțul din dreapta jos, colecționarii tematicieni vor avea bucuria de a găsi silueta navetei spațiale americane STS-1 (Space Transportation System-1) Columbia, ce a efectuat primul său zbor în urmă cu 40 ani, la data de 12 aprilie 1981.
În același spirit al „dezorientării spațiale”, știut fiind că „în Cosmos nu există sus și jos”, ilustrația plicului „prima zi” a emisiunii înfățișează un astronaut în timpul EVA (Extravehicular Activity – activitate în afara navei spațiale), alături de cele două logouri aniversare – 40 (ani) Prunariu și 60 (ani) Gagarin.
Imaginea ștampilei „prima zi” a emisiunii conține elemente spațiale stilizate, profilul unui cosmonaut, un corp ceresc, orbite cosmice și simbolul unei rachete sub forma unui vector spațial, element des întâlnit în logourile multor agenții spațiale.

200 de ani de la nașterea fondatorului terapiei Kneipp

Sebastian Anton Kneipp s-a născut la 17 mai 1821 în localitatea Stephansried, situată în Suabia Superioară, fiind fiul unui țesător sărac. La o vârstă fragedă a trebuit să câștige venituri suplimentare ajutându-l pe tatăl său la război și lucrând ca păstor de vite. Ulterior a devenit servitor în Grönebach și a luat legătura cu pastorul local, care l-a introdus în medicina pe bază de plante.
O rudă îndepărtată i-a permis mai târziu lui Kneipp să urmeze liceul, unde a început să studieze teologia în 1948. Un an mai târziu, bolnav de tuberculoză, s-a tratat cu aplicații de apă după ce a citit o carte despre acest subiect. După recuperare, a continuat tratamentul cu apă atât pentru el cât și pentru cei din jurul său. Cura de apă (hidroterapie) fondată de el este unul dintre „cei cinci stâlpi ai învățăturii sănătății Kneipp”. 

Cu prilejul aniversării a 200 de ani de la nașterea pastorul Sebastian Kneipp, Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin au realizat o ștampilă aniversară, de formă dreptunghiulară (79 x 35 mm) care a fost aplicată complementar pe corespondența expediată pe data de 17 mai 2021 de la oficiul poștal din Oravița. Îi mulțumesc lui Florin Secoșan pentru frumoasele piese filatelice trimise care poartă amprenta acestei ștampile.

21 mai 2021

Ziua Mondială a Culturii

Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare, a fost  stabilită la iniţiativa Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), în cadrul celei de-a 31-a sesiuni a conferinţei generale, desfăşurată la Paris la 2 noiembrie 2001.
În cadrul Declaraţiei universale privind diversitatea culturală, se stipulează: „Ca sursă de schimburi, inovaţie şi creativitate, diversitatea culturală este necesară umanităţii, aşa cum biodiversitatea este pentru natură. În acest sens, patrimoniul comun al umanităţii trebuie să fie recunoscut şi afirmat pentru generaţiile prezente şi viitoare.”
La 20 decembrie 2002, Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia  nr. 57/249, proclamarea zilei de 21 mai drept  Ziua mondială pentru diversitate culturală, pentru dialog şi dezvoltare.


18 mai 2021

Ziua Internațională a Muzeelor

Consiliul Internaţional al Muzeelor (ICOM), creat în 1946, este o asociaţie şi o organizaţie non-guvernamentală a muzeelor şi a specialiştilor din acest domeniu, care stabileşte standarde profesionale şi etice pentru activităţile muzeului. ICOM reuneşte 40.000 de specialişti din peste 141 de ţări şi acţionează prin intermediul a 119 comisii naţionale şi 30 de comisii internaţionale.
Experţii ICOM fac recomandări cu privire la aspecte legate de patrimoniul cultural, susţine consolidarea competenţelor şi cunoştinţele avansate. ICOM este vocea profesioniştilor din acest domeniu la nivel internaţional şi cu ajutorul reţelelor globale şi al programelor de cooperare creşte gradul de conştientizare a culturii publice. ICOM are sediul la Paris şi se află într-o relaţie formală de asociere cu UNESCO şi are un statut special pe lângă Consiliul Economic şi Social al Naţiunilor Unite (ECOSOC).
Consiliul Internaţional al Muzeelor a organizat, în 1951, o reuniune numită „Cruciada pentru Muzee”. Reuniunea a avut ca subiect muzeele şi educaţia iar ideea instituirii unei Zilei internaţionale a muzeelor a pornit de la accesibilitatea instituţiei muzeale.
În 1977, ICOM a stabilit data de 18 mai drept Ziua internaţională a muzeelor, având ca obiectiv promovarea şi aducerea la cunoştinţa publicului a rolului acestor instituţii de cultură în dezvoltarea societăţii. Această zi este, totodată, un eveniment menit să întemeieze şi să consolideze relaţiile de cooperare dintre muzee, specialiştii acestora şi public. Muzeele au un potenţial unic în abordarea diferitelor culturi, constituindu-se într-un loc predilect pentru înţelegerea lor aprofundată, într-o manieră interdisciplinară, dar şi în ceea ce priveşte sensibilizarea oamenilor iubitori de cultură din întreaga lume.


