Publicitate

18 septembrie 2021

Decalogul filatelistului

Puțini dintre colecţionari cunosc faptul că filatelia are şi ea regulile sale bine stabilite, care trebuie respectate de oricine îmbrăţişează acest hobby, în majoritatea cazurilor chiar pentru o viaţă întreagă. În anul 1929, în cadrul unui articol scris pentru publicaţia americană Weekly Philatelic Gossip, au apărut cele 10 „porunci” ale colecţionarului de mărci poştale, subiectul fiind apoi reluat în anul 1951, în gazeta clubului filatelic Garfield-Perry din Cleveland, Ohio, iar mai apoi informația s-a răspândit pe tot mapamondul, fiind preluată de diverse publicații și, mai nou, de portalurile și grupurile filatelice. Iată ce cuprinde acest decalog:

1. Nu trebuie să critici ceea ce colecţionează colegul tău.
Alegerile altui coleg într-ale filateliei îi aparţin acestuia în întregime. Bineînţeles, îţi poţi face datoria de a-i da sfaturi sau de a-l îndruma conform propriei tale experienţe, însă niciodată să nu ai pretenţia să te urmeze întocmai sau chiar să-ţi copieze parcursul în modul de a colecţiona, şi nici nu ai dreptul moral de a-l critica pentru alegerile sale. Dacă doreşte să colecţioneze toate mărcile poştale din lume emise în anul naşterii sale, este ok, este o formă de a practica filatelia! Până la urmă, fiecare este liber de a-şi alege ce vrea să colecţioneze, şi mai apoi să studieze, atunci când vine vorba despre micile petice de hârtie care ne plac tuturor în aceeaşi măsură, nu-i aşa?
 
2. Trebuie să fii mereu pregătit de a ajuta orice alt filatelist care are nevoie de ajutor.
A ajunge la o vârstă care să-ţi permită să afirmi că deţii multe informaţii despre domeniul tău de colecţionare, nu înseamnă că n-ar trebui să te intereseze de cei care bat la porţile filateliei, indiferent dacă aceştia sunt deja adulţi sau doar nişte puştani. Fă-ţi timp şi împărtăşeşte din experienţa ta, deoarece viitorul colecţionării mărcilor poştale constă în egală măsură în existenţa studiilor şi cărţilor publicate, dar şi în descoperirea de noi elemente de studiu pe baza celor deja existente, respectiv reinventarea acestui frumos hobby numit filatelie.
 
3. Trebuie să-ţi studiezi mărcile din colecţie, deoarece adevărata bucurie vine numai prin cunoaşterea lor temeinică.
A te numi filatelist înseamnă a trece dincolo de nivelul colecţionării mărcilor poştale, spre studierea lor şi specializarea într-o anumită arie de colecţionare. Foarte mulţi filatelişti aplică regula a 2-a din acest decalog şi transmit mai departe cunoştinţele acumulate. Aceasta este o formă de a cunoaşte adevărata satisfacţie a muncii împlinite, ştiind că punctele tale de vedere referitoare la o anumită problematică filatelică ajung la alţi filatelişti, iar acesţia le pun în discuţie în cadrul întâlnirilor cercurilor filatelice locale sau prin comentarii online. Trebuie să-ţi cunoşti foarte bine piesele din colecţie pentru a face la un moment dat tot felul de conexiuni cu informaţiile pe care le afli, să identifici o eroare filatelică etc.
 
4. Trebuie să foloseşti orice oportunitate în aţi spori avantajul colecţionării, atrăgându-i şi pe alţii spre filatelie.
Se pierde foarte mult din potenţialul real al filateliei, deoarece mulţi colecţionari nu ştiu să folosească la maximum avantajul specializării într-o anumită arie de colecţionare. Altfel spus, nu ştiu să facă o reclamă renumelui pe care l-au câştigat prin truda atâtor ani! N-ar trebui ratat niciun prilej de a da de ştire că filatelia este frumoasă şi merită practicată, dând exemple personale prin apelarea la mijloacele online actuale, care sunt la îndemâna oricui. Există internet, bloguri, Facebook, forumuri, platforme dedicate filateliei. Nu contează că ai 20 de ani sau 70 de ani, gândeşte-te că prin publicitate adusă filateliei se aplică tot soiul de reguli ale marketingului. Un impuls adus filateliei prin publicarea unui articol despre un anumit subiect filatelic înseamnă mai mult interes din partea altora pentru a colecţiona, iar mai mult interes pentru a colecţiona înseamnă un hobby mai puternic.
 
5. Trebuie să cauţi să te asociezi cu alţi filatelişti, deopotrivă în beneficiul propriu şi al celorlaţi.
Practicarea filateliei presupune căutarea perpetuă a oportunităţilor de ne îmbogăţi cunoştinţele în domeniu, iar aceasta se poate realiza doar prin comunicarea cu alţii. Nu trebuie să refuzi sau să ratezi dialogul ori asocierea cu alţi filatelişti, deoarece nu ştii ce poţi afla nou şi interesant la un anumit moment dat, chiar şi de la un novice în domeniu. Filatelia este prin excelenţă un hobby prietenos, aducând oamenii împreună pentru un interes comun, acela de a evita să vorbeşti peste ani de filatelie la timpul trecut.
 
6. Trebuie să colaborezi cu alţi filatelişti pentru avansarea hobby-ului.
Şansa de a lucra asociativ este printre oportunităţile acordate de filatelie ca hobby. Aplicând regula a 5-a a acestui decalog, vei constata rapid şi foarte limpede că întotdeauna există multe de studiat când vorbim despre filatelie, dar şi că mai sunt foarte multe de descoperit sau de îmbunătăţit. Trebuie doar să faci pasul spre a te înscrie într-un cerc, club, asociaţie, federaţie filatelică, şi să fii astfel mereu ancorat în realitatea unui domeniu de colecţionare care, deşi are un trecut măsurat în peste 180 de ani de existenţă, priveşte cu încredere spre viitor!
 
7. Trebuie să faci mereu tot posibilul pentru a menţine filatelia în formă pură şi departe de tot ceea ce i-ar putea afecta imaginea.
Din momentul în care devii filatelist, ai datoria de a folosi toate cunoştinţele pentru a menţine filatelia curată, departe de orice intruziune care i-ar putea afecta credibilitatea sau frumuseţea. Există tot soiul de metode, unele dintre ele inovative (iar aici mă refer la concepte precum vlogging filatelic sau stamp art) care ajută la popularizarea hobby-ului, dar şi metodele clasice, de concepere a unori studii mai elaborate sau mai generaliste, iar apoi publicarea lor, toate acestea ajutând filatelia şi ţinând-o departe de orice încercare de a-i opri evoluţia. Spre exemplu, sesizezi încercarea de păcălire a filateliştilor cu falsuri pe un portal de vânzare online, reacţionează!
 
8. Trebuie să acţionezi în relaţiile cu alţi filatelişti astfel încât să nu ai niciodată nicio îndoială.
Aici vorbim, bineînţeles, despre schimburile filatelice. Fă eforturi ca în relaţiile cu alţi colegi filatelişti să fii corect şi să te faci util, altfel spus, acţionează faţă de alţii precum doreşti să acţioneze alţii faţă de tine! Onestitatea este foarte importantă, iar atunci când dai o informaţie cuiva sau trimiţi mărci poştale către cineva, încearcă să acorzi mare atenţie ca informaţia furnizată să fie întotdeauna cea corectă, iar mărcile poştale trimise prin poştă să fie de bună calitate, deoarece încercarea de a-i păcăli pe alţii se poate întoarce către tine ca un bumerang!
 
