Publicitate

17 ianuarie 2021

45 de ani de la înființarea Secției de Științe Naturale din cadrul Muzeului Județean Maramureș

Pe data de 17 ianuarie 1976 este primul moment crucial pentru viitorul Muzeu de Mineralogie – Consiliul Popular al Județului Maramureș decide înființarea, în cadrul Muzeului Județean Maramureș a Secției de Științe Naturale, cu sediul principal în clădirea „Casa Iancu de Hunedoara”. Această secție va gestiona întregul fond de minerale aparținând Muzeului (circa 6.000 de eșantioane) și i se încredințează coordonarea întregii activități din cadrul rezervațiilor naturale și a celorlalte obiective protejate din județ. Șef al secției a fost numit Victor Gorduza, conservator Ecaterina Pop, iar supraveghetor Rozalia Reisfeld.

14 ianuarie 2021

150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni

Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, timbrul românesc marchează Ziua Culturii Naționale. Pentru a evidenția o tematică abordată în premieră, Romfilatelia introduce în circulație, pe data de 15 ianuarie 2021, emisiunea de mărci poștale „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni”, eveniment care a avut loc la Mănăstirea Putna, în anul 1871.
Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, într-o asociere grafică sugestivă, alături de edificiul bisericii unde este înmormântat Ștefan cel Mare, portretele poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).
Blocul cu cele trei timbre dantelate alătură imaginii bisericii Mănăstirii Putna portretele personalităților amintite și fotografia urnei omagiale, aflate în prezent în Muzeul Mănăstirii Putna.
Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 248 exemplare și este echipată cu blocul special nedantelat al emisiunii numerotat de la 001 la 248, precum și cu reproducerea pe hârtie specială a facsimilului unei scrisori semnate de Ioan Slavici și Mihai Eminescu.

12 ianuarie 2021

Aurul

Aurul (Au) este metalul cu cea mai veche și grandioasă istorie. A fost râvnit în mod constant de-a lungul secolelor, fiind declanșator de războaie și isterii colective. Datorită calităților estetice deosebite - culoare, luciu, stabilitate chimică - este cel mai prețios metal pentru confecționarea bijuteriilor, dar are și alte multiple utilizări în electronică, electrotehnică și medicină. Secole la rândul au fost utilizat și la baterea monedelor care astăzi au devenit foarte valoroase. În combinație cu alte metale prețioase (de exemplu argint) în ultimii ani au fost emise și mărci poștale apreciate de către filateliști.


275 de ani de la nașterea pedagogului elvețian Johann Heinrich Pestalozzi

Johann Heinrich Pestalozzi (n. 12 ianuarie 1746, Zürich, Confederația Veche a Elveției – d. 17 februarie 1827, Brugg, Elveția) a fost un pedagog elvețian și reformator al educației. A îmbogățit și reînnoit conținutul și metodele învățământului primar, fiind considerat întemeietorul școlii populare.
Pestalozzi a fost influențat atât de iluminism, cât și de romantism. Astfel, a considerat că îmbunătățirea situației maselor populare se poate realiza în primul rând prin educație și instrucție, care ar trebui să se desfășoare, atât în școală cât și în mediul familial, conform naturii, adică să descopere și să stimuleze abilitățile înnăscute al copilului.
Considerând că tineretul trebuie să fie înzestrat nu numai cu cunoștințe, ci și cu deprinderi practice, a preconizat îmbinarea instrucțiunii cu munca productivă. Principiile școlii pestalozziene au fost preluate, cu unele îmbunătățiri, de întreaga pedagogie științifică: intuiția, stimularea activității proprii a copilului, respectarea individualității lui, asigurarea dezvoltării armonioase și echilibrate a omului și încadrarea în comunitatea educativă (de la familie până la umanitate). 