15 mai 2021

Ziua Mondială de Acţiune pentru Climă

În fiecare an, data de 15 mai marchează Ziua Mondială de Acţiune pentru Climă. Schimbările climatice reprezintă o provocare cu adevărat unică şi fără precedent, cu care se confruntă omenirea.
Prin urmare, sunt necesare acţiuni imediate şi coordonate la nivel internaţional şi naţional pentru a atenua consecinţele schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Combaterea încălzirii globale se poate realiza nu numai prin măsuri guvernamentale, ci şi prin acţiuni individuale ale cetăţenilor.
Deciziile oamenilor nu întotdeauna se bazează pe eficienţă sau sănătatea mediului. Ei fac ceea ce au făcut strămoşii, prietenii sau vecinii săi sau ceea ce este la modă. La selectarea maşinilor şi a electrocasnicilor, cât şi a metodelor de încălzire a locuinţelor, fiinţele umane nu întotdeauna se gândesc despre schimbarea climei.
Atunci când mii de oameni fac alegeri care agravează problema schimbării climei, efectele pot fi semnificative.


13 mai 2021

Bujorul – O floare splendidă și povestea numelui ei

Legendă auzită și repovestită de… Mihaela Mușetescu
Demult, trăia un împărat în a cărei împărăție se afla o pădure unde trăiau niște zâne blestemate. Zânele transformau în animale, buruieni sau flori pe orice muritor care ajungea în acea pădure. Cu teamă în suflet, împăratul l-a avertizat pe fiul său, Bujor, să nu se apropie de pădurea unde trăiau zânele malefice.
Cât timp împăratul a fost în viață, a putut să-l păzească pe băiat. După ce a murit, însă, n-a mai putut să-l țină departe de tentație.
Într-o zi, Bujor, care era acum împărat, s-a pornit să cerceteze țara pentru a vedea cum stau lucrurile și ce nevoi mai sunt. Mergând pe jos, în lung și-n lat, a ajuns la marginea pădurii. Era răcoare acolo și vegetația îl îmbia la popas. S-a gândit să intre, zicându-și că poate zânele nu-s atât de rele pe cât le mergea vestea sau, mai bine, poate sunt plecate. Cum a pus, însă, piciorul în pădure a fost cuprins de un somn, căruia nu i se putea împotrivi. Slujitorii din alaiul împărătesc de-abia își mai puteau ține ochii deschiși.

Transformarea lui Bujor în floare


Vraja începuse să lucreze, slujitorii au fost transformați în flori mici, unii în buruieni. Pe împăratul Bujor zânele l-au transformat într-o floare mare roșie, plăcut mirositoare.
Înainte de a se preschimba, Bujor și-a amintit de tatăl său și de avertizarea acestuia și i-au curs câteva lacrimi. Acele lacrimi se văd și astăzi în roua ce apare în zori de zi pe petalele parfumatei flori, pe care noi o numim bujor.
Bujorul, această floare cu aspect minunat, cu colorit spectaculos și miros îmbătător apare în zilele de vară. Ea amintește de răcoarea pădurii în care fiul de împărat a fost prins în mrejele zânelor. Vraja apare și astăzi atunci când ne apropiem să simțim aroma ei extraordina. (Sursa: Jurnal Spiritual)
 

12 mai 2021

Fluturi

În perioada 11 - 25 mai 2021, la Galeria de Artă din Baia Mare (Bd. București nr. 6) se poate vizita expoziția „Fluturi” semnată de artistul plastic Dan Bărcan. Expoziția poate fi vizitată între orele 14.00 - 17.00. Dan Bărcan Cristian este licențiat în arte plastice și vizuale, promoția 2009, la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Centrul Universitar Nord din Baia Mare.


Protejați rândunica!

S-au întors rândunicile (Hirundo rustica). Având aproximativ 20 de grame, au parcurs deja peste 5.000 km în zbor. Au trecut de deșertul Sahara și au zburat peste Marea Mediterană fără a se putea odihni. S-au luptat cu furtunile, vânturile și cu soarele arzător. Au făcut ceva extraordinar. Iar acum... vor locui sub acoperișurile caselor noastre, aducând urmași.
Știați că o rândunică poate mânca până la 850 de muște și țânțari pe zi? O pereche poate ucide aproximativ 1.700 de muște și țânțari pe zi.  Nu există insecticid mai eficient și mai ecologic!
Faceți-i să se simtă bineveniți și nu le facți rău! Protejați-le și păstrați-le pe lângă casă! Împreună cu ele vom avea o vară mai... liniștită.


10 mai 2021

Ziua Păsărilor şi a Arborilor

În fiecare an la data de 10 Mai se sărbătoreşte Ziua Păsărilor şi a Arborilor. Această zi a apărut la iniţiativa iubitorilor de natură, care au dorit să facă public faptul că nu e nimic rău în a da atenţie naturii sau a fi mai buni cu aceasta, natura fiind o minune care ne înconjoară. Oamenii ar trebui să fie mereu în armonie cu natura. În acelaşi timp, prin ocrotirea păsărilor şi a arborilor se realizează şi conservarea habitatelor.