9. Nu trebuie să-ţi fie ruşine cu hobby-ul tău.
Mulţi consideră filatelia un hobby mult prea învechit, poate chiar plictisitor, care nu mai poate produce satisfacţii. La un momentdat, oricare dintre noi putem trece prin starea aceasta. Cu toate acestea, nu trebuie să-ţi fie ruşine prin a te numi filatelist! Pune la cale un plan prin care să te faci vizibil, să aduci argumente pro-filatelie, să demonstrezi că viitorul filateliei sună bine, iar rezultatele vor veni negreşit!
 
10. Trebuie să fii gata oricând să adresezi întrebări care să te împiedice să te ascunzi în spatele unei măşti de cunoştinţe presupuse.
Încearcă în orice moment să fii parte la ascensiunea filateliei ca hobby şi nu-ţi fie frică să pui acele întrebări care să ducă la o mai bună înţelegere a jocului, a lucrurilor care fac din filatelie un domeniu de învăţare continuă despre ceea ce este în jurul nostru, fie că este vorba despre istorie, astronomie, gastronomie sau street art. Trebuie doar să îndrăzneşti!

04 septembrie 2021

Flamingo

Păsările flamingo (flamingii) reprezintă o familie de șase specii de păsări acvatice; patru dintre acestea sunt răspândite în America, iar două – în Asia, Europa și Africa. Comportamentele neobișnuite – felul în care stau ore întregi într-un picior sau spectaculoasele lor dansuri nupțiale – și înfățișarea lor aparte au atras de multă vreme atenția oamenilor.
Romfilatelia, în colaborare cu Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a propus iubitorilor de păsări şi colecționarilor o emisiune specială cu tematica Flamingo (LP #2336), compusă din patru mărci poștale, care a intrat în circulație miercuri, 25 august 2021.
Flamingo andin (Phoenicoparrus andinus), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei, trăiește în preajma lacurilor montane din Anzi, în Peru, Argentina și Chile, adesea în colonii mixte, alcătuite din mai multe specii sud-americane de flamingi.
Flamingo chilian (Phoenicopterus chilensis), redat pe al doilea timbru cu valoarea nominală de 1,70 lei, cuibărește în America de Sud, în Ecuador, Peru, Chile, Argentina și estul Braziliei.
Flamingo mic (Phoeniconaias minor), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei, trăiește în Africa sub-sahariană și în nord-vestul Indiei.
Flamingo roz (Phoenicopterus roseus), redat pe ultimul timbru al seriei cu valoarea nominală de 19,50 lei, este cea mai mare dintre speciile de flamingo (110–150 cm înălțime) și cel mai larg răspândită; trăiește în Africa, subcontinentul indian, Orientul Mijlociu și sudul Europei.
Emisiunea este machetată de Răzvan Popescu și este completată de un FDC (222 plicuri) și o mapă filatelică (208 exemplare) echipată cu blocul filatelic special de patru timbre nedantelate al emisiunii.

Medalii Olimpice 2020

Maximă realizată de Alexandru Antonache.

Patru medalii – una de aur, trei de argint – alcătuiesc „recolta” cu care s-au întors acasă sportivii români participanți la Jocurile Olimpice 2020, desfășurate în perioada 23 iulie – 8 august 2021. Sporturile la care au obținut aceste succese sunt canotajul și scrima.
În onoarea medaliaților Romfilatelia a introdus în circulație, miercuri, 18 august 2021, emisiunea de mărci poștale Medalii Olimpice 2020 (LP #2335), alcătuită din patru timbre (63 x 27 mm) și o coliță dantelată (97 x 58 mm cu dimensiunea timbrului de 52 x 42 mm), machetate de Mihail Vămășescu.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei și pe colița dantelată cu valoarea de 31,50 lei sunt reprezentate Nicoleta Ancuţa Bodnar și Simona Geanina Radiş. În proba de dublu vâsle feminin, ele au ocupat locul 1, obținând astfel medalia de aur, dar au stabilit și un nou record olimpic.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei este reprezentată scrimera Ana-Maria Popescu, care a obținut, la spadă, medalia de argint olimpică.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei sunt reprezentați Marius Vasile Cozmiuc și Ciprian Tudosă, care au câștigat argintul în proba de dublu rame masculin.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei sunt reprezentați Mihăiţă Vasile Ţigănescu, Mugurel Vasile Semciuc, Ştefan Constantin Berariu și Cosmin Pascari, care au obținut medalia de argint în proba de patru rame fără cârmaci masculin.
Emisiunea este însoțită de 2 FDC-uri (237 seturi).

Fauna deșertului

Deșerturile ocupă aproximativ o treime din suprafața uscatului și se caracterizează printr-un nivel foarte redus al precipitațiilor. Nu toate deșerturile se găsesc în regiunile calde ale planetei; există și deșerturi reci, așa cum sunt considerate unele regiuni din Arctica și Antarctica. Cel mai întins deșert cald al lumii este Sahara (în Africa). În schimb, deșertul Gobi, din Asia, este în general, un deșert rece, unde temperaturile pot scădea iarna până sub –20 grade Celsius. În deșerturi, ariditatea creează condiții dure de viață pentru viețuitoare, iar acestea prezintă adaptări speciale pentru a supraviețui.
Romfilatelia, în colaborare cu Institutul de Biologie al Academiei Române și Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație, joi, 12 august 2021, o emisiune de mărci poștale cu o tematică abordată în premieră: Fauna deșertului (LP #2334). Cele patru timbre (33 x 48 mm, respectiv 48 xx 33 mm) și plicul „prima zi” ilustrează specii de animale care trăiesc în zonele deșertice din Africa și Asia. Macheta pieselor este realizată de către George Ursachi.
Pe primul timbru al seriei, cu valoarea nominală de 2 lei, este ilustrat dromaderul (Camelus dromedarius).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei este ilustrată șopârla de Sinai (Pseudotrapelus sinaitus).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei este reprezentat fenecul (Vulpes zerda).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei este reprezentată antilopa addax (Addax nasomaculatus).
Pe plicul „prima zi” a emisiunii (tiraj 222 exemplare) este reprezentată cămila bactriană (Camelus bactrianus), cunoscută și sub denumirea de „cămila cu două cocoașe”, originară din zonele de stepă și deșert ale Asiei Centrale.
Emisiunea este însoțită de 201 seturi (4 imagini) de cărți maxime.

Neagoe Basarab, 500 de ani de la trecerea la cele veșnice

Neagoe Basarab a fost domn al Țării Românești, domnia sa (1512-1521) fiind una de durată medie, dar cu efecte spectaculoase. A construit mai multe biserici, dar cea mai importantă rămâne cea de la Curtea de Argeș. Este o capodoperă, pe seama căreia s-a născut celebra baladă a meșterului Manole, în care Neagoe devine Negru Vodă, ctitorul nemulțumit de întârzierea lucrării. Se pare că voievodul era mândru de ctitoria sa, pentru că a ținut să fie înmormântat acolo.
Joi, 5 august 2021, Romfilatelia a introdus în circulație, emisiunea de mărci poștale Neagoe Basarab, 500 de ani de la trecerea la cele veșnice (LP #2333), compusă dintr-un timbru și o coliță dantelată, machetate de către Mihail Vămășescu.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei (33 x 48 mm) este reprodus portretul lui Neagoe Basarab, așa cum apare în pictura votivă de la Mănăstirea Curtea de Argeș, executată în secolul al XVI-lea de Dobromir.
Pe timbrul (27 x 42 mm) coliței dantelate (126 x 131 mm), cu valoarea nominală de 31,50 lei, este ilustrată o icoană reprezentându-l pe Sfântul Voievod Neagoe Basarab, canonizat în anul 2009, iar în compoziția grafică a coliței emisiunii se regăsește reproducerea picturii votive din biserica Mănăstirii Curtea de Argeș în care, alături de domnitor, apar Doamna Despina Milița și cei șase copii ai lor (al treilea din stânga este fiul său Teodosie).
Emisiunea este însoțită de un FDC (227 plicuri) și o carte maximă (202 exemplare).

