Mă duc la piaţă şi trec pe lângă o tarabă cu pepeni unde era un
carton pe care scria: „Un pepene 3 lei, sau trei pepeni la 10 lei”.
În loc să-i spun tipului din spatele tarabei cât de prost e, m-am hotărât să-i demonstrez. Aşa că l-am abordat:
– Aş dori un pepene!
– Da, domnule, face trei lei.
I-am dat banii şi i-am spus:
– De fapt, mai dă-mi unul, te rog.
– Nicio problemă domnule, încă trei lei.
– Ştii ceva, i-am zis, mai dă-mi unul, să fie trei.
– Desigur, domnule, trei lei vă rog.
Abia mă abţineam să nu râd şi i-am spus:
–
Tocmai am cumpărat trei pepeni pentru nouă de lei, iar pe cartonul tău
scrie trei pepeni pentru zece lei. Tu îţi dai seama cât de prost eşti?
–
Nu sunteţi primul client care îmi spune, chicoti el, toată lumea face
mişto până când subliniez că au cumpărat trei pepeni în loc de unul!
Chiar dacă a fost programată înițial pentru ultima parte a lunii septembrie, Romfilatelia a introdus în circulație, marți, 27 iulie 2021, emisiunea de mărci poștale România, 65 de ani în UNESCO. Delta Dunării, 30 de ani în Patrimoniul Mondial UNESCO (LP #2332) alcătuită din 4 timbre, o coliță dantelată și două plicuri „prima zi”.
Cele patru timbre ale emisiunii, machetate de Mircea Cantor și Mihail Vămășescu, prezintă specii de păsări și mamifere întâlnite în Delta Dunării. Unele sunt reprezentative pentru această regiune, în vreme ce altele sunt mai larg răspândite, existând și în Deltă, ca și în alte zone ale țării noastre. Toate își au importanța lor în ecologia Deltei Dunării, contribuind la biodiversitatea remarcabilă a acestei regiuni.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este ilustrată barza neagră (Ciconia nigra). Este o specie rară, solitară, ce populează regiunile din apropierea lacurilor, râurilor sau a terenurilor mlăștinoase. În Delta Dunării este prezentă în perioada de migrație.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei este reprezentat pănțărușul (Troglodytes troglodytes).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei este înfățișat castorul european sau brebul (Castor fiber).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei este reprezentat pelicanul creț (Pelecanus crispus).
Pe colița dantelată a emisiunii sunt reprezentate, într-o grafică modernă, animale și plante din Delta Dunării, ilustrațiile fiind realizate de apreciatul artist Mircea Cantor, originar din România.
Pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii este reprezentat un peisaj specific Deltei Dunării, ce evocă prezența umană în regiune și o îndeletnicire tradițională a localnicilor – pescuitul. Emisiunea este însoțită de o mapă filatelică realizată într-un tiraj limitat de 246 exemplare.
Pardalota pestriță (Pardalotus punctatus) este una dintre cele mai mici păsări australiene (întâlnită în zonele fertile de pe coasta de est, sud-estul și colțul de sud-vestul Australiei) ce are între 8 și 10 cm lungime. Este o pasăre frumos colorată, cu ciocul scurt și dur, și sprâncene complet albe. Părțile superioare, inclusiv coroana, în principal sunt negre acoperite cu pete albe. Penajul are variații minore: are penajul de pe gât-galben iar penele de pe burtă sunt de un galben-pai. Femelele sunt mai pufoase în general și au gâtul simplu, alb, iar petele de pe coroană pot părea crem sau galben. Mai este cunoscută și sub numele de Pasărea diamant. Vocea este un „ding” dublu foarte clar și repetitiv. Este o pasăre comună întâlnită în pădurile și câmpiile din Australia, precum și în grădinile rurale și în zonele urbane în grădinile publice unde eucalipții maturi sunt prezenți în număr suficient pentru a crea un acoperiș dens. Acestea sunt păsări foarte active, energice și curioase. Face mici vizuini de cuib în malurile solului. Perechile se reproduc o dată pe an, când depun 3 până la 4 ouă albe rotunde, care sunt incubate 19 zile.
Cu prilejul celui mai așteptat eveniment sportiv al anului 2021, Romfilatelia, în colaborare cu Comitetului Olimpic și Sportiv Român, introduce în circulație, vineri, 23 iulie 2021, emisiunea de mărci poștale Jocurile Olimpice de vară, Tokyo 2020 (LP #2331), machetată de către George Ursachi.