09 mai 2021

Ziua Europei

În fiecare an, de Ziua Europei (9 mai) sărbătorim pacea și unitatea în Europa. Data marchează ziua istorică în care a fost pronunțată declarația Schuman. În cadrul unui discurs ținut la Paris, în 1950, ministrul francez al afacerilor externe de atunci, Robert Schuman, propunea stabilirea unei noi forme de cooperare politică în Europa, care să înlăture pentru totdeauna posibilitatea izbucnirii unui nou război între națiunile Europei.
Viziunea sa era de a crea o instituție europeană care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel. Un an mai târziu, a fost semnat tratatul care prevedea crearea unui astfel de organism. Propunerea lui Robert Schuman este considerată a fi piatra de temelie a Uniunii Europene.


08 mai 2021

200 de ani de la înființarea Companiei de faianță Gien

Compania de faianță Gien a fost înființată în 1821 de englezul Thomas Hall, din Stoke-on-Trent, care a dorit să introducă în Franța serviciile de masă din ceramică fină. În secolul al XIX-lea, Gien a devenit una dintre cele mai cunoscute mărci din Europa fiind preferata familiilor aristocratice din acea vreme. Circa 2.500 de familii nobiliare își comandau la acea vreme seturi de porțelan pentru masă, inscripționate cu blazoanele proprii. Acest standard înalt al calității și designului nu doar că a sporit renumele brandului, dar i-a adus și o serie de premii importante. Gien a câștigat premii importante la Expoziția Mondială de la Paris din 1839 și 1867, iar în 1900 a câștigat Medalia de Aur.

Cu prilejul aniversării a 200 de ani de la înființarea companiei, Poșta Franceză va pune în circulație pe data de 2 iulie 2021 o marcă poștală cu valoarea nominală de 2,56 euro (contravaloarea unei scrisori prioritare cu greutatea cuprinsă între 20 și 100 de grame cu destinația Franța, Monaco, Andora și sectoarele poștale deservite de armata franceză), reproduce o frumoasă vază înflorată de Gien. Timbrul are formă pătrată cu latura de 40,85 mm și dantelura de 13 unități este tipărit monocrom (albastru) și paginat în minicoală de 12 timbre (3 rânduri pe 4 coloane) fiind tipărit într-un tiraj de 600.000 mărci poștale. Ștampilele „Prima zi a emisiunii” vor fi disponibile la Gien și Paris, între orele 10 - 17 (ora Franței). Timbrele se vor găsi la vânzare liberă începând cu data de 5 iulie 2021.


07 mai 2021

Parcul Național Cozia

Parcul Național Cozia se găsește în partea central-sudică a Carpaților Meridionali. Limitele parcului se suprapun peste partea de est a Munților Căpățânii, întregul masiv al Masivului Cozia și peste partea de sud-est a Munților Lotrului. Întreaga suprafață de 17.100 ha a parcului se află în județul Vâlcea.
Aria naturală se întinde în partea estică a județului Vâlcea (aproape de limita de graniță cu județul Argeș), pe teritoriile administrative al orașelor Brezoi și Călimănești și pe cele ale comunelor Berislăvești, Perișani, Racovița și Sălătrucel și este străbătută de drumul național DN7, care leagă municipiul Râmnicu Vâlcea de orașul Tălmaciu.

Cu prilejul „Zilei Păsărilor și Arborilor” care va fi sărbătorită luni, 10 mai 2021, Societatea Română de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga” a realizat o frumoasă ștampilă ocazională dedicată Parcului Național Cozia, în avanpremiera Zilei Europene a Parcurilor. Ea va fi aplicată complementar pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal Brezoi, cod poștal 245500. 


06 mai 2021

Anul European al Căilor Ferate marcat marcofil de Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin

2021 a fost declarat Anul European al Căilor Ferate. Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin a decis să marcheze marcofil acest important eveniment prin realizarea unor ștampile ocazionale care au fost sau urmează să fie aplicate în această sătămână (4-8 mai 2021) în diverse localități din zona Banatului Montan. Toate ștampilele au machetate câte o clădire a stațiilor de călători de pe traseul liniilor aniversate. Astfel pe data de 4 mai au fost aplicate ștampile pe corespondența expediată de la Anina, Băile Herculane, Oravița și Caransebeș, în data de 5 mai la Reșița (cu clădirea stației Reșița Sud), astăzi, 6 mai, la Bocșa (cu stația Bocșa Vasiova), urmând ca mâine 7 mai corespondența expediată de la Oficiul Poștal din Oravița și Oțelul Roșu să fie obliterate complementar cu câte o astfel de ștampilă specială. Pe ștampila din Oțelul Roșu este machetată stația Bouțari. Sâmbătă, cea de a noua ștampilă din acest ciclu dedicat Anului European al Căilor Ferate va fi aplicată la Oficiul Poștal nr. 1 din Reșița, pe macheta ștampilei regăsindu-se moderna gară Reșița Nord. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu una dintre ștampilele prezentate.