02 septembrie 2021

Raport, la cinci luni de activitate, al proiectului „Păstrarea patrimoniului filatelic al orașului Baia Mare”

În luna mai demaram proiectul „Păstrarea patrimoniului filatelic al orașului Baia Mare”. După cinci luni de activitate dorim să vă prezentăm rezultatele muncii unui grup de voluntari care s-au dedicat trup și suflet acestei acțiuni, prin obținerea unei lucrări care totalizează 247 de pagini. Am realizat raportul în trei limbi (română, engleză și germană), însă nefiind specialiști apelăm la cei cunoscători care doresc să ne ajute, tot voluntar, cu corectura textelor. De asemenea dacă există colecționari printre noi care dețin piese care au legătură cu tema proiectului nostru și doresc să împărtășească cu noi „averea de suflet”, îi așteptăm cu onoare să ne contacteze. Sperăm ca în cel mai scurt timp să găsim sprijinul necesar pentru a putea tipări această lucrare sub forma unei cărți cu ISBN.

21 august 2021

5 ani de la moartea actorului Marin Moraru

Marin Moraru s-a născut la 31 ianuarie 1937, în Bucureşti, într-o familie modestă – tatăl său fiind vopsitor de vagoane la CFR, iar copilăria şi-a petrecut-o în cartierul Giuleşti, pe strada Tabla Buţii.
În copilărie visa să devină aviator, însă, la îndrumarea tatălui a urmat cursurile şcoii de Construcţii Căi Ferate – Întreţinere Drumuri şi Poduri, perioadă în care l-a cunoscut pe regizorul Mihai Dimiu, care se ocupa de echipa de teatru de amatori a şcolii. Marin Moraru primeşte astfel primul rol din viaţa sa, în piesa „Steaguri pe tunuri”, de A.S. Makarenko.
La absolvirea şcolii este repartizat la Braşov, ca asistent de picher, având în responsabilitate întreţinerea unei porţiuni de cale ferată.
După un an s-a tranferat la uzina Griviţa Roşie, în Bucureşti, ca agent tehnic.
Se înscrie la Universitateta Politehnică, la sugestia familiei, unde este admis, dar fiindcă destinul i-a rezervat altceva, Marin Moraru află de la radio amănunte despre admiterea la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică (I.A.T.C.) „I.L. Caragiale”, unde se hotărăşte să îşi încerce norocul şi să participe la examen.
Nu este admis, dar este acceptat ca „audient”, participând timp de un an la cursuri fără a primi note. În cele din urmă, după un an trece examenul de admitere, fiind înscris direct în anul II, la clasa prof. Dina Cocea.
În facultate îl cunoaşte pe regretatul Gheorghe Dinică, alături de care a absolvit institutul în anul 1961, cei doi fiind legaţi, de atunci, printr-o prietenie puternică ce a durat până la plecarea la cele veşnice a maestrului Dinică.
Examenul de absolvire a reprezentat pentru Marin Moraru, tălmăcirea rolului Agamiţă Dandanache din piesa „O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale.
După absolvirea facultăţii, a activat ca actor pe scena de la Teatrul Tineretului, în perioada 1961-1964, unde a fost prezent în rolurile Pigulete – „Pigulete plus cinci fete” de Constantin Bratu, regia Ion Lucian, Guliţă – „Chiriţa în provincie” de Vasile Alecsandri, regia Sanda Manu şi Şase roluri – „Ocolul Pământului” de Pavel Kohout, regia Radu Penciulescu.
După o perioadă în care a predat în calitate de conferențiar universitar la I.A.T.C. București (1974-1980), s-a reîntors în anul 1980 la Teatrul Național „I.L. Caragiale”. Din anul 2002 a fost societar de onoare al Teatrului Național din București.
Se stinge din viață la 79 de ani în Spitalul Elias din București pe 21 august 2016, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu.

 

19 august 2021

Theodor Aman – 130 de ani de la moartea marelui pictor

În urmă cu 130 de ani, la 19 august, se stingea din viaţă Theodor Aman, cel dăruit picturii până în ultima clipă, nu simbolic, ci efectiv. Locuinţa şi atelierul său, devenite muzeu, oferă vizitatorului, şi azi, imagini încărcate de semnificaţii: Theodor Aman nu a fost numai pictorul a cărui operă marchează o nouă direcţie (aceea a maturităţii) în arta noastră plastică, dar şi un mare patriot, un iniţiator şi  un  deschizător de drumuri. S-a născut la 20 martie 1831, la Câmpulung, dintr-o familie craioveană refugiată din pricina ciumei, care bântuia în acea perioadă cetatea banilor. După o scurtă perioadă de studii la Craiova, viitorul pictor îşi continuă şcoala la Colegiul „Sfântul Sava” din Bucureşti. Aici, profesori ca August Treboniu Laurian, Petrache Poenaru şi C[ostache] Aristia îl vor educa în spiritul noilor idei ale secolului, iar profesorul şi pictorul Carol Wahl Steiner va continua să-l încurajeze în pictură, aşa cum la Craiova o făcuse Constantin Lecca.

16 august 2021

205 ani de la naşterea lui Ion Ghica

Printre luminoasele figuri ale istoriei culturii româneşti din secolul al XIX-lea se află şi cea a omului politic, economistului şi scriitorului Ion Ghica, al cărui nume e legat de multe dintre evenimentele politice şi culturale ale României. S-a născut la Bucureşti, în ziua de 16 august 1816. Tatăl său, banul Dimitrie Scarlat Ghica, şi mama sa, Maria Câmpineanu, ocupându-se de educaţia copilului, l-au dat pe acesta la Colegiul „SfântulSava”, unde Ion Ghica are ca profesori pe unii dintre entuziaştii oameni de cultură care îi vor sădi în suflet dorinţa de a lupta pentru propăşirea poporului nostru. Aici, Ghica îi cunoaşte şi se împrieteneşte cu Grigore Alexandrescu şi cu neobositul revoluţionar de mai târziu, Nicolae Bălcescu. Ca  mulţi  alţi  tineri  de  atunci,  Ghica îşi  continuă studiile  la  Paris. Îşi  ia  bacalaureatul  la  Sorbona şi urmează apoi studiile de specialitate, devenind, după 5 ani, inginer de mine.

05 august 2021

Destinații de vacanță: Castelul Scaligero


În cazul în care vă permiteți un concediu în afara țării, vă recomand Castelul Scaligero. Este o fortăreață din epoca medievală, punct de acces în centrul istoric al localității Sirmione, pe Lacul Garda. Este unul dintre cele mai bine conservate castele din Italia. În 2019 a fost a 22-a cea mai vizitată atracție din Italia, cu 308.459 de vizitatori. În cazul în care ajugenți acolo și vă amintiți de această recomandare, mi-ar face o mare plăcere să primesc o vedere de la voi. Poșta Italiană a fost darnică cu timbrele prin care să-și promoveze frumusețile patriei.