La Tokyo 2020, cea de-a XXXII-a ediție de vară a Jocurilor Olimpice, prima din istorie care a fost amânată, în jur de 100 de sportivi sub culorile tricolorului românesc vor ataca podiumul olimpic la 17 discipline sportive.
Cele șase timbre ale emisiunii, având dimensiunile de 27 x 42 mm, cu valorile nominale de 1,70 lei, 2 lei, 2,20 lei, 7 lei, 9 lei, 10,50 lei și colița cu valoarea nominală de 31,50 lei prezintă imagini stilizate ale unor sportivi din diferite domenii: fotbal, canotaj, înot, aruncarea discului, tenis de câmp, tenis de masa, respectiv scrimă.
Cele două plicuri „prima zi” a emisiunii prezintă sportivi din domeniul gimnasticii artistice evoluând la diferite aparate.
Dacă ideea unui astfel de concurs este agreată și pe viitor voi mai oferi alte titluri. În funcție de părerea voastră există posibilitatea de a organiza acest concurs aproape lunar. Aștept să-mi scrieți în acest sens. Mult succes tuturor!
UPDATE! În urma extragerii la sorți, din cele 13 vederi primite, a fost aleasă câștigătoare ilustrata sosită din Iași de la Anisia Achiței. Felicitări! Premiul v-a fost expediat astăzi prin poștă. Vă rog să notificați primirea.
Știați că ARO a fabricat peste 380.000 de vehicule, dintre care două treimi au fost exportate în peste 110 țări pe cinci continente? La vremea sa, ARO 24 a fost una dintre cele mai bune mașini de teren din întreaga lume. Denumirea de ARO reprezintă prescurtarea pentru Auto România.
Continuând o temă inițiată în anul 2019, Romfilatelia, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române, Muzeul Național de Istorie a României, Arhiva Națională a României și dl. muzeograf dr. Sorin Iftimi de la Complexul Național Muzeal „Moldova” din Iași, a introdus în circulație, joi, 15 iulie 2021, emisiunea de mărci poștale Peceți ale domnitorilor români (II), alcătuită din patru timbre și o coliță nedantelată.
Pe primul timbru al seriei, cu valoarea nominală de 1,40 lei (contravaloarea taxei de recomandare internă), este reprezentată o hrisobulă a lui Petru Cercel, din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, pe fundal fiind reprodus un document iscălit de acest domnitor, document aflat la Arhivele Naționale ale României.
Pe cel de-al doilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 1,50 lei (contravaloarea unei imprimate interne cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentată o pecete în ceară roșie a lui Radu Mihnea.
Pe cel de-al treilea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 7 lei (contravaloarea unei imprimate externe cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame), este reprezentată o hrisobulă a domnitorului Grigore I Ghica.
Pe cel de-al patrulea timbru al seriei, cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei recomandate externe cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentat sigiliul domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Pe colița nedantelată, cu valoarea de 31,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), este reprezentată (avers și revers) hrisobula lui Grigore I Ghica, deosebit de valoroasă, unul dintre puținele obiecte de acest fel existente în țara noastră.
Emisiunea este însoțită de două FDC-uri și o mapă filatelică (tiraj 236 exemplare), numerotată, care conține blocul special de patru timbre nedantelate al emisiunii.
Crezi că jucăriile sunt doar simple obiecte neînsuflețite, fără
personalitate? Fără sentimente, fără idei, fără probleme? Dacă vrei să
știi cum uneori, când nimeni nu le vede, jucăriile se mișcă, vorbesc,
cântă și dansează singure, vino să cunoști dintr-o perspectivă inedită,
niște păpuși cochete, extrem de drăguțe sau foarte bune afaceriste, o
rață mai neîndemânatică, dar tare simpatică, o șoricică geloasă, dar
optimistă și cu inițiativă, un urs cam surd, dar foarte afectuos, un
general ferm și poliglot și niște motocicliști cam gălăgioși, dar
haioși. Vino să vezi ce fac jucăriile când au o problemă majoră, când
existența lor este amenințată, când declară stare de necesitate. Din
resursele sale, se pare inepuizabile, regizorul și producătorul Claudiu
Pintican a scos o nouă bijuterie muzical-feerică, despre o lume
specială. Lumea jucăriilor prinde viață într-un spectacol fascinant,
educativ, plin de fantezie, după un text al scriitoarei Sînziana
Popescu, susținut de jocul și joaca încărcate de umor și duioșie ale
actorilor Școlii Ludice a Teatrului Ararat.