Ciuperci

Unul din FDC-urile emisiunii

Romfilatelia, în colaborare cu Institutului de Biologie Bucureşti al Academiei Române, a introdus în circulație, joi, 6 mai 2021, o emisiune de mărci poștale dedicată biodiversității planetei noastre: Ciuperci (LP #2323). Cele șase timbre (36 x 36 mm), machetate de George Ursachi, ale seriei prezintă fungi cu corpuri de fructificație spectaculoase ca formă sau culoare, reflectând extraordinara diversitate a acestui grup de viețuitoare.
Pe primul timbru, cu valoarea nominală de 1,70 lei (contravaloarea unei imprimate interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este reprezentată steaua pământului (Geastrum fimbriatum). Această ciupercă crește pe solul bogat în humus al pădurilor de foioase și conifere.
Pe cel de-al doilea timbru, cu valoarea nominală de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame), este ilustrată ciuperca caracatiță (Clathrus archeri), o specie originară din Australia, de unde a ajuns și în alte regiuni ale lumii, fiind descoperită inclusiv în România.
Pe cel de-al treilea timbru, cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este reprezentat buretele aricilor (Lycoperdon  echinatum). Are formă globuloasă, care se subțiază spre bază.
Pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este ilustrată specia Entoloma hochstetteri. Este o specie originară din Noua Zeelandă, mai recent fiind găsită și în India.
Pe cel de-al cincilea timbru, cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentată cușca roșie (Clathrus ruber). Este o specie originară din Europa, de unde s-a răspândit și pe alte continente, și se întâlnește rar în țara noastră.
Pe cel de-al șaselea timbru, cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea serviciului recomandat extern), este ilustrată ciuperca de bambus (Phallus indusiatus), răspândită în regiunile tropicale din sudul Asiei, Africa, America de Nord și de Sud și Australia.
Pe vignete și pe cele două plicuri „prima zi” (219 seturi) sunt reprezentate șase ciuperci întâlnite în țara noastră: crăiță (Amanita caesarea), trufă albă (Tuber magnatum), ghebe (Armillaria melea), gălbiori (Cantharellus cibarius), enoki (forma cultivată a unei specii care crește în păduri, numită ghebe tomnatice – Flammulina velutipes), ciuciulete (Morchella esculenta), păstrăv de fag (Pleurotus ostreatus) și o specie de hrib (Boletus sp.). Emisiunea este însoțită de 6 cărți maxime (197 seturi).


05 mai 2021

180 de ani de la nașterea compozitorului Eduard Caudella

Eduard Caudella s-a nascut la 22 mai 1841 în Iaşi. Studiile muzicale le-a început la Scheia şi Iaşi (1850-1853), cu Paul Hette (vioară) şi Francisc Serafin Caudella (teorie-solfegiu), continuându-le la Berlin (1853-1857) cu Hubert Riess (vioară), Karl Bohmer (armonie) şi Adolphe Riess (pian). S-a perfecţionat la Dreieschenheim (1857) cu Henri Vieuxtemps (vioară), la Paris (1857-1858) cu Lambert Massart şi Delphin Allard (vioară), la Berlin (1859-1860) cu Hubert Riess şi la Dreieschenheim şi Frankfurt pe Main (1860-1861) cu Henri Vieuxtemps.
Violonist la curtea din Iaşi a domnitorului Alexandru Ioan Cuza (1861-1864); profesor de vioară (1861-1901), de orchestră şi director (1893-1901) la Conservatorul Iaşi; dirijor la Teatrul Naţional din Iaşi – trupa română (1861-1875), trupa germană de teatru (1868-1870) şi Opera italiană (1870-1874); profesor de estetica muzicală la Universitatea din Iaşi (1875-1877), profesor de vioară la Liceul Nou de Domnişoare din Iaşi (1894-1895) şi Şcoala Normală din Iaşi (1898).
A făcut parte din Comitetul de lectură al Teatrului Naţional din Iaşi (1895-1902, 1905-1907).
A condus orchestra Conservatorului din Iaşi, a îndrumat formaţii de muzică de cameră, a organizat concerte-lecţii în Iaşi. Candella rămâne unul din clasicii noştri de autentică valoare artistică fiind apreciat de George Enescu, Mihai Eminescu şi Ion Luca Caragiale ca fondator al teatrului muzical românesc, Candella a îmbogăţit repertoriul naţional cu lucrări reprezentative (Petru Rareş, Harţă răzeşul, Olteanca, Hatmanul Baltag şi Adevărul şi minciuna) aproape toate inspirate clin istoria poporului nostru.
Stimulat de George Enescu, compozitorul a scris, în jurul vârstei de 75 de ani, două piese concertante pentru vioară, demonstrând că stăpânea tehnica instrumentală a epocii lui Vieuxtemps. A scris, cu entuziasm, despre George Enescu, fiindcă l-a simţit din prima clipă că posedă cumulul de calităţi excepţionale, necesare ctitorului de şcoală muzicală. Spirit pătrunzător în ierarhia valorilor, compozitorul ieşean are meritul de a fi relevat virtuţile singulare ale lui Ioan Scarlatescu, D.G. Kiriac şi Socrate Barozzi.Candella se înscrie printre creatorii de probitate profesională ai culturii muzicale româneşti care a deschis calea împlinirilor majore din epoca modernă. 