04 august 2021

Destinații de vacanță: Mănăstirea Voroneț


Mănăstirea Voroneț este supranumită „Capela Sixtină a Estului” și este recunoscută în special pentru culoarea sa. Rețeta folosită pentru obținerea Albastrului de Voroneț nu mai este cunoscută de nimeni. Biserica Mănăstirii a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni şi 3 săptămâni și a fost ctitorită de voievodul Ştefan cel Mare şi Sfânt.

În anul 1993, Mănăstirea Voroneț a fost inclusă în patrimoniul cultural mondial UNESCO.

03 august 2021

Destitanții de vacanță: Transalpina și Valea Lotrului

Valea Lotrului reprezintă una dintre cele mai frumoase zone turistice din țară, un amestec de peisaje frumoase, căderi de apă, istorie, tradiție, un tărâm magic și plin de legende. Frumusețea zonei se regăsește în mulțimea de lacuri, cascade dar și a locurilor și traseelor pe unde te poți plimba. Majoritatea obiectivelor turistice sunt obiective naturale, accesibile pentru turiști, însă cele mai multe au un grad de dificultate mai mare și necesită un echipament și o condiție fizică bună.

Valea Lotrului, o vale montană în totalitate, a oferit din timpuri străvechi condiții foarte bune de locuire. Se află în Carpații Meridionali, grupa Parâng, iar pe cei 80 km aceasta străbate Masivul Parâng, sudul Munților Lotrului, nordul Munților Căpățânii și Munții Latoriței.
Aici se găsesc cele mai impresionante drumuri din țară: Transalpina (Drumul Regelui), cu cea mai mare altitudine din România, 2.145 m în Pasul Urdele, și Drumul Strategic (Strategica) construit în Primul Război Mondial, drum care străbate culmea principală a Munților Latoriței.

02 august 2021

Cristo Redentor are chipul sculptat de un român

Cu siguranță cunoașteți imaginea statuii lui Cristos Mântuitorul (Cristo Redentor) din Rio de Janeiro, Brazilia. Această statuie este considerată una dintre minunile lumii moderne. Ceea ce probabil nu știați încă este faptul că ea are chipul sculptat de un român. Numele său este Gheorghe Leonida (1893 - 1942) și s-a născut la Galați. Sculpturile sale pot fi admirate la Muzeul Național de Artă, Muzeul Tehnic din București și Castelul Bran? Și pentru că tot este o lună de concedii, ne oprim o clipă pe treaseu să le admirăm?

01 august 2021

Afaceri


Proprietarul unei firme de construcții vorbește cu primarul orașului:
– Am la firmă un Lexus nou, de care nimeni nu se folosește, mă gândeam să vi-l fac cadou!
– Nu, nici într-un caz! Eu nu primesc cadouri așa de scumpe!
– În cazul acesta, aș putea să vi-l vând cu... 200 de euro.
– Eeee… atunci aș vrea să cumpăr două!

31 iulie 2021

Camelia, o floare minunată!


Originară din Asia de Sud-est, China şi Japonia, camelia a fost adusă în Europa de către botanistul iezuit Georg Joseph Kamel, şi în onoarea sa a fost denumită „Camelia”. Sunt peste 120 de specii de camelii.
Varietatea Cameliei japonica este cea mai populară dintre toate, datorită florilor sale spectaculoase.

La piață

Mă duc la piaţă şi trec pe lângă o tarabă cu pepeni unde era un carton pe care scria: „Un pepene 3 lei, sau trei pepeni la 10 lei”.
În loc să-i spun tipului din spatele tarabei cât de prost e, m-am hotărât să-i demonstrez. Aşa că l-am abordat:
– Aş dori un pepene!
– Da, domnule, face trei lei.

I-am dat banii şi i-am spus:
– De fapt, mai dă-mi unul, te rog.
– Nicio problemă domnule, încă trei lei.
– Ştii ceva, i-am zis, mai dă-mi unul, să fie trei.
– Desigur, domnule, trei lei vă rog.
Abia mă abţineam să nu râd şi i-am spus:
– Tocmai am cumpărat trei pepeni pentru nouă de lei, iar pe cartonul tău scrie trei pepeni pentru zece lei. Tu îţi dai seama cât de prost eşti?
– Nu sunteţi primul client care îmi spune, chicoti el, toată lumea face mişto până când subliniez că au cumpărat trei pepeni în loc de unul!

28 iulie 2021

România, 65 de ani în UNESCO. Delta Dunării, 30 de ani în Patrimoniul Mondial UNESCO

Chiar dacă a fost programată înițial pentru ultima parte a lunii septembrie, Romfilatelia a introdus în circulație, marți, 27 iulie 2021, emisiunea de mărci poștale România, 65 de ani în UNESCO. Delta Dunării, 30 de ani în Patrimoniul Mondial UNESCO (LP #2332) alcătuită din 4 timbre, o coliță dantelată și două plicuri „prima zi”.
Cele patru timbre ale emisiunii, machetate de Mircea Cantor și Mihail Vămășescu, prezintă specii de păsări și mamifere întâlnite în Delta Dunării. Unele sunt reprezentative pentru această regiune, în vreme ce altele sunt mai larg răspândite, existând și în Deltă, ca și în alte zone ale țării noastre. Toate își au importanța lor în ecologia Deltei Dunării, contribuind la biodiversitatea remarcabilă a acestei regiuni.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este ilustrată barza neagră (Ciconia nigra). Este o specie rară, solitară, ce populează regiunile din apropierea lacurilor, râurilor sau a terenurilor mlăștinoase. În Delta Dunării este prezentă în perioada de migrație.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei este reprezentat pănțărușul (Troglodytes troglodytes).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei este înfățișat castorul european sau brebul (Castor fiber).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei este reprezentat pelicanul creț (Pelecanus crispus).
Pe colița dantelată a emisiunii sunt reprezentate, într-o grafică modernă, animale și plante din Delta Dunării, ilustrațiile fiind realizate de apreciatul artist Mircea Cantor, originar din România.
Pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii este reprezentat un peisaj specific Deltei Dunării, ce evocă prezența umană în regiune și o îndeletnicire tradițională a localnicilor – pescuitul. Emisiunea este însoțită de o mapă filatelică realizată într-un tiraj limitat de 246 exemplare.

Pardalota pestriță

Pardalota pestriță (Pardalotus punctatus) este una dintre cele mai mici păsări australiene (întâlnită în zonele fertile de pe coasta de est, sud-estul și colțul de sud-vestul Australiei) ce are între 8 și 10 cm lungime. Este o pasăre frumos colorată, cu ciocul scurt și dur, și sprâncene complet albe. Părțile superioare, inclusiv coroana, în principal sunt negre acoperite cu pete albe. Penajul are variații minore: are penajul de pe gât-galben iar penele de pe burtă sunt de un galben-pai. Femelele sunt mai pufoase în general și au gâtul simplu, alb, iar petele de pe coroană pot părea crem sau galben. Mai este cunoscută și sub numele de Pasărea diamant. Vocea este un „ding” dublu foarte clar și repetitiv. Este o pasăre comună întâlnită în pădurile și câmpiile din Australia, precum și în grădinile rurale și în zonele urbane în grădinile publice unde eucalipții maturi sunt prezenți în număr suficient pentru a crea un acoperiș dens. Acestea sunt păsări foarte active, energice și curioase. Face mici vizuini de cuib în malurile solului. Perechile se reproduc o dată pe an, când depun 3 până la 4 ouă albe rotunde, care sunt incubate 19 zile.