Dacă în această vară drumurile din concediul mult așteptat și planificat pe îndelete de ceva vreme te poartă pe meleaguri hunedorene, merită se faci un popas, preț de câteva ore, la Muzeul Trenulețelor „Valentin Banciu”. Regretatul pilot de raliuri s-a îndrăgostit iremediabil de calea ferată și trenuri la vârsta de 10 ani când a primit cadou macheta primei locomotive. Se întâmpla în 1974. În peste 40 de ani de colecție au fost realizate o dioramă cu patru anotimpuri, 18.000 de piese (trenulețe, garnituri și mașinuțe) și 4 camere de expoziție. Muzeul poate fi vizitat de marți până duminică între orele 10 - 20 la sediul din Bd. Libertății, nr. 4.
„Noi, oamenii mari, cu toții am putea fi niște ființe solare, dacă ne-am aminti, și dacă ne-am reîmprieteni cu COPILUL din noi.”
În urmă cu 34 de ani, în anul 1987, data de 11 iulie a fost marcată în întreaga lume ca Ziua Mondială a Populaţiei. Această zi a fost aleasă şi declarată ca atare de Organizaţia Naţiunilor Unite pentru că atunci populaţia lumii a atins pragul de 5 miliarde. Este o dată simbolică şi de reflecţie asupra situaţiei generale a populaţiei de pe glob. Creşterea populaţiei mondiale este o problemă căreia i se caută explicaţii ştiinţifice şi i se propun strategii integrate la fel ca şi celorlalte probleme care au dobândit un statut global, chiar dacă în anumite zone ale Terrei populaţia evoluează uneori în contradicţie cu tendinţa generală, aşa cum se întâmplă în „Bătrâna Europă”. Continentul nostru îşi justifică numele prin creşterea vârstei medii a locuitorilor şi scăderea continuă a populaţiei, ca şi în România, informează site-ul Institutului Național de Statistică.
Seria ctitoriilor marelui voievod Ștefan cel Mare, care vor duce la închegarea stilului moldovenesc în arhitectură, începe cu Mănăstirea Putna (1466-1470), de la a cărei fondare se împlinesc 555 de ani. În 1466, „cum a ajuns primăvara în munte şi s-au scurs puhoaiele, Ştefan-Vodăa poruncit lui Ion Vistiernicul să sloboadă cheltuielile zidirii de la Putna” (M. Sadoveanu). Zidirea a început în ziua de 10 iulie 1466, când domnul, urcând pe obcine, cu o ceatăde oşteni, „a slobodzit cu arcul de pre locul pre care urma să fie aşezată piatra clopotniţei. Iară locul unde au cădzut săgeata au fost să fie locul unde se va zidi altariul” –zice cronicarul. În 1469 biserica era gata, sfinţirea făcându-se în 1470, cu participarea mitropolitului Teoctist, care-l unsese pe Ştefan ca domn al Moldovei, pe Câmpia Dreptăţii.
Astăzi (9 iulie 2021) am primit de la Aurelia o frumoasă vedere cu locomotive ediatată de Muzeul DB din Germania. DB Museum Halle (Saale) este o filială a Muzeului de transport Nürnberg în orașul Halle (Saale). Vehiculele expuse se află în rotunda IV a fostului depozit feroviar. Rotunda de astăzi a fost construită din 1895 și a avut inițial nouă standuri. Achiziția de locomotive noi și, în același timp, mai mari au făcut în curând necesară extinderea magaziei. În 1908 au fost adăugate opt standuri cu șenile mai lungi și gropi de lucru, precum și un sistem central de extracție a fumului cu două coșuri de fum. Platanul de astăzi a fost construit de fabrica de mașini Windhoff în 1929 și reconstruit în 1987. Podul are o lungime de 23 de metri. Majoritatea exponatelor din muzeu sunt serii ale Deutsche Reichsbahn (din perioada anterioară și după 1945).
Pentru a-mi expedia vederea, prioritar, ea a fost francată cu timbre în valoare de 95 de eurocenți. Ambele timbre au fost tipărite pe hârtie luminiscentă (la lumină ultravioletă hârtia se colorează într-o nunanță gălbuie). Timbrul cu nominalul de 75 de eurocenți (Mi:DE 2951) face parte din emisiunea „Centenarul căii ferate Mittenwaldbahn” care a fost pusă în circulație pe data de 9 august 2021. Are dimensiunea de 44.2 x 26.2 mm și dantelura de 13½ x 13¾ unități. În imagine este reprodusă o ramă electrică care traversează un viaduct. Cel de-al doilea timbru, ilustrând un fir cu flori de clopoței albaștri, are valoarea nominală de 20 de eurocenți (Michel DE 3432) și face parte din emisiunea de uzuale „Floră” și a fost pusă în circulație pe data de 18 decembrie 2018. Marca poștală auto-adezivă are dimensiunea de 21.5 x 30.5 mm și o ștanță de 10 unități.