Cu prilejul aniversării a 180 de ani de la nașterea compozitorului, violonistului, profesorului, dirijorului şi criticului muzical, Romfilatelia a emis un întreg poștal - plic cu marca fixă de 2 lei (Universitatea Națională de Arte „George Enescu” din Iași). Ilustrația plicului prezintă un montaj realizat din portretul artistului dintr-o fotografie aflată în fondul documentar al bibliotecii universității din Iași, autograful acestuia și reproducerea mărcii poștale de 55 bani cu portretul lui George Enescu la vârsta de 5 ani.


29 aprilie 2021

Podul cu nouă arce

Recent în cutia mea poștală a poposit o vedere sosită din Germania, dar care are în ilustrație celebrul pod cu nouă arce din Sri Lanka. Editată de către posterXXL, cartea poștală ilustrată are dimensiunile de 105 x 143 mm. Podul este situat între stațiile de cale ferată Ella și Demodraj și este cunoscut pentru peisajul său impresionant. Podul a fost ridicat la începutul anilor 1900 și este construit complet din roci și ciment fără nici un pic de oțel având 91 m lungime și 24 m înălțime. Numele local este Sinhala, care s-ar traduce cu „nouă ceruri”, datorită încadrării cerului când arcurile podului sunt privite de jos. Astăzi podul este renumit atât în ​​rândul călătorilor, cât și al localnicilor, care vin să zărească faimosul tren albastru care se îndreaptă încet peste pod. 


Dascha, cea care mi-a trimis vederea și căreia îi mulțumesc și pe această cale, a francat corespondența cu timbrul de 95 de eurocenți (Mi# DE3589) emis de Germania, pe data de 4 februarie 2021, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea președintelui (Germaniei în perioada 1919-1925) Friedrich Ebert. Marca poștală are dimensiunile de 33 x 39 mm și dantelura de 13½ x 13 unități, fiind imprimat în litografie ofset.


23 aprilie 2021

Ziua feroviarilor marcată filatelic la Satu Mare

Ziua feroviarilor se sărbătorește pe data de 23 aprilie, de Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, patronul feroviarilor, al C.F.R.-ului, începând din anul 1999 când a fost declarată oficial acestă zi ca „zi a feroviarilor”.
Pe data de 23 aprilie 1880 Principele României, Carol I, și I. C. Brăteanu – ministru secretar de stat pentru lucrările publice de la acea vreme, au semnat un Decret prin care a luat naștere prima Administrație  Feroviară de Stat din Romania, sub emblema C.F.R. (sigla pe care o știm și azi). Înainte de această dată căile ferate din România erau administrate de Căile Ferate Regale din România (cu siglă proprie, specifică regalității).
Înainte de 1989 ziua feroviarului, cunocută ca ziua ceferștilor, se aniversa pe data de 16 februarie, în amintirea grevelor ceferiștilor din 1933 de la Atelierele CFR Grivița Roșie – București. Despre această grevă s-a învățat la școală. În cărțile de istorie au fost scrise pagini întregi despe acestă grevă, despre  cele petrecute la Grivița Roșie, despre eroul Vasile Roaită care a tras sirena să anunțe muncitorii să vină  la grevă. Au fost și poze cu aspecte de la grevă.
După 1990 s-a descoperit că de fapt Vasile Roaită nu a fost un erou, de fapt a fost  un spărgător de grevă care a tras sirena de la Atelierele Grivița Roșie ca să vină armata să înăbușe greva, să aresteze pe greviști. Oricare are este adevărul despre el, Vasile Roaintă a murit răpus de gloanțe trăgând sirena.
Și CFR-iștii, feroviarii, au dreptul la ziua lor, să-și serbeze propria categorie profesională. Cândva ei erau un segment de oameni ai muncii, mult apreciat, pentru seriozitate, devotament, sacrificiu… Lucrează zilnici în  ture de 12/24,  sâmbăta și duminica, în sărbătorile legale și în cele religioase… de fapt trenurile circulă zilnic. Haina, uniiforma de ceferist, impunea și un anumit respect. Ceferiștii erau considerați a doua armată a țării. Știu asta din povești, din povestiri concrete, reale. Fac parte dintr-o famile de ceferiști. Un  bunic și tatăl meu au fost ceferiști. Era o măndrie să fii copil de ceferist sau mai tărziu să devii însuți ceferist. Era o onoare să lucrezi la CFR.
Cu ocazia zilei feroviarilor, în cadrul A.F.F.R. (Asociația Filateliștilor Feroviari din România) și în acest an s-a realizat o ștampilă ocazională și câteva plicuri filatelice speciale, aniversare. Piesele filatelice vor fi distribuite filateliștilor feroviari din țară, care sunt membrii AFFR, dar ajung și la colecționarii din Polonia, Ungaria, Germania, Anglia. Ștampila și pesele filatelice au fost machetate și realizate de ing. Lőrincz Tiberiu – membru AFFR și a Cercului Filatelic Satu Mare. În data de 23 aprilie 2021 au fost văzute și apreciate pe pagina de facebook a machetatorului.
Unul dintre plicurile speciale are în semiilustrație prima locomotivă cu abur MAV – CFR seria 377.121 care s-a fabricat la Arad, acum 125 de ani, de către firma Johann Weltzer, o locomotivă mult apreciată și folosită la remorcarea trenurilor de călători și marfă pe toată rețeaua de cale ferată de sfârșit de secol XIX. Toate acestea  ținând cont de realitățile istorice și de configurația granitelor din acele timpuri.