22 iulie 2021

Jocurile Olimpice de vară, Tokyo 2020

Cu prilejul celui mai așteptat eveniment sportiv al anului 2021, Romfilatelia, în colaborare cu Comitetului Olimpic și Sportiv Român, introduce în circulație, vineri, 23 iulie 2021, emisiunea de mărci poștale Jocurile Olimpice de vară, Tokyo 2020 (LP #2331), machetată de către George Ursachi.
La Tokyo 2020, cea de-a XXXII-a ediție de vară a Jocurilor Olimpice, prima din istorie care a fost amânată, în jur de 100 de sportivi sub culorile tricolorului românesc vor ataca podiumul olimpic la 17 discipline sportive.
Cele șase timbre ale emisiunii, având dimensiunile de 27 x 42 mm, cu valorile nominale de 1,70 lei, 2 lei, 2,20 lei, 7 lei, 9 lei, 10,50 lei și colița cu valoarea nominală de 31,50 lei prezintă imagini stilizate ale unor sportivi din diferite domenii: fotbal, canotaj, înot, aruncarea discului, tenis de câmp, tenis de masa, respectiv scrimă.
Cele două plicuri „prima zi” a emisiunii prezintă sportivi din domeniul gimnasticii artistice evoluând la diferite aparate.

21 iulie 2021

Concursul verii

Vă mai place să citiți? Pentru pasionații de lectură (carte tipărită) m-am gândit să realizez un concurs. Ce aveți de făcut? Foarte simplu! În această vară, începând de acum și până la sfârșitul lunii septembrie 2021, cei care doresc să câștige cartea „Căpitan la cincisprezece ani” de Jules Verne, ediția 1993, apărută la editura Octopodium din București îmi vor trimite o vedere pe adresa Pop Alexandru, OP1, CP23Ext, Baia Mare, 430211, Maramureș, România, în care să menționeze adresa și faptul că doresc să participe la concursul verii. Câștigătorul va fi desemnat prin tragere la sorți în data de 9 octombrie (pentru a fi timp suficient să ajungă vederile expediate pe data de 30 septembrie). Trebuie să menționez faptul că premiul oferit nu este o carte nouă, ea a fost lecturată și a stat în bibliotecă ceva ani însă se află într-o stare bună: nu are pagini rupte, nu este îndoită ci doar filele ușor îngălbenite de trecerea timpului. Menționez acest lucru pentru a se ști pentru ce se concurează.

Dacă ideea unui astfel de concurs este agreată și pe viitor voi mai oferi alte titluri. În funcție de părerea voastră există posibilitatea de a organiza acest concurs aproape lunar. Aștept să-mi scrieți în acest sens. Mult succes tuturor!

19 iulie 2021

ARO 24

Știați că ARO a fabricat peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 țări pe cinci continente? La vremea sa, ARO 24 a fost una dintre cele mai bune mașini de teren din întreaga lume. Denumirea de ARO reprezintă prescurtarea pentru Auto România.

15 iulie 2021

Peceți ale domnitorilor români (II)

Continuând o temă inițiată în anul 2019, Romfilatelia, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României, Arhiva Națională a României și dl. muzeograf dr. Sorin Iftimi de la Complexul Național Muzeal „Moldova” din Iași, a introdus în circulație, joi, 15 iulie 2021, emisiunea de mărci poștale Peceți ale domnitorilor români (II), alcătuită din patru timbre și o coliță nedantelată.
Pe  primul timbru al seriei, cu valoarea nominală de 1,40 lei (contravaloarea taxei de recomandare internă), este reprezentată o hrisobulă a lui Petru Cercel, din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, pe fundal fiind reprodus un document iscălit de acest domnitor, document aflat la Arhivele Naționale ale României.
Pe cel de-al doilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 1,50 lei (contravaloarea unei imprimate interne cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentată o pecete în ceară roșie a lui Radu Mihnea.
Pe cel de-al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 7 lei (contravaloarea unei imprimate externe cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame), este reprezentată o hrisobulă a domnitorului Grigore I Ghica.
Pe cel de-al patrulea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei recomandate externe cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentat sigiliul domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Pe colița nedantelată, cu valoarea de 31,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), este reprezentată (avers și revers) hrisobula lui Grigore I Ghica, deosebit de valoroasă, unul dintre puținele obiecte de acest fel existente în țara noastră.
Emisiunea este însoțită de două FDC-uri și o mapă filatelică (tiraj 236 exemplare), numerotată, care conține blocul special de patru timbre nedantelate al emisiunii.

Spectacol gratuit la Desești

Crezi că jucăriile sunt doar simple obiecte neînsuflețite, fără personalitate? Fără sentimente, fără idei, fără probleme? Dacă vrei să știi cum uneori, când nimeni nu le vede, jucăriile se mișcă, vorbesc, cântă și dansează singure, vino să cunoști dintr-o perspectivă inedită, niște păpuși cochete, extrem de drăguțe sau foarte bune afaceriste, o rață mai neîndemânatică, dar tare simpatică, o șoricică geloasă, dar optimistă și cu inițiativă, un urs cam surd, dar foarte afectuos, un general ferm și poliglot și niște motocicliști cam gălăgioși, dar haioși. Vino să vezi ce fac jucăriile când au o problemă majoră, când existența lor este amenințată, când declară stare de necesitate. Din resursele sale, se pare inepuizabile, regizorul și producătorul Claudiu Pintican a scos o nouă bijuterie muzical-feerică, despre o lume specială. Lumea jucăriilor prinde viață într-un spectacol fascinant, educativ, plin de fantezie, după un text al scriitoarei Sînziana Popescu, susținut de jocul și joaca încărcate de umor și duioșie ale actorilor Școlii Ludice a Teatrului Ararat.

Marți, 20 Iulie la Casa Parohială din Desești... la ora 18°°... vor fii pe scenă actorii teatrului ARARAT să vă prezinte frumoasa piesă „Când jucăriile spun Pa”. Intrarea este liberă !!!
Vă așteptăm cu mult drag !!!

13 iulie 2021

Muzeul Trenulețelor Valentin Banciu

Dacă în această vară drumurile din concediul mult așteptat și planificat pe îndelete de ceva vreme te poartă pe meleaguri hunedorene, merită se faci un popas, preț de câteva ore, la Muzeul Trenulețelor „Valentin Banciu”. Regretatul pilot de raliuri s-a îndrăgostit iremediabil de calea ferată și trenuri la vârsta de 10 ani când a primit cadou macheta primei locomotive. Se întâmpla în 1974. În peste 40 de ani de colecție au fost realizate o dioramă cu patru anotimpuri, 18.000 de piese (trenulețe, garnituri și mașinuțe) și 4 camere de expoziție. Muzeul poate fi vizitat de marți până duminică între orele 10 - 20 la sediul din Bd. Libertății, nr. 4.

12 iulie 2021

Premiera spectacolului „Micul Prinț” la Teatrul Ararat din Baia Mare


„Noi, oamenii mari, cu toții am putea fi niște ființe solare, dacă ne-am aminti, și dacă ne-am reîmprieteni cu COPILUL din noi.”

Sâmbătă, 17 Iulie, de la ora 19, vă așteptăm la PREMIERA spectacolului „MICUL PRINȚ”, adaptare după romanul cu același nume al lui Antoine de Saint-Exupery. Spectacolul va avea loc la sediul Teatrului Ararat din Baia Mare (Sala mică a Casei de Cultură a Sindicatelor, B-dul Independenţei nr. 4)
Din distribuție fac parte: Ruxandra Lăzărescu, Tania Popa, Mihaela Maria Bude, Crista Bud, Nicolo Făt, Claudiu Pintican, Anastasia Popa, Eliza Daria Pintican, Daniela Aurelia Bude, Ecaterina Filipaș, Matei Tița și Antonio Colopelnic.
Muzica originală: Călin Ionce
Dramatizarea și direcția de scenă: Claudiu Pintican
Prețul unui bilet este 40 de lei. Informații suplimentare și rezervări se pot obține la telefoanele: 0723 275 912 sau 0740 043 136.

