Publicitate

15 august 2022

Cel mai mare palat din Europa de Vest

Palatul Regal din Madrid este cel mai mare din Europa de Vest și unul dintre cele mai mari din lume. Cei peste 135.000 de metri pătrați și 3.418 de camere, saloane, scări și galerii sunt mărturie pentru secole de istorie spaniolă. Este una dintre puținele reședințe oficiale ale șefilor de stat deschise publicului. Aproape 2 milioane de vizitatori vin în fiecare an pentru a-i descoperi colțurile, operele de artă și comorile sale unice în lume.
Filippo Juvarra, Francesco Sabatini și Giovanni Battista Sacchetti au fost principalii arhitecți responsabili de proiect.
Palatul Regal din Madrid a fost construit între 1738 și 1755 pe locul fostului Alcázar regal care a fost distrus de incendiul din 1734. Primul monarh care l-a locuit a fost Carlos III.

14 august 2022

Farul Tourlitis de pe insula Andros

Acest far fragil stă pe o mică stâncă din mijlocul Mării Egee încă din 1887, chiar în vecinatatea unui castel vechi din Andros. Coloana de piatră pe care a fost construit a fost formată în milenii de eroziune naturală în piedestalul perfect pentru un far de coastă. Farul este distrus de bombardamente în timpul celui de-al doilea război mondial, iar în anii 1990-1994 este reconstruit de un magnat al petrolului care dedică structura fiicei sale. Având în vedere dimensiunile reduse ale farului și faptul că este situat pe o insulă mică, oamenii și-au dat seama rapid că trebuia automatizat, nemaifiind nevoie de angajați portuari pentru a opera semnalele luminoase. Farul Tourlitis a devenit primul flagship automat al Greciei. Chiar și cu această modernizare farul arată ca un dragon ieșit din mare cu acea scară din piatră înfășurată până la ușa turnului. Chiar această caracteristică deosebită a făcut ca imaginea mistică a farului să fie reprodusă pe mărci poștale din Grecia, Maldive, Togo sau Guiné-Bissau.

13 august 2022

Cea mai înaltă cascadă din lume

O cascadă poate să fie definită ca locul sau zona în care se varsă abrupt și aproape vertical o apă curgătoare. Acestea reprezintă întreruperi semnificative ale cursului natural al unui râu.
Cea mai înaltă cascadă din lume se găsește în sud-estul Venezuelei, America de Sud fiind situată la o altitudine de 1.283 m, având o înălțime de 979 m cu două căderi de apă, din care cea mai înaltă cădere măsoară 807 m. Băștinașii au numit-o Kerekupai-Merú, care înseamnă „Săritura cea mai adâncă”. Cascada este situată în Parcul Național Canaima și, din cauza junglei dense care o înconjoară, este cel mai bine văzută din aer.
Cascada, zărită pentru prima dată de străini în anii 1930, poartă numele lui James Angel, un aventurier american care s-a prăbușit cu avionul în zonă, undeva prin 1937. La finalul lui 2009, președintele Hugo Chavez a declarat că ar trebui ca pentru cascadă să se folosească denumirea de Kerekupai-Merú, nume indigen, indică Britannica.
Cascada Angel apare pe câteva mărci poștale emise de Venezuela (emisiuni din 1964, 2000 și 2003) și Canouan (2015). Tematica cascadelor (cu reprezentări ale căderilor din lumea întreagă) are o prezență însă mult mai mare în filatelia mondială.