11 ianuarie 2021

105 ani de la nașterea actorului francez Bernard Blier

Bernard Blier (n. 11 ianuarie 1916, Buenos Aires, Argentina – d. 29 martie 1989, Saint-Cloud, Franța) a fost un actor francez de teatru și film.
La începutul carierei părea limitat, prin corpolența sa, la roluri de băieți buni ce cad victime răutății. Apoi, după anii petrecuți în lagărele de prizonieri, el începe să se orienteze spre roluri ale maturității virile, mai ales în filmele care l-au impus definitiv: Cafeneaua Cadran, Examenul, Dedee din Anvers, Quai des Orfevres. În cei 50 de ani de carieră, el a interpretat 200 de roluri. Din anii '30 până în 1988, el a asigurat o legătură solidă între generații și tendințe. Știind să facă totul, trecea cu siguranță de la clasicism la modern, de la verism la comicul mușcător, de la Dostoievski la Francis Perrin. Fără a avea acces cu adevărat la vedetariat, el s-a impus ca unul dintre cei mai buni actori secundari de prim-plan care dau filmelor substanță și le asigură adesea credibilitatea. Dintre alte filme în care a mai jucat amintim: Simfonia fantastică, Plecat fără adresă, Crimă și pedeapsă, Mizerabilii, Germinal, Unchiul meu Benjamin, Marele blond cu o gheată neagră, Bolnavul închipuit, Posedații, Fanfaronii


Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale

În fiecare zi, ne bucurăm, într-o formă sau alta, de Natură și de beneficiile pe care aceasta ni le aduce. Iar bucuria este cu atât mai mare atunci când vorbim de un moment special așa cum este Ziua Mondială a Rezervațiilor și Parcurilor Naturale, sărbătorită în fiecare an la 11 ianuarie.
Această dată a fost aleasă la inițiativa mai multor organizații ecologiste, printre care Wildlife Conservation Center și World Wildlife Fund, pentru a marca 80 de ani de la înființarea Rezervației Naturale Barguzinsky, situată pe teritoriul Rusiei, la nord-est de Lacul Baikal, înscriindu-se astfel, începând cu anul 1997, în calendarul ecologic.
Din păcate, transformarea profundă a mediului înconjurător și acumularea în timp a unor stări de degradare a acestuia au condus la eroziunea și sărăcirea biodiversității, cu efect pe termen lung pentru natură. Ne confruntăm astăzi cu fenomene din ce în ce mai dificil de gestionat, precum distrugerea pădurilor, reducerea efectivelor populațiilor sălbatice și a genofondului lor, sau creșterea ratei și a vitezei de extincție a speciilor, care a depășit cu mult rata procesului natural de formare de noi specii. În același timp, s-a exercitat o presiune selectivă asupra speciilor, fiind favorizate cele cu utilitate directă pentru populația umană, ceea ce a determinat modificarea structurii ecosistemelor și le-a influențat evoluția.

De-a lungul timpului am publicat o serie de articole științifice pe această temă, prin care am încercat includerea filateliei în mediul academic, prin prisma unei componente didactice în educația non-formală:

Philately’s Implications in Ecological Education via Romanian Thematic Joint Issues (I): with Other Countries Postal Administrations - apărută în Mai 2020 în revista Asian Journal of Education and Social Studies (10.9734/ajess/2020/v7i430208)

Implications of Philately in Promoting the Protected Natural Areas (III): Cozia National Park - apărută în Septembrie 2020 în revista Asian Journal of Environment & Ecology (https://doi.org/10.9734/ajee/2020/v13i330181)

Implications of philately in promoting the protected natural areas (II) - Pețea Creek Natural Reservation - apărută în Octombrie 2018 în revista Scientific Bulletin of North University Center of Baia Mare Series D, Mining, Mineral Processing, Non-ferrous Metallurgy, Geology and Environmental Engineering Volume XXXII No. 2, 2018