11 iulie 2021

Ziua mondială a populaţiei

În urmă cu 34 de ani, în anul 1987, data  de 11  iulie a fost marcată în întreaga lume ca Ziua Mondială a Populaţiei. Această zi a fost aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde. Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale a populaţiei de pe glob. Creşterea populaţiei mondiale este o problemă căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global, chiar dacă în anumite zone ale Terrei populaţia evoluează uneori în contradicţie cu tendinţa generală, aşa cum se întâmplă în „Bătrâna Europă”.  Continentul nostru îşi justifică numele prin creşterea vârstei medii a locuitorilor şi scăderea continuă a populaţiei, ca şi în România, informează site-ul Institutului Național de Statistică.

10 iulie 2021

555 de ani de la întemeierea vestitei ctitorii a lui Ştefan cel Mare

Seria ctitoriilor marelui voievod Ștefan cel Mare, care vor duce la închegarea stilului moldovenesc în arhitectură, începe cu Mănăstirea Putna (1466-1470), de la a cărei fondare se împlinesc 555 de ani. În 1466, „cum a ajuns primăvara în munte şi s-au scurs puhoaiele, Ştefan-Vodăa poruncit lui Ion Vistiernicul să sloboadă cheltuielile zidirii de la Putna” (M. Sadoveanu). Zidirea a început în ziua de 10 iulie 1466, când domnul, urcând pe obcine, cu o ceatăde oşteni, „a slobodzit cu arcul de pre locul pre care urma să fie aşezată piatra clopotniţei. Iară locul unde au cădzut săgeata au fost să fie locul unde se va zidi altariul” –zice cronicarul. În 1469 biserica era gata, sfinţirea făcându-se în 1470, cu participarea mitropolitului Teoctist, care-l unsese pe Ştefan ca domn al Moldovei, pe Câmpia Dreptăţii.

09 iulie 2021

DB Museum Halle

Astăzi (9 iulie 2021) am primit de la Aurelia o frumoasă vedere cu locomotive ediatată de Muzeul DB din Germania. DB Museum Halle (Saale) este o filială a Muzeului de transport Nürnberg în orașul Halle (Saale). Vehiculele expuse se află în rotunda IV a fostului depozit feroviar. Rotunda de astăzi a fost construită din 1895 și a avut inițial nouă standuri. Achiziția de locomotive noi și, în același timp, mai mari au făcut în curând necesară extinderea magaziei. În 1908 au fost adăugate opt standuri cu șenile mai lungi și gropi de lucru, precum și un sistem central de extracție a fumului cu două coșuri de fum. Platanul de astăzi a fost construit de fabrica de mașini Windhoff în 1929 și reconstruit în 1987. Podul are o lungime de 23 de metri. Majoritatea exponatelor din muzeu sunt serii ale Deutsche Reichsbahn (din perioada anterioară și după 1945).


În camera rotundă a muzeului există, de asemenea, o serie de alte exponate despre semnalizare și tehnologia locomotivei. Acestea includ întrerupătoare de ulei, întrerupătoare de expansiune, întrerupătoare de circuit de aer comprimat, întrerupătoare rapide de aer comprimat, întrerupătoare de vid, întrerupătorul de acționare al unui BR E 44, diferite relee, motorul de acționare al unui BR E 11, anvelopa roții din DR 18 201 și o mașină de bilete controlată de microcomputer (MFA) a Reichsbahn. Forma și semnalele luminoase din diferite momente fac parte din expoziție. Setul de roți motrice 04 0015 (seria DR 19.0 (Reko)) , care a fost retras în 1976, se află acum pe platanul muzeului. Dacă ajungeți cumva prin zonă, trebuie să știți că muzeul este de obicei deschis în fiecare sâmbătă între orele 10:00 și 16:00 (ora locală).

Pentru a-mi expedia vederea, prioritar, ea a fost francată cu timbre în valoare de 95 de eurocenți. Ambele timbre au fost tipărite pe hârtie luminiscentă (la lumină ultravioletă hârtia se colorează într-o nunanță gălbuie). Timbrul cu nominalul de 75 de eurocenți (Mi:DE 2951) face parte din emisiunea „Centenarul căii ferate Mittenwaldbahn” care a fost pusă în circulație pe data de 9 august 2021. Are dimensiunea de 44.2 x 26.2 mm și dantelura de 13½ x 13¾ unități. În imagine este reprodusă o ramă electrică care traversează un viaduct. Cel de-al doilea timbru, ilustrând un fir cu flori de clopoței albaștri, are valoarea nominală de 20 de eurocenți (Michel DE 3432) și face parte din emisiunea de uzuale „Floră” și a fost pusă în circulație pe data de 18 decembrie 2018. Marca poștală auto-adezivă are dimensiunea de 21.5 x 30.5 mm și o ștanță de 10 unități.

08 iulie 2021

125 de ani de la aniversarea liniei de cale ferată Iași - Dorohoi

În urmă cu 125 de ani, pe data de 1 august, aveau să circule, în mod oficial, primele trenuri pe întreaga distanță de la Iași (județul Iași) și până la Dorohoi (județul Botoșani). Linia, în lungime de 154 de km, se află pe magistrala CFR 600.

Primele discuții purtate în Parlamentul țării privind construcția acestei linii au fost purtate la data de 28 februarie 1884. În pur stil românesc ele s-au prelungit până pe 29 martie 1885 când Regele Carol I a promulgat Legea nr. 1050 care prevedea, pe lângă contruirea de alte linii de cale ferată și a drumului de fier dintre cele două localități ce avea să treacă pe Valea Jijiei. Justificarea acestei decizii a avut ca scop valorificarea economică a produselor agricole dintr-o zonă care era departe de alte mijloace de transport. 

La puțin timp după demararea lucrărilor au început să apară și primele probleme create de proprietarii de terenuri pe unde trebuia să fie proiectată linia. Aceștia au reușit să impună construirea liniei peste Dealul Epurenilor, fiind necesară străpungerea acestuia cu un tunel în lungime de 941 m.

Inginerul Elie Radu a realizat în 1888 două proiecte pentru această linie care au fost discutate și răsdiscutate până în 1891. Construcția liniei a început, în cele din urmă, din ambele capete pentru a se putea crea condiții pentru transportarea materialelor ce nu puteau fi procurate pe plan local (pietriș, nisip, cărămidă, materiale de cale ș.a.). Execuția a fost realizată pe șase tronsoane cu șantiere deschise aproape simultan.

La construcția clădirilor din stații și linie curentă, la fundațiile podurilor și podețelor, la căptușirea tunelului Epureni s-a utilizat pentru prima dată cărămida aparentă de Ciurea. Pentru alimentarea locomotivelor cu apă au fost construite stații de pompare și castele de apă care se alimentau din râul Jijia în stațiile Larga, Todireni și Ungureni. Deoarece calitatea apei era una improprie s-a decis în scurt timp să se apeleze la soluția alimentării dintr-un vagon cisternă care era atașat imediat după locomotive. Cisternele se umpleau la Iași și la Dorohoi. Acest sistem a fost utilizat până în anul 1956.