12 august 2022

Sistemul periodic al elementelor

Dmitri Mendeleev a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (în 1869) elementele chimice într-un tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele. Dmitri Ivanovici Mendeleev (născut pe 27 ianuarie 1834, la Tobolsk, Imperiul Rus) a fost un chimist rus care a întocmit prima variantă a tabelului periodic al elementelor pe data de 17 februarie 1869 (după calendarul iulian). Pe de o parte, tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relaţiei complexe dintre elementele chimice, şi, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existenţa altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) care nici măcar nu erau bănuite a exista pe vremea sa, precum şi a proprietăţilor generale ale lor. Aproape toate previziunile sale au fost confirmate în proporţii covărşitor de apropiate de 100% de descoperirile ulterioare din chimie. Între 1859 şi 1861 a făcut cercetări asupra densităţii gazelor la Paris, şi, mai apoi, a lucrat cu chimistul şi fizicianul german Gustav Robert Kirchhoff în Heidelberg, făcând diferite cercetări. În 1863, după întoarcerea în Rusia, a devenit profesor de chimie la Istitutul Tehnologic şi la Universitatea de Stat din Sant Petersburg. Pe 6 martie 1869, Mendeleev a prezentat Societăţii Ruse de Chimie o lucrare denumită Dependenţa între proprietăţile masei atomice a elementelor, care propunea folosirea masei şi a valenţei pentru a descrie elementele. Câteva luni mai târziu descoperă Galiul și Germaniul pe care le prezintă oficial Scoietăţii Ruse de Chimie pe data de 28 octombrie 1869. În ciuda faptului că Mendeleev a fost o personalitate marcantă ştiinţifică a timpului său, onorat de foarte multe organizaţii ştiinţifice din întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu invidie, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universităţii din Sankt Petersburg în ziua de 17 august 1890. În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al votcii ruseşti, 40% procent alcool. Dar printre contribuţiile sale târzii mult mai importante se numără şi studierea câmpurile petrolifere din Rusia şi contribuţia sa semnificativă la crearea primelor rafinării ruseşti. A murit de gripă, pe data de 20 ianuarie 1907, la 73 de ani, la Sankt Petersburg. Elementul chimic cu numărul 101 îi poartă numele: mendeleeviu. De asemenea și un crater de pe lună îi poartă numele. Numele său i-a fost dat și Institutului Național de Metrologie din Sankt Petersburg. Mendeleev și tabelul său periodic fac subiectul unor mărci poștale apărute în: Portugalia, Kârgâstan, Uniunea Sovietică, Rusia, Ungaria, Spania, Sri Lanka, Siera Leone, Algeria ș.a.

11 august 2022

Recunoaștere și la TimFilEx

În perioada 6-8 mai 2022 la Timișoara s-a defășurat cea de a doua ediție a Expoziției filatelice naționale cu participare internațională TimFilEx. Această manifestare a reprezentat un nou mod de a privi filatelia și a adus atât participanților cât și publicului vizitator nenumărate satisfacții. În ediția din acest an au fost prezentate peste 110 exponate din: România, Franța, Italia, Germania, Ungaria, Serbia, Bulgaria și Statele Unite. Am participat și eu la secțiunea de literatură filatelică, alături de alte șase titluri înscrise la această categorie. Lucrarea prezentată, „Elemente de patrimoniu filatelic al municipiului Baia Mare”, a fost distinsă cu diploma în rang de medalie de Vermeil Mare, bucurându-se de aprecierea juriului. Anul viitor, expoziția națională de la Timișoara se va desfășura în luna Septembrie sub genericul „Timișoara, capitală culturală europeană”.

10 august 2022

Palatul bântuit și plin de secrete

Se spune despre Palatul de la Ruginoasa că ar fi  bântuit… Aici au murit mai mulți oameni de-a lungul timpului, iar poveștile ciudate ce s-au țesut în jurul acestui loc au făcut ca mulți localnici să îl considere blestemat. Însă indiferent de spiritele ce umblă prin aceste locuri, palatul este una dintre cele mai frumoase clădiri de acest gen din județul Iași și chiar din toată Moldova iar după recenta restaurare pe care a suferit-o, locul arată exact ca în vremurile în care era locuit de Doamna Elena, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Uneori este greu să separi miturile folclorice de adevărurile istorice iar palatul de la Ruginoasa este un asemenea caz. Retras în spatele unei perdele de arbori și cu o prezență discretă, această construcție a împlinit două secole de existență, timp în care, printre zidurile sale s-au perindat numeroase personalități românești.
Dacă în această vară pașii vă poartă și meleaguri moldave, merită să vă opriți preț de o clipă să vizitați și acest muzeu modern cu panouri interactive și mobilier adecvat epocii sale de glorie.