În urmă cu 125 de ani, pe data de 1 august, aveau să circule, în mod oficial, primele trenuri pe întreaga distanță de la Iași (județul Iași) și până la Dorohoi (județul Botoșani). Linia, în lungime de 154 de km, se află pe magistrala CFR 600.
Primele discuții purtate în Parlamentul țării privind construcția acestei linii au fost purtate la data de 28 februarie 1884. În pur stil românesc ele s-au prelungit până pe 29 martie 1885 când Regele Carol I a promulgat Legea nr. 1050 care prevedea, pe lângă contruirea de alte linii de cale ferată și a drumului de fier dintre cele două localități ce avea să treacă pe Valea Jijiei. Justificarea acestei decizii a avut ca scop valorificarea economică a produselor agricole dintr-o zonă care era departe de alte mijloace de transport.
La puțin timp după demararea lucrărilor au început să apară și primele probleme create de proprietarii de terenuri pe unde trebuia să fie proiectată linia. Aceștia au reușit să impună construirea liniei peste Dealul Epurenilor, fiind necesară străpungerea acestuia cu un tunel în lungime de 941 m.
Inginerul Elie Radu a realizat în 1888 două proiecte pentru această linie care au fost discutate și răsdiscutate până în 1891. Construcția liniei a început, în cele din urmă, din ambele capete pentru a se putea crea condiții pentru transportarea materialelor ce nu puteau fi procurate pe plan local (pietriș, nisip, cărămidă, materiale de cale ș.a.). Execuția a fost realizată pe șase tronsoane cu șantiere deschise aproape simultan.
La construcția clădirilor din stații și linie curentă, la fundațiile podurilor și podețelor, la căptușirea tunelului Epureni s-a utilizat pentru prima dată cărămida aparentă de Ciurea. Pentru alimentarea locomotivelor cu apă au fost construite stații de pompare și castele de apă care se alimentau din râul Jijia în stațiile Larga, Todireni și Ungureni. Deoarece calitatea apei era una improprie s-a decis în scurt timp să se apeleze la soluția alimentării dintr-un vagon cisternă care era atașat imediat după locomotive. Cisternele se umpleau la Iași și la Dorohoi. Acest sistem a fost utilizat până în anul 1956.
Timp de aproape o jumătate de deceniu linia s-a bucurat de un real succes. Creșterea traficului a necesitat ca în aproape fiecare stație să se construiască magazii și depozite pentru colectarea și păstrarea cerealelor. La scurt timp după revoluție linia avea să cunoască declinul, iar traficul să se reducă drastic. Nu mult după ce linia a împlinit un veac de exploatare, operatorul național (CFR-ul) renunță treptat la cursele de călători pe acest tronson. Ele sunt preluate de operatori privați. Astăzi, la aniversarea a 125 de ani de la inaugurare, linia este străbătută de șase perechi de trenuri operate de către Regio Călători care parcurg distanța dintre cele două stații în aproximativ 3 ore și 25 minute. Sunt amenajate 23 opriri la Lețcani, Movileni hc, Potingeni hc, Larga Jijia, Vlădeni, Iacobenii Vechi hc, Șoldana, Andrieșeni hc, Rediu, Răuseni hc, Todireni, Jijia hc, Zlătunoaia, Trușești, Buhăceni hc, Dângeni, Dângeni Nord hc, Ungureni, Mândrești hc, Vorniceni, Mateieni hc, Corlateni hc și Carasa hc. Trenurile sunt compuse majoritatea prin cuplare a câte două automotoare diesel Caravele (din clasa 97) achiziționate la second hand din Franța, oferind călătorilor locuri la clasa 1 și 2.
Pentru a marca acest eveniment am machetat un plicul prezentat, format C6, care poate fi descărcat de doritori şi tipărit amendamentul de a nu modifica elementele compoziţiei. În cazul în care există o asociaţie filatelică care poate realiza şi o ştampilă aniversară, cele două elemente ar putea fi folosite împreună. Mi-ar face o deosebită plăcere dacă în data aniversării cineva din localităţile amintite mi-ar putea trimite plicul special.