Timp de aproape o jumătate de deceniu linia s-a bucurat de un real succes. Creșterea traficului a necesitat ca în aproape fiecare stație să se construiască magazii și depozite pentru colectarea și păstrarea cerealelor. La scurt timp după revoluție linia avea să cunoască declinul, iar traficul să se reducă drastic. Nu mult după ce linia a împlinit un veac de exploatare, operatorul național (CFR-ul) renunță treptat la cursele de călători pe acest tronson. Ele sunt preluate de operatori privați. Astăzi, la aniversarea a 125 de ani de la inaugurare, linia este străbătută de șase perechi de trenuri operate de către Regio Călători care parcurg distanța dintre cele două stații în aproximativ 3 ore și 25 minute. Sunt amenajate 23 opriri la Lețcani, Movileni hc, Potingeni hc, Larga Jijia, Vlădeni, Iacobenii Vechi hc, Șoldana, Andrieșeni hc, Rediu, Răuseni hc, Todireni, Jijia hc, Zlătunoaia, Trușești, Buhăceni hc, Dângeni, Dângeni Nord hc, Ungureni, Mândrești hc, Vorniceni, Mateieni hc, Corlateni hc și Carasa hc. Trenurile sunt compuse majoritatea prin cuplare a câte două automotoare diesel Caravele (din clasa 97) achiziționate la second hand din Franța, oferind călătorilor locuri la clasa 1 și 2. 

Pentru a marca acest eveniment am machetat un plicul prezentat, format C6, care poate fi descărcat de doritori şi tipărit amendamentul de a nu modifica elementele compoziţiei. În cazul în care există o asociaţie filatelică care poate realiza şi o ştampilă aniversară, cele două elemente ar putea fi folosite împreună. Mi-ar face o deosebită plăcere dacă în data aniversării cineva din localităţile amintite mi-ar putea trimite plicul special.

06 iulie 2021

Expoziția internațională de filatelie Filananias și-a deschis porțile

Așteptată cu interes de către filateliștii din toată lumea, în urmă cu câteva ore a avut loc marea deschidere a expoziției virtuale de filatelie, cu participare internațională Filananias 2021. Expun pasionați de filatelie din 17 țări: India, Brazilia, Peru, România, Portugalia, Mexic, Spania, Ucraina, Panama, Argentina, Germania, Republica Moldova, Italia, Israel, Elveția, Franța și Australia, unii dintre participanți fiind la prima lor competiție. România este reprezentată de către 6 participanți (Cioruța Bogdan-Vasile, Golea Valentin, Markov Nicolae, Pașcariu Samuel, Pop Alexandru Leonard și Răducu Mihnea) prezenți cu 11 exponate. Dorim succes tuturor participanților.

În cadrul expoziției există și o secțiune intitulată „votul publicului” unde vizitatorii își pot vota exponatul favorit. Și site-ul nostru poate fi votat cu un click aici.

02 iulie 2021

IR 1945: Mangalia - Satu Mare

În sezonul estival unul dintre cele mai aglomerate trenuri, care străbate țara de la NV la SE este cel care duce turiștii de la malul mării până în cel mai îndepărat colț de tară. Trenul numarul IR-N 1945, operat de către CFR Călători pleacă din Mangalia la ora 15:08 și ajunge la Satu Mare (via Baia Mare) la ora 09:47 (a doua zi). Distanța dintre Mangalia și Satu Mare pe calea ferată este de 945 km, iar durata călătoriei este de 18 ore și 39 minute (dacă nu intervin întârzieri). Viteza medie de deplasare este de 51 km/h.


Trenul are următoarele servicii: clasa 1 (pe tot parcursul), clasa a 2-a (pe tot parcursul), cușetă 4 paturi (pe tot parcursul), cușetă 6 paturi (pe tot parcursul), dormit 2 paturi (pe tot parcursul), dormit single (pe tot parcursul), loc rezervat (biletul se emite obligatoriu și automat cu tichetul de rezervare inclus în preț, pe tot parcursul), restaurant/bar (de la prima stație până la stația Gâlgău). Pe lângă traseul principal Mangalia – Satu Mare, trenul mai are 2 grupe. Grupa #1: în stația Deda, trenul trimite vagoane către Târgu Mureș, de unde va circula de asemenea cu denumirea de IR 1949. Grupa #2: în stația Dej Călători, trenul trimite vagoane către Cluj Napoca, de unde va circula de asemenea cu denumirea de R 04303.

Pe parcursul călătorei vagoanele sunt tractate, pe diferite porțiuni, de locomotive GM, EA și EC aparținând regionalelor Constanța, București, Brașov și Cluj. Cu ajutorul fotografiilor realizate de Mihai Călinescu, Şoimu Marius Gheorghe, Robert D. și Mureșeanu_976 (cărora le mulțumesc și pe această cale) am realizat o serie de plicuri în care acest senzonier a fost surprins în diferite locuri din țară, cu diferite tracțiuni. Cei care dețin și alte fotografii la rezoluție bună și doresc să realizez și alte piese, pot să-mi trimită imaginile prin e-mail la adresa timbrufilatelic@yahoo.com, menționând o scurtă descriere (numărul trenului surprins, numele locomotivei, locația, data la care a fost realizată) și dacă doresc să menționez pe plic creditul foto (numele autorului). 










01 iulie 2021

Automotorul ADH 11 (seria 76)

Automotoarele ADH 11 sunt destinate transportului de călători pe distanţe scurte şi medii, fiind cumpărate la mâna a doua de la Căile Ferate Germane (DB AG). Automotorul ADH 11 este compus din trei vagoane (două vagoane motoare şi un vagon remorcă intermediar) şi este pus în mişcare de două motoare diesel. Boghiurile sunt echipate cu suspensie secundară cu pernă de aer, pentru un confort sporit al călătorilor.
Fiecare vagon motor al automotorului ADH 11 este împărtit în două saloane de clasa a doua (total 55 locuri) şi două compartimente de clasa întâi (cu câte 6 locuri fiecare, total 12 locuri). Vagonul intermediar are 64 locuri pentru clasa a doua. În total, automotorul oferă 198 locuri, 174 la clasa a doua a doua și 24 la clasa întâi.
Automotorul este echipat cu două motoare diesel MTU 6H1800 R81P, cu o putere nominală de 390 kW la turaţia de 1800 rot/min. Transmiterea forţei de tracţiune se realizează cu ajutorul unei transmisii Voith DIWA Rail 884.5. Toate subansamblurile importante sunt grupate pe o platformă comună - grupul de propulsie (PowerPack). Această platformă reuneşte motorul termic, transmisia hidraulică, instalaţia de răcire, compresorul, generatorul pentru 24 V c.c., compresorul instalaţiilor de aer condiţionat.
Automotoarele ADH11 se utilizează doar la trenuri personale.



În data de 30 iunie 2021 am surprins în gara Baia Mare automotorul compus din 76-1416-7 (vagon motor nr. 1) + 59-1416-3 (vagon remorcă) + 76-1456-3 (vagon motor nr. 2) operat de CFR Călători pe relația Baia Mare - Jibou cu trenul R4046. Cu imaginile surprinse am realizat patru plicuri de corespondență, format C6, din ciclul „2021 - Anul European al Căilor Ferate”. Cei care doresc pot da click pe imagini pentru mărire, iar după salvarea pe calculatoriul propriu își pot tipări fața plicurilor.