09 august 2022

Ziua internațională a grădinilor zoologice și a parcurilor

În fiecare an, pe data de 9 august este sărbătorită Ziua internațională a grădinilor zoologice și a parcurilor, pentru a marca importanța conservării biodiversității.
Un obiectiv important în formarea noilor generații îl reprezintă cultivarea dragostei pentru natură și animale. Dincolo de aspectul educativ, parcurile și grădinile zoologice reprezintă, în primul rând, șansa de a salva anumite specii aflate pe cale de dispariție. Parcurile joacă un rol deosebit de important în educația de mediu. Promovarea protejării parcurilor reprezintă de fapt protejarea calității vieții și conservarea biodiversității.
Marcată anual, ziua de 9 august este dovada interesului pe care comunitatea internațională îl acordă conservării biodiversității. Vizitarea unei grădini zoologice este o experiență educațională și un mod interesant de a-ți petrece timpul liber.
Parcurile și grădinilor zoologice au fost imortalizate pe timbre emise de state precum: România, Germania, Ungaria, Bulgaria, Australia, Belgia, Polonia, Uzbechistan, Grenada, Statele Unite ale Americii, Coreea de Nord, Cehia sau fosta Cehoslovacie și Uniune Sovietică.

08 august 2022

Ada Lovelace - pionier al informaticii

Dintr-un comunicat de presă dat publicității de către La Poste în luna iunie aflăm că marți, 11 octombrie 2022 administrația poștală franceză emite pentru prima dată o marcă poștală dedicată Adei Lovelace, care a scris în 1853 primul program informatic din lume conceput pentru a rula pe mașina analitică a lui Charles Babbage, strămoș al computerelor.
Timbrul, machetat de Sylvie Patte și Tanguy Besset conform unei fotografii de Alamy/Abacapress.com, cu valoarea nominală de 1,65 Euro (tarif pentru corespondența internațională cu greutatea de până în 20 de grame), este imprimat în heliogravură (policromie pe un fond verde-smarald) are dimensiunea de 30 x 40,85 mm, dantelura de 13 unități și un tiraj de 495.000 exemplare paginate în coli de câte 15 mărci poștale.
Ștampila „prima zi a emisiunii” va fi disponibilă la Paris (Le Carré d’Encre, 13bis rue des Mathurins) între orele 10 și 19 (obliterările speciale fiind posibile până la ora 17.

07 august 2022

Legumele și filatelia

Legumele sunt părți ale plantelor consumate de oameni sau alte animale ca hrană. Semnificația inițială este încă utilizată în mod obișnuit și se aplică plantelor colectiv pentru a se referi la toate plantele comestibile, inclusiv florile, fructele, tulpinile, frunzele, rădăcinile și semințele. O definiție alternativă a termenului este aplicată oarecum arbitrar, adesea prin tradiția culinară și culturală. Poate exclude alimentele derivate din unele plante care sunt fructe, flori, nuci și cereale, dar includ fructe savuroase precum roșiile și dovlecei, flori precum broccoli și semințe precum pulpele. Filatelia mondială a fost generoasă cu legumele oferind nenumărate mărci poștale pe care ele sunt ilustrate emise de aproape toate administrațiile poștale ale mapamondului. Dintre ele le voi aminti pe cele emise de: Statele Unite ale Americii, Papua Noua Guinee, Trinidad & Tobago, Mongolia, Bulgaria, Africa de Sud, România, Republica Moldova, Austria sau Vietnam, bogatul material filatelic oferind sugestii nenumărate pentru exponate cu tematica: „Mănâncă sănătos”, „Trăiește sănătos” sau „Bogățiile pământului”.