10 ianuarie 2021

115 ani de la nașterea matematicianului român Grigore Moisil

Grigore Constantin Moisil (n. 10 ianuarie 1906, Tulcea, România – d. 21 mai 1973, Ottawa, Canada) a fost un matematician român, considerat părintele informaticii românești în urma inventării circuitelor electronice tristabile, și datorită contribuțiilor sale în pregătirea profesională a primilor informaticieni din România.
S-a născut la Tulcea pe 10 ianuarie 1906. Străbunicul său, Grigore Moisil (1814-1891), a fost paroh la Năsăud și vicar episcopal greco-catolic pentru ținutul Rodnei, unul din întemeietorii primului liceu românesc din Năsăud. Tatăl său, Constantin Moisil (1867-1958), a fost profesor de istorie, arheolog, numismat, directorul Cabinetului Numismatic al Academiei și membru de onoare al Academiei Române. Mama sa, Elena (1863-1949) a fost institutoare la Tulcea, apoi directoarea școlii „Maidanul Dulapului”, azi Școala Nr. 74 „Ienăchiță Văcărescu” din București.
Sora sa, Florica Moisil, a fost mama profesoarei Zoe Petre, decan al Facultății de Istorie a Universității din București, iar fratele său, George C. Moisil (1917-1989) a fost profesor la Catedra de fizică a Institutului/Universității Politehnic(e) București.
A fost căsătorit cu Viorica (n. Constante) Moisil, sora artistului plastic Lena Constante.


09 ianuarie 2021

60 de ani de la moartea sociolog american Emily Greene Balch

Emily Greene Balch (n. 8 ianuarie 1867, Jamaica Plain, SUA - d. 9 ianuarie 1961, Cambridge, Massachusetts) a fost sociolog american și activistă pentru pace, laureată a Premiului Nobel pentru Pace în anul 1946, împreună cu John R. Mott.
Emily Greene Balch a studiat la Bryn Mawr College, iar apoi, din 1896, a predat la Wellesley College. A înființat un azil la Boston și a făcut parte din comisiile de stat pentru relații de muncă (1908 - 1909) și pentru imigrație (1913 - 1914).
În anul 1918, și-a pierdut postul la catedră, pentru că s-a opus intrării Statelor Unite în Primul Război Mondial. În 1919, împreună cu Jane Addams, a contribuit la înființarea Ligii Internaționale a Femeilor pentru Pace și Libertate


08 ianuarie 2021

420 de ani de la nașterea scriitorului spaniol Baltasar Gracián

Baltasar Gracián y Morales (n. 8 ianuarie 1601, Belmonte de Gracián, Spania – d. 6 decembrie 1658, Tarazona, Spania) a fost un călugăr iezuit, erudit, gânditor stoic, moralist și prozator spaniol din perioada epocii de aur a barocului. Alături de Francisco de Quevedo, a fost reprezentant de seamă al conceptismului. Prin opera sa caracterizată printr-o mare forță de creație și un stil cizelat, bogat în imagini și antiteze originale, Baltasar Gracián a dat stilului baroc o deosebită finețe.