150 de ani de la nașterea arhitectului Ion D. Berindei

Romfilatelia în colborare cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române, doamnei lector univ. dr. Sidonia Teodorescu, Institutul Național al Patrimoniului și Muzeulu Național „George Enescu”, Muzeul Municipiului București și Fundația Europeană Titulescu, introduce în circulație, vineri, 2 iulie 2021, emisiunea de mărci poștale „Ion D. Berindei, 150 de ani de la naștere” (LP #2329), dedicată unuia dintre marii arhitecți ai României, autor al unor edificii care reprezintă și azi adevărate podoabe ale patrimoniului construit din țara noastră.
Pe timbrele emisiunii, machetate de George Ursachi, sunt ilustrate patru opere reprezentative ale lui Ion D. Berindei din capitala României.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame) este reprezentată Casa Assan, azi Casa Oamenilor de Știință (Piața Lahovari nr. 9).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame) este reprezentată Casa Titulescu din București, astăzi sediul Fundației Europene Titulescu (Șos. Kiseleff nr. 47).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame) este ilustrat Palatul Cantacuzino din București, astăzi sediu al Muzeul Național „George Enescu” (Calea Victoriei nr. 141).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea serviciului recomandat extern) este reprezentat Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” (Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 21), singurul observator astronomic din capitală deschis publicului, aflat azi în administrarea Muzeului Municipiului București.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii a fost realizat un colaj de imagini: un detaliu al fațadei Palatului Cantacuzino din București, o fotografie de epocă înfățișându-l pe arhitectul Ion D. Berindei în mijlocul unui grup de colaboratori, Palatul Culturii din Iași și Hipodromul de la Băneasa.

30 iunie 2021

Câteceva despre mazăre

Pentru mulți mazărea este un aliment de bază care este consumată aproape săptămânal. Puțini însă cunosc informații despre istoria sa, valoarea ei nutritivă și modul optim de consum. Iată în continuare câteva lucruri ale acestei minunate plante, pe care, probabil, nu le știai. 

Se crede că prima cultură de mazăre de grădină a fost recoltată în Delta Nilului între 4800 şi 4400 î.Hr. potrivit arheologilor. În România este adusă în secolul al XVII-lea.

Mazărea folosită în alimentaţie, a devenit la modă între anii 1600 şi 1700, dar a fost descrisă de către francezi drept o „nebunie”. Mazărea a devenit foarte utilizată în bucătăriile din Franța în timpul lui Ludovic al XIV-lea, Regele Soare. Grădinarul lui cultiva mazăre în grădină de la Versailles, iar regele devenise obsedat de această legumă pe care o cerea tot mai des în felurile de mâncare.

Din compoziția mazărei nu lipsește vitamina C, care are un rol important în creșterea sistemului imunitar. Întrucât corpul nu poate să producă singur vitamina C, trebuie ajutat printr-un consum constant de alimente care abundă în acest antioxidant, esențial și pentru menținerea sănătății. Această vitamină protejează organismul de infecții și poate chiar stimula organismul să producă anticorpi care să lupte împotriva bolilor. O porție de mazăre are mai multă vitamina C decât 2 mere și mai multe proteine decât un ou întreg.

Se spune despre mazăre că uşurează durerile de ulcer, deoarece ajută la epuizarea acizilor din stomac.

Cel mai bun mod mod a consuma mazăre este de a o prepara la aburi. Important este să nu fie gătită prea mult, altfel devine prea moale și își pierde din substanțele nutritive. Poate fi adăugată, de asemenea, la supe, în tocănițe și salate.

Nu întotdeauna ce este bun pentru unii este bun și pentru alții! Mazărea conține totuși și niște substanțe dăunătoare anumitor oameni, numite purine. Cei care suferă de tulburări renale sau gută, nu ar trebui să consume mazăre verde. Aceasta nu este o problemă pentru oricine altcineva.  

Arborele cu lalele

În câteva localităţi din judeţul Hunedoara, iubitorii de specii vegetale exotice pot admira o minunăţie de copac, un adevărat monument al naturii, cunoscut sub numele de „tulipan”. Acest arbore, rar în România, poate fi văzut la Aninoasa, Ghelari, în parcul dendrologic din Simeria care deţine cea mai valoroasă colecţie de plante lemnoase exotice din România, plantate începând cu a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, la Petroşani sau în curtea castelului Pogany de la Păclişa. Hunedoara este judeţul în care se află cele mai multe exemplare din România, însă alte exemplare au fost remarcate și în alte zone ale țării, de la Reșița până la Rădăuți sau Bistrița. Tulipanul, sau „arborele cu lalele”, are flori cu un colorit specific galben-verzui, cu nuanţe de portocaliu, asemănătoare cu lalelele, şi frunze în formă de liră. Înfloreşte o dată la câţiva ani, între lunile aprilie şi iunie, pe durata a aproximativ 200 de ani. Copacii sunt înfloriţi între trei şi şase săptămâni, în funcţie de mărimea lor şi de condiţiile climatice. Florile, înalte de aproximativ patru-cinci centimetri, cresc pe ramurile copacului în număr destul de mare.

29 iunie 2021

Ziua Internațională a Dunării

Aniversată în fiecare an la 29 iunie, Ziua Internaţională a Dunării este sărbătorită în toate cele 14 state dunărene, în vederea adoptării de măsuri şi strategii comune pentru protejarea fluviului european în faţa unor ameninţări diverse, precum fenomenele extreme (secetă sau inundaţii) sau poluări accidentale. De obicei, în zonele din apropierea malurilor fluviului sunt organizate, cu această ocazie, festivaluri, întâlniri publice, evenimente educative şi de divertisment.
În 2021, tema propusă pentru sărbătorirea Zilei Internaţionale a Dunării este „Descoperă Dunărea!” ("Discover Danube"), menţionează site-ul www.danubeday.org, iar activitățile se vor desfășura cu preponderență în mediul on-line.

27 iunie 2021

Dansul albinelor pe marca poștală

Ori de câte ori o albină găsește un loc melifer aceasta se întoarce la stup pentru a le informa și pe celelalte albine despre descoperirea făcută, iar modul în care le comunică informația este cel mai fascinant.

Pentru a indica direcția, albina începe un dans. Făcând să vibreze partea posterioară a corpului ea descrie unghiul în care se află hrana, în raport cu Soarele. Cercetătorii americani spun că o secundă din acest dans echivalează cu o distanță de 750m.
Tot prin dans, albina comunică și calitatea hranei pe care a gasit-o. Prin dansuri săltărețe se descrie nectarul cu procent mic de glucoză iar prin dansuri circulare se descrie cel cu procent mai mare.
Când locația indicată se găsește la o distanță mare de stup, atunci doar câteva albine pornesc în direcția descrisă. Dacă la întoarcere acestea efectuează un dans vioi înseamnă că sursa de hrană este abundentă iar dacă dansul este scurt și lipsit de energie înseamnă că zona nu este recomandată stupului.
Aceasta este încă o dovadă că stupul este o societate foarte bine organizată. 
Pe data de 18 august 2014 administrația poștală a Marii Britanii a emis o serie filatelică dedicată albinelor. Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt redate: dansul albinelor, polenizarea, fabricarea mierii și creșterea generației următoare.

26 iunie 2021

Barajul Vidraru

Construirea barajului Vidraru a durat cinci ani și jumătate începând cu anul 1960. Pentru această realizare au fost necesare 42 de km de tunel subteran, au fost excavate 1.768.000 de m³ de rocă, din care aproximativ 1 milion în subteran, s-au turnat 930.000 m³ de beton din care 400.000 de m³ în subteran și, de asemenea, au fost instalate 6.300 de tone de echipament electromecanic.
La data dării în folosință aceasta s-a situat, măsurat la înălțime, pe locul 8 în Europa și pe locul al 20-lea în lume.