06 august 2022

Ziua Minerului

Ziua minerului este marcată în fiecare an la 6 august, dată la care sunt comemoraţi minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din august 1929, dar şi victimele nenumăratelor tragedii petrecute în minerit.
În Valea Jiului, dar și în Maramureș, mai multe monumente au fost ridicate ca omagiu adus minerilor, însă cel mai reprezentativ dintre ele, aflat la intrarea în municipiul Lupeni, aminteşte de Greva muncitorilor mineri de la Lupeni, încheiată cu un conflict sângeros între forţele de ordine şi localnici. Greva generală a izbucnit în dimineaţa de 5 august, în Lupeni, când aproape 4.000 de ortaci de la minele Ileana, Victoria, Aurelia, Ştefan şi Carolina au refuzat să intre în subteran şi s-au îndreptat spre centrul oraşului Lupeni. Minerii au ocupat apoi Uzina electrică din localitate, iar activitatea ei a fost oprită. Au cerut atunci ca ziua de lucru să fie de opt ore, mărirea salariilor cu 40 la sută, revizuirea salariilor pe categorii, distribuirea retroactivă a unui procent de 15 la sută din veniturile societăţii, desfiinţarea amenzilor ş.a., se arată în volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Istoria filatelică a Maramureșului, bogat bazin minier cu multe centre de exploatare în trecut, prezintă un bogat material dedicat acestei sărbători. De remarcat sunt evenimentele realizate în: Baia Mare (1951, 1952, 1980, 1988), Cavnic (1970, 1977, 1980, 1982, 1988), Baia Sprie (1971, 1980) și Băiuț (1980, 1988). Toate acestea sunt curpinse în lucrarea „Elemente de patrimoniu filatelic al județului Maramureș” aflat în lucru și care sperăm să apară în decursul anului viitor.

05 august 2022

Florile sezonului estival

Panseluța de grădină (Viola × wittrockiana) este un tip de plantă hibridă cu flori mari cultivată ca o floare de grădină. Este derivat prin hibridizare de la mai multe specii din secțiunea Melanium („panseluțele”) din genul Viola, în special Viola tricolor, o floare sălbatică a Europei și Asia de Vest cunoscută sub numele de inimă. Este uneori cunoscută sub numele de Viola tricolor var. hortensis, dar acest nume științific este ambiguu. În timp ce Viola tricolor var. hortensis Groenland & Rümpler este un sinonim al Violei × wittrockiana, Viola tricolor var. Hortensis DC. se referă la o varietate horticultură de panseluțe sălbatice (Viola tricolor fără hibridizare interspecifică) care fusese ilustrată în Flora Danica în 1777 înainte de existența Violei × wittrockiana.
Datorită frumuseții sale deosebite, paseluțele înfrumusețează mărci poștale emise de Maroc, Republica Moldova, Ucraina, Suedia, Elveția, Islanda, Ungaria, Finlanda, Statele Unite ale Americii, Bosnia Herțegovina, Albania, Insulele Faroe, Lituania, Germania ș.a., oferind un material bogat pentru un exponat tematic.



04 august 2022

Câteva considerații asupra emisiunii de mărci poștale „Centenarul nașterii sculptorului Ion Georgescu 1856-1891”

Marca poștală, ștampilată, emisă pe 25 iunie 1956.
Periodic îmi face o deosebită plăcere de a scoate de la „naftalină” albumele mai vechi cu FDC-uri sau clasoarele cu timbre și de a le (re)răsfoi. Uneori mă opresc asupra unei mărci poștale sau a unei emisiuni „și-mi vine dorul” de a afla mai multe despre ea. Încep astfel o mică cercetare, să-i spunem „filatelică”, pe marginea unui timbru. Și nu de puține ori se întâmplă să aflu mai multe decât mi-aș fi imaginat.

Timbrul neștampilat.

Ion Georgescu s-a născut la 18 ianuarie 1856 în București într-o familie de oameni modești. La vârsta de 16 ani studiază la recent înființata Școală de Arte Frumoase, fiind elevul lui Karl Storck care i-a călăuzit primii pași pe drumul artei. În 1878, în urma unui concurs la care se calificase primul. Georgescu pleacă la Paris ca bursier al statului român. După cinci ani de studii neîntrerupte și muncă perseverentă (încununate de succese care i-au stabilit un bun renume), Georgescu se întoarce în țară în 1882.