Așteptată cu interes de către filateliștii din toată lumea, în urmă cu câteva ore a avut loc marea deschidere a expoziției virtuale de filatelie, cu participare internațională Filananias 2021. Expun pasionați de filatelie din 17 țări: India, Brazilia, Peru, România, Portugalia, Mexic, Spania, Ucraina, Panama, Argentina, Germania, Republica Moldova, Italia, Israel, Elveția, Franța și Australia, unii dintre participanți fiind la prima lor competiție. România este reprezentată de către 6 participanți (Cioruța Bogdan-Vasile, Golea Valentin, Markov Nicolae, Pașcariu Samuel, Pop Alexandru Leonard și Răducu Mihnea) prezenți cu 11 exponate. Dorim succes tuturor participanților.
În cadrul expoziției există și o secțiune intitulată „votul publicului” unde vizitatorii își pot vota exponatul favorit. Și site-ul nostru poate fi votat cu un click aici.
În sezonul estival unul dintre cele mai aglomerate trenuri, care străbate țara de la NV la SE este cel care duce turiștii de la malul mării până în cel mai îndepărat colț de tară. Trenul numarul IR-N 1945, operat de către CFR Călători pleacă din Mangalia la ora 15:08 și ajunge la Satu Mare (via Baia Mare) la ora 09:47 (a doua zi). Distanța dintre Mangalia și Satu Mare pe calea ferată este de 945 km, iar durata călătoriei este de 18 ore și 39 minute (dacă nu intervin întârzieri). Viteza medie de deplasare este de 51 km/h.
Automotoarele ADH 11 sunt destinate transportului de călători pe distanţe scurte şi medii, fiind cumpărate la mâna a doua de la Căile Ferate Germane (DB AG). Automotorul ADH 11 este compus din trei vagoane (două vagoane motoare şi un vagon remorcă intermediar) şi este pus în mişcare de două motoare diesel. Boghiurile sunt echipate cu suspensie secundară cu pernă de aer, pentru un confort sporit al călătorilor.
Fiecare vagon motor al automotorului ADH 11 este împărtit în două saloane de clasa a doua (total 55 locuri) şi două compartimente de clasa întâi (cu câte 6 locuri fiecare, total 12 locuri). Vagonul intermediar are 64 locuri pentru clasa a doua. În total, automotorul oferă 198 locuri, 174 la clasa a doua a doua și 24 la clasa întâi.
Automotorul este echipat cu două motoare diesel MTU 6H1800 R81P, cu o putere nominală de 390 kW la turaţia de 1800 rot/min. Transmiterea forţei de tracţiune se realizează cu ajutorul unei transmisii Voith DIWA Rail 884.5. Toate subansamblurile importante sunt grupate pe o platformă comună - grupul de propulsie (PowerPack). Această platformă reuneşte motorul termic, transmisia hidraulică, instalaţia de răcire, compresorul, generatorul pentru 24 V c.c., compresorul instalaţiilor de aer condiţionat.
Automotoarele ADH11 se utilizează doar la trenuri personale.
Romfilatelia în colborare cu Academia Română, Biblioteca Academiei Române, doamnei lector univ. dr. Sidonia Teodorescu, Institutul Național al Patrimoniului și Muzeulu Național „George Enescu”, Muzeul Municipiului București și Fundația Europeană Titulescu, introduce în circulație, vineri, 2 iulie 2021, emisiunea de mărci poștale „Ion D. Berindei, 150 de ani de la naștere” (LP #2329), dedicată unuia dintre marii arhitecți ai României, autor al unor edificii care reprezintă și azi adevărate podoabe ale patrimoniului construit din țara noastră.
Pe timbrele emisiunii, machetate de George Ursachi, sunt ilustrate patru opere reprezentative ale lui Ion D. Berindei din capitala României.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame) este reprezentată Casa Assan, azi Casa Oamenilor de Știință (Piața Lahovari nr. 9).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame) este reprezentată Casa Titulescu din București, astăzi sediul Fundației Europene Titulescu (Șos. Kiseleff nr. 47).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame) este ilustrat Palatul Cantacuzino din București, astăzi sediu al Muzeul Național „George Enescu” (Calea Victoriei nr. 141).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea serviciului recomandat extern) este reprezentat Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” (Bulevardul Lascăr Catargiu nr. 21), singurul observator astronomic din capitală deschis publicului, aflat azi în administrarea Muzeului Municipiului București.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii a fost realizat un colaj de imagini: un detaliu al fațadei Palatului Cantacuzino din București, o fotografie de epocă înfățișându-l pe arhitectul Ion D. Berindei în mijlocul unui grup de colaboratori, Palatul Culturii din Iași și Hipodromul de la Băneasa.