ing. Lőrincz Tiberiu – membru AFFR și a Cercului Filatelic Satu Mare

22 aprilie 2021

Specii naționale pe cale de dispariție

În acest an, sub genericul Europa 2021, PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales o tematică de mare actualitate, în contextul necesității de a proteja fauna europeană amenințată: Specii naționale pe cale de dispariție.
Romfilatelia, în colaborare cu Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație, joi, 22 aprilie 2021, o emisiune de mărci poștale cu acest nume, alcătuită din două timbre (LP #2322). Pe timbre sunt ilustrate două specii pe cale de dispariție din fauna României: nurca europeană și dropia. Mărcile poștale și vinietele au tipărite, de asemenea, elemente vizibile numai în lumină ultravioletă.
Pe primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3,40 lei (contravaloarea unei recomandate interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este ilustrată nurca europeană (Mustela lutreola). Pe cel de-al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei recomandate externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentată dropia (Otis tarda). Emisiunea este însoțită de un FDC (706 plicuri) și un album filatelic (361 exemplare).

20 aprilie 2021

100 de ani de la trecerea în eternitate a pictorului Adolf Humborg

Adolf Humborg a fost un pictor austriac de origine română născut la Oravița pe 18 ianuarie 1847. Humborg a studiat la Academia de Artă din Viena între 1867 și 1872. Apoi și-a încheiat studiile la Academia de Arte din Munchen, unde a urmat cursurile profesorului Alexander von Wagner. A murit pe 14 aprilie 1921 în München, Germania. Cu prilejul comemorării a 100 de ani de la trecerea în eternitate, Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin au machetat o frumoasă ștampilă ocazională care a fost aplicată complementar pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal Oravița – cod poștal 325600, miercuri, 14.04.2021. Îi mulțumesc lui Florin S. pentru scrisoarea trimisă care poartă amprenta ștampilei speciale.