05 ianuarie 2021

Colecțiile muzeelor dispărute


Romfilatelia continuă seria de tematici dedicate artei și colecționarilor, introducând în circulație prima emisiune de mărci poștale din acest an. Tematică abordată este una inedită, Colecțiile muzeelor dispărute, ea fiind dedicată recuperării memoriei unui muzeu odinioară foarte cunoscut și apreciat în București: Muzeul Simu. Emisiunea va fi pusă în circulație vineri, 8 ianuarie 2021.
Imaginea de pe primul timbru al seriei, cu valoarea nominală de 3,30 lei (contravaloarea expedierii unei recomandate interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), reprezintă lucrarea Anastase Simu. Bustul din marmură, realizat de sculptorul Frederic Storck în 1901, se afla la loc de cinste, în cea de-a doua sală a Muzeului. Ulterior, a ajuns în colecția Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck.
Pe cel de-al doilea timbru al emisiunii, având valoarea nominală de 5 lei (contravaloarea expedierii unei scrisori externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este reprodusă lucrarea Pere, semnată de Marius Bunescu, fostul director al Muzeului Simu. Lucrarea a fost donată chiar de către pictor în 1932 și expusă în cadrul Muzeului. Se află astăzi în colecția Pinacotecii Bucureștiului.
Pe cel de-al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 8,50 lei (contravaloarea expedierii unei scrisori externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este redat tabloul Marină al lui Eugen Voinescu, un pictor cu studii efectuate la Paris în preajma lui Gustave Courbet, ce a excelat în pictura de acest gen. Lucrarea a fost realizată în anul 1900 și achiziționată de la artist un an mai târziu. În prezent se află în colecția Pinacotecii Bucureștiului.
Veneția lui Ștefan Popescu, reprezentată pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea serviciului recomandat extern), a fost pictată de artist în 1923 și a fost expusă de-a lungul timpului în diverse expoziţii, cel mai recent în anul 2020, în cadrul expoziției deschise la Palatul Suțu – Muzeul Simu și Pinacoteca București.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii, o fotografie de epocă, realizată de același Hr. Duratzo, îl surprinde pe colecționarul Anastase Simu în cea de-a treia sală a Muzeului, stând în fotoliu chiar în fața portretului său, realizat în anul 1909 de artistul francez Pierre Gourdault.
Emisiunea este paginată în coala de 28 timbre și minicoala de 4 timbre + 4 viniete.

04 ianuarie 2021

4 ianuarie: debut 2021 în filatelia reșițeană

Astăzi, în prima zi lucrătoare a anului nou 2021, anul jubiliar al industriei la Reșița, la sediul Oficiului Poștal Reșița 1, întreaga corespondență plecată de aici este obliterată cu o ștampilă ocazională dedicată împlinirii, la 3 iulie, a sfertului de mileniu de când au fost sfințite și date în folosință primele furnale. Inițiativa îi revine Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița și  Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin, care doresc să marcheze astfel începutul acestui an aniversar ce va fi pus în evidență prin mai multe astfel de evenimente filatelice. Ștampila ocazională de zi pentru 4 ianuarie 2021 este aprobată de Poșta Română, prin intermediul Federației Filatelice Române din București, ea având ca și concepție sigla realizată de artistul plastic și graficianul Bogdan Piperiu, reșițean prin naștere, astăzi trăitor în Tuttlingen / Germania, siglă folosită în cadrul proiectului „Personalități ale Reșiței, la început de an 250”, în curs de desfășurare în această perioadă, între 1 și 15 ianuarie.  (Erwin Josef Țigla)

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Planul editorial al Romfilateliei pentru anul 2021

În urmă cu câteva minute pe site-ul Romfilatelia a fost făcut public prima versiune a planului editorial pentru anul 2021. Ne grăbim să vi-l facem cunoscut, ca să putem urmări în timp eventualele modificări ale acestuia.

Așadar în prima jumătate a anului sunt așteptate 18 emisiuni filatelice (câte trei în fiecare lună a anului), urmate de alte 19 în partea a doua a lui 2021.


După cum se poate observa lunile iulie și noiembrie vor fi cele mai prolifice, iar decembrie va lăsa loc mai mult concluziilor și analizelor. 

Pentru elaborarea planului editorial din acest an o contribuție importantă a adus-o și domnul Pavel Șușară, istoric, critic de artă și membru în Comisia filatelică.

Ca de obicei, așa cum suntem deja obișnuiți, Romfilatelia își rezervă dreptul de a redimensiona programul emisiunilor de mărci poștale, comunicând în timp util orice modificare. Să sperăm că nu vom avea parte de prea multe suprize neplăcute.