115 ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă Satu Mare - Bixad

Căile ferate înguste au istoria lor, o istorie aparte, totul funcționând normal, dar la o scară mai mică. Locomotivele, vagoanele, liniile, semnalele de cale ferată îngustă par niște bijuterii, adevărate comori ale trecutului.
Dezvoltarea economică și socială în jurul anului 1990 în Transilvania și în zonele din Ținutul Sătmarului a prins un mare avânt. Și localitățile mai mici au prins din acest ritm de dezvoltare. Liniile de cale ferată îngustă au contribuit și ele la această dezvoltare. Ele au fost construite din interese locale, tocmai pentru a contribui la transpotul de marfă și de persoane din aceste zone, spre centru, spre orașul Satu Mare si de aici spre alte orașe, aducând beneficii locuitorilor, afacerilor, economiei din zona din împrejurimi.
Depresiunea Oașului este delimitată de munții care o înconjoară: Munții Oaș și Munții Gutâi cu ramificațiile lor. Este o zonă etno-culturală românească cu port popular și obiceiuri specifice cu istorie bogată și personalități pe măsură.
Asupra etimilogei zonei sunt mai multe păreri care toate par a se potivi:
-  numele unui voievod local, Oașu
-  „havaș” în limba maghiară înseamnă munte înzăpezit
-   avaș înseamnă și păduri vechi, seculare.
După Dictatul de la Viena, între 30 octombrie 1940 și până în  toamna anului 1944 această linie a fost   administrată din nou de M.Á.V., iar după retragera trupelor străine, linia a intrat în administrarea Căilor Ferate Române.                                           
Ținutul Oașului fiind o zonă muntoasă bogat împădutită dispunea de aurul verde, o bogație a cărei exploatare impunea legarea și a acestui ținut de Satu Mare cu o linie de cale fertă îngustă.
Linia în lungime de 51,60 km, a fost contruită între anii 1904 – 1906, de către Societatea C.F.I. Satu Mare – Bixad (antreprenor Pallos Armin)  cu un capital de 2 milioane de koroane, conform foii de concesiune  nr. 13023/06, cu chetuieli de 36,30 koroane/km.
Linia pornea din Satu Mare (altitudine de 120 m),  trecea pe/cu un rambleu numit Dâmbul Bixadului și un pod metalic cu de 9 m lungime, peste liniile de cale ferată Satu Mare – Baia Mare și Satu Mare – Halmeu. Mergând paralel cu soșeaua și trecând încă odată linia normală Satu Mare – Baia Mare     printr-o traversare la nivel în unghi drept - I / N,  linia ajungea în gara Botiz. Apoi linia urmărea Valea Turului, mic aluent al Tisei urcând până la stația Izvor  (altitudine 219 m) după care coboara în stația Negrești – Oaș (altitudine 170 m) și apoi la Bicsad  (altitudine 176 m). Pe trasu erau următoarele stații, halți și puncte de oprire: Botiz, Vânatorești, Dumbrăvița, Livada – Nouă, Livada, Tufoasa, Orașu Nou, Vama Turului, Izvor, Negrești Oaș și Bicsad.
Linia a fost construită cu șină și ramificații tip 13,75 pe traverse de lemn, cu raze de curbură între 80-100 m și o declivitate maximă de 18 mm/m, pentru o sarcină de 2,5 tone/osie și o viteză maximă de  30 km/h.
În perioada 1937 – 1938 s-a făcut refacția liniei cu șină tip 23,6 ulterior pe anumite porțiuni (în special în curbe) cu șină tip 34,5 și tip 40.  Linia de c.f.î. pornea din Piața Centrală a Gării Satu Mare, denumită și Grădina Romei. Ulterior s-a mutat în gara c.f.î. Sângeni unde erau: birou de mișcare, magazie de     mărfuri și Depul de locomotive de c.f.î., cu hală și linii de revizie și de reparații, dotată cu placă de întoarcere pentru locomotive, cu elevator de alimentare cu cărbune. Pe parcursul anilor pentru remorcarea trenurilor de călători și marfă se foloseau următoarele tipuri de locomotive: locomotive cu abur din seria 399, 490, 491,764, automotoare cu abur, fabricate la uzinele Ganz din Budapesta, iar  între anii 1968 – 1976 la remorcarea trenurilor s-au folsit și locomotive diesel L45H.
La costrucția liniei, stațiile erau pevăzute cu birouri de mișcare, cabine de acari, linii pentru manevră și  încrucisări de trenuri, magazii de mărfuri, cheiuri de vite, rampe pe încarcare - decărcare, erau asigurate cu semnale Banovici și încuietori cu chei fără bloc, iar din 1972 s-au utilizat semnale mecanice.
Dezvoltarea economică a zonei Țării Oașului, în special a orașului Negrești - Oaș a dus la ceșterea traficului de marfă și de persoane, a dus la necesitatea construcția unei linii ferate cu ecartament normal, care s-a și realizat între anii 1982 – 1987, inaugurarea liniei fiind pe data de 1 august 1987. La normalizarea liniei s-a respectat în general amplasamentul inițial a traseului, construindu-se stații noi, linii și clădiri de călători în Botiz, Livada, Orașu Nou, Negrești – Oaș. Proiectele liniei normale au fost
realizate de ISPCF București, de o echipă condusă de ing. Nicolae Costinean.
Între anii 2006 și 2014 linia a fost predată pentru întreținere și exploatare unui operator privat - Via Terra. Momentan circulația trenurilor de persoane este suspendată, circulă ocazional doar tren de marfă pe distanța pe distanța – Satu Mare – Livada.
Calea ferată cu ecartmament normal (1.435 mm) a fost construită cu șină tip 49 SB, ramificații tip 49,  pe traverse de beton. Linia în anul 1988 a fost sudată până la km 25 + 500, realizâd cale fără joante, restul liniei până la Bicsad fiind sudată în anul 1992.
Trenurile de cale ferarată îngustă, mocănițele de odiniară din zona Sătmarului, erau botezarte „Zsuzsi” în semn de apreciere și respect, o alintare din partea călătorilor și a locuitorilor din zonă. Azi pot fi considerate adevarate „Comori ale Sătmarului”.
Cu prilejul aniversării liniei au fost realizate un carton filatelic, trei plicuri aniversare și o ștampilă ocazională care va fi aplicată complementar pe corespondența expediată în data de 20 aprilie 2021 la oficiul poștal nr. 1 din Satu Mare.

                                                                    ing. Lőrincz Tiberiu – membru AFFR


14 aprilie 2021

Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere

Romfilatelia, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române din București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” și Muzeul Național Brukenthal, a introdus în circulație, miercuri, 14 aprilie 2021, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată artelor plastice și unuia dintre maeștrii picturii românești moderne: Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere (LP #2321).
Pe cele patru timbre sunt reproduse tablouri de Theodor Pallady care fac parte din colecția de pictură a Pinacotecii București, toate atestând interesul artistului pentru genul naturii statice, bogat reprezentat în opera sa. Întreaga creație a lui Theodor Pallady în acest gen este bazată pe compoziții clasice, restrânse tematic, structural-logice, cu proporții echilibrate, cromatică strălucitoare și tușă spontană. Naturile statice redau realitatea înconjurătoare, și merg dincolo de ea, fie că este vorba despre o mască, plantă, chitară, pâine, un fruct tăiat în felii, toate fiind în recuzita de gen a artistului, care a știut să construiască un ambient intim.
Pe primul timbru, cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este reprodus tabloul Natură statică cu mască.
Pe cel de-al doilea timbru, cu valoare nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este ilustrat tabloul Peisaj stradal (Paris).
Pe cel de-al treilea timbru, cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentată lucrarea Natură statică.
Pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame sau contravaloarea taxei de recomandare externă), este redată lucrarea Natură moartă.
Pe timbrul dantelat al coliței, cu valoarea nominală de 31,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), este reprodusă lucrarea Natură statică cu lalele (ulei pe carton, aparținând Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”), iar pe manșeta coliței, lucrarea Autoportret (ulei pe carton, din colecția Muzeului Național Brukenthal).
Pe manșetele minicolilor sunt reproduse autoportrete ale lui Theodor Pallady; două dintre acestea aparțin Bibliotecii Academiei Române, iar alte două – Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”.
Pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii sunt ilustrate, de asemenea, două autoportrete ale pictorului, aflate în colecția Bibliotecii Academiei Române.

12 aprilie 2021

60 de ani de la primul zbor din lume al unui om în spaţiul cosmic

La 12 aprilie 1961 în URSS a fost plasată pe orbita  din jurul Pământului prima navă cosmică-satelit din  lume având un om la bord, nava „Vostok”. Pilotul cosmonaut al navei cosmice a fost aviatorul Iuri Alekseevici Gagarin (9 martie 1934 - 27 martie 1968).
Lansarea rachetei cosmice cu mai multe trepte s-a desfăşurat cu succes. După ce i s-a imprimat prima viteză cosmică şi s-a desprins de ultima treaptă a rachetei purtătoare, nava-satelit a început zborul liber  pe orbită în jurul Pământului. Succesul misiunii a fost un bun prilej pentru nenumărate administrații poștale de a pune în circulație serii de timbre care să marcheze evenimentul.

03 aprilie 2021

Codul Morse

Creat inițial de către Samuel Morse pe la mijlocul anilor 1830 pentru a fi folosit la transmiterea informației cu ajutorul telegrafului electric, al cărui inventator a fost, alfabetul Morse a fost folosit pe scară largă începând cu perioada timpurie a comunicațiilor radio (anii 1890).
În ultimul timp, există un număr tot mai mare de dovezi ce indică faptul că adevăratul inventator al alfabetului Morse, cel puțin în varianta sa de început, a fost asistentul lui Morse, Alfred Vail. Acesta a murit sărac și aproape uitat. Vail a avut, de asemenea, și contribuții importante la realizarea tehnologică a primului telegraf și a variantelor sale ulterioare. Morse și urmașii săi au susținut și continuă să susțină contrariul.
Începând din 1836, artistul american Samuel F.B. Morse, fizicianul american Joseph Henry și Alfred Vail au dezvoltat un sistem de telegraf electric. Acest sistem a trimis impulsuri de curent electric de-a lungul unor fire ce controlau un electromagnet ce a fost situat la capătul receptor al sistemului de telegraf.
În 1837, William Cooke și Charles Wheatstone în Anglia au început să folosească un telegraf electric care utiliza electromagneți în capătul de recepție. Cu toate acestea, spre deosebire de orice sistem ce făcea sunete de click-uri, sistemul lor folosea ace ce se învârteau asupra literelor ce erau transmise. Cooke și Wheatstone în 1841 au construit un telegraf ce tipărea litere de pe o roată de fonturi lovită cu un ciocan. Această mașină a fost construită pe baza telegrafului lor din 1840 și a lucrat bine; cu toate acestea, ei nu au reușit să găsească clienți pentru acest sistem și au fost construite doar două exemplare.
Pe de altă parte, sistemul celor trei americani pentru telegrafie, ce a fost folosit prima dată în 1844, a fost proiectat pentru a face crestături pe o bandă de hârtie folosind curentul electric. Codul Morse a fost dezvoltat astfel încât operatorii să poată traduce crestăturile marcate pe banda de hârtie în mesaje text. La început, Morse a planificat să transmită doar cifre și folosea un dicționar pentru a căuta fiecare cuvânt în funcție de numărul ce a fost trimis. Codul a fost extins de către Alfred Vail, care a inclus litere și caractere speciale. Apoi, Vail a determinat frecvența de utilizare a literelor în limba engleză: semnele scurte se numeau „puncte”, și cele lungi „linii”, și literele cele mai folosite au primit secvențe de puncte și linii cât mai scurte.
Pentru a reproduce sunetele scoase de un receptor Morse, operatorii au vocalizat punctul ca „dit”, și linia ca „dah”. Punctele ce nu se aflau la finalul unei secvențe, au devenit „di”. Ca exemplu, litera „c” era vocalizată ca „dah-di-dah-dit”.
În aviație, codul Morse a început să fie des folosit ca bază de comunicare în jurul anilor 1920. Cu toate că emițătoarele erau voluminoase și greu de utilizat, s-a mai încercat folosirea lor în aviație. În 1910, armata din SUA a încercat transmiterea de cod Morse dintr-un avion.
Începând cu 1930, piloților militari dar și celor civili le era cerut să cunoască codul Morse, atât pentru comunicare, cât și pentru recunoașterea balizelor.
Datorită dezvoltării ulterioare a comunicațiilor, folosind o gamă largă de unde electromagnetice și folosind metode mai avansate tehnologic, utilizarea alfabetului Morse a devenit în zilele noastre, într-un fel, desuetă și aproape uitată.
De fapt, codificarea Morse este singura modalitate digitală de modulare și transmitere a informației ce poate fi folosită eficient și citită ușor de către oameni, fără a necesita existența unui computer, fapt ce permite transmiterea digitală a informației pe canale de comunicare destinate transmiterii sunetelor și deci a vocii umane.
Alfabetul Morse poate fi transmis în mai multe feluri. Inițial, a fost transmis sub formă de pulsații electrice de-a lungul unei linii telegrafice, dar poate fi transmis ca un ton audio, ca un semnal radio având pulsații ori tonuri lungi și scurte, sau ca semnale mecanice ori vizuale, utilizând o lanternă, un heliograf sau așa-numita lampă Aldis.