Proiecte filatelice reșițene pentru 2021

Domnul Erwin Josef Țigla ne informează că pentru anul 2021 Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin și-a propus o bogată activitate filatelică. Astfel se va organiza în anul decursul acestui an o expoziție filatelică interjudețeană cu participare internațională: UN PANOU sub motto-ul deja consacrat „ETNIC 2021”. Evenimentele ce se vor desfășura vor fi dedicate în special unui jubileu de care ne bucurăm cu toții în 2021: împlinirea la 3 iulie a 250 de ani de industrie la Reșița. Cu prilejul acestui an jubiliar reșițean vor fi realizate mai multe ștampile poștale de zi omagiale și plicuri aferente, primele fiind cele din 4 ianuarie 2021, prima zi în care Poșta Română lucrează după sărbătorile de an nou. Expoziția de un panou se va organiza la Reșița în perioada 25 - 26 iunie 2021, cu sprijinul prietenilor filateliști din județul Sibiu. Organizatorii adresează de pe acum calda invitație de a participa la ea. Amănunte, la timpul potrivit.

Se modifică tarifele poștale de la 1 februarie 2021

Anul 2021 ne aduce noi modificări ale tarifelor poștale începând cu data de 1 februarie 2021 (ultima survenind pe 1 august 2020). Unele vor crește, altele staționează, iar câteva vor înregistra scăderi. 

Astfel, corespondența internă neprioritară cu greutatea de până în 100 de grame va înregistra o creștere a tarifului cu 10 bani pentru fiecare treaptă se greutate (de la 1,90 lei la 2,00 lei, respectiv de la 2,00 lei la 2,10 lei). Corespondența cu greutatea între 100 și 500 de grame își va păstra tariful de 2,20 lei, pe când cea cuprinsă între 500 de grame și 1 kg se va reduce de la 3,10 lei la 2,70 lei, respectiv cea cu greutatea cuprinsă între 1 și 2 kg se va reduce de la 3,20 lei la 3,00 lei. 

Corespondența prioritară internă va beneficia de reduceri ale tarifelor pentru toate treptele de greutate. De asemenea și costul expedierii împritatelor interne suferă modificări pentru anumite trepte de greutate. 

Cresc costurile cu expedierea imprimatelor de până în 50 de grame cu 10 bani, noul tarif perceput va fi de 1,50 lei; cele între 50 de grame și 1 kg beneficiind de o reducere de 10 bani pentru fiecare treaptă de greutate; iar imprimatele cu greutatea între 1 și 2 kg vor beneficia de același tarif ca și în prezent.



Și tarifele pentru corespondența externă vor suferi modificări. În acest caz creșterile sunt mai spectaculoase. Pentru o scrisoare externă neprioritară va trebui să scoatem în plus 50 de bani, noul tarif perceput fiind de 5,50 lei. Și următoarele trepte de greutate vor suferi creșteri ale tarifelor între 1 leu și 10,50 lei. Și în serviciul prioritar vor fi creșteri între 50 de bani și 7,50 lei.

Prin urmare cele mai uzuale valori nominale care se vor „purta” în acest an vor fi cele de 1,40 lei (taxa recomandată internă), 2,00 lei, 2,10 lei, 3,10 lei, 5,50 lei, 9,00 lei și 10,50 lei (taxa recomandată externă). Privind retrospectiv la nominalele timbrelor emise anul trecut ne așteptăm la o serie de timbre cu nominale de 3,10 lei, 5,50 lei și 9,00 lei, nominale care nu se regăsesc de ceva vreme pe la ghișeele poștale, precum și emiterea unor mărci cu nominalul de 10 și 50 de bani necesar completării de tarif la uzualale emise până acum (personal, nu cred că acest lucru se va întâmpla). Care vor fi nominalele primei emisiuni de mărci din acest an și cum se vor plia ele cu noile tarife rămâne de văzut. Deocamdată cei de la Romfilatelia nu ne-au dezvăluit nici varianta primordială a planului editorial pentru anul care tocmai a început.