Spatele mărcii poștale. Filigranul este greu vizibil,
spre deloc, cu ochiul liber.

Înzestrat cu o inteligență vie și dornic de a se instrui permanent, Georgescu era însă un om cu o fire mai delicată, însuflețit însă de idei inaintate. Datorită aspirațiilor sale se alătură unui grup de artiști care, în frunte cu Ștefan Luchian, se declarau independenți. Astfel, în 1896, semnează alături de aceștia protestul împotriva docrinelor oficiale care frânau inițiativa și stinghereau libera dezvoltare a artei realiste românești.

FDC-ul emisiunii.
Lucrarea care l-a adus pe Ion Georgescu în opinia publică o reprezintă statuia lui Gheorghe Lazăr din Piața Universității din București. Acesta este primul monument făcut de un sculptor român pentru o piață publică. Realizată din marmură și dezvelită pe 11 mai 1886, monumentul este de o înaltă ținută artistică și constituie în continuare o mândrie pentru scultura românescă, fiind una dintre cele mai reușite creații ale sculptorului. 

Erorare filatelică.
Punct alb desupra literei M.

Faptul că execuția monumentului lui Gheorghe Lazăr i s-a încredințat lui Ion Georgescu într-o perioadă când oficialitățile țării manifestau un profund dispreț pentru cultura și artiștii români, se datorează firește faimei și autorității sale.

Privind lucrarea, observăm cum o mantie largă alunecă armonios de pe umăr și cade în falduri bogate. Corpul, puțin aplecat deasupra unei cărți deschise ținută în mâini, are o expresie meditativă, emanând un freamăt interior. Gheorghe Lazăr pare preocupat de ceva, fiind cufundat în gânduri. În septembrie 2010, statuia lui Gheorghe Lazăr a fost mutată în Parcul Izvor, de lângă Palatul Parlamentului din București. Tot aici au fost mutate și celelalte trei statui de la Universitate, pentru a se putea realiza o parcare subterană în centrul Capitalei. În anul 2012 statuia a fost restaurată, iar după terminarea lucrărilor la parcarea subterană, a fost reamplasată pe locul ei, la 5 mai 2012. Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2378, cod LMI B-III-m-A-20059.

Eroare filatelică (o stea):
punct (OZN) de culoare maro în spatele capului
statuii lui Gh. Lazăr.

Recomandată (suprafrancată) circulată pe relația
București - Ramna (raion Reșița) la 13.7.1956.

În 1887 i se încredințează execuția statuii lui Gheorhe Asachi din Iași, cărturarul moldovean care a avut pentru învățământul românesc un rol asemenănător cu cel al lui Gheorghe Lazăr. Monumentul aflat la Iași îl reprezintă pe Asachi așezat într-un jilț peste care este aruncată pelerina. Pe genunchi ține niște planuri iar în mână are pana. Cu o față calmă, cu fruntea adânc brăzdată, el pare că privește undeva în adâncurile propriilor sale frământări. Lucrearea a fost realizată din marmură albă de Carrara și finalizată în 1890. Statuia lui Gheorghe Asachi a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul IS-III-m-B-04319.

Au urmat apoi o serie de alte lucrări valoroase cum ar fi bustul lui Alexandru Odobescu (1881), al actorului român Mihail Pascally (1882), bustul lui Dimitrie Bolintineanu (1883), al Iuliei Hașdeu (1889), Vasile Alecsandri (1890) sau al lui Mihai Eminescu (1890).

Eroare filatelică: punct alb (o stea) lipit de
piciorul stâng al literei N din /ROMÎNĂ/
și punct maro
(două stele) în dreapta celei de a
doua cifră 5 din valoarea nominală.

În anul 1887 Ion Georgescu îi urmează locul lui Karl Storck la catedra de sculptură, desfășurând în anii următori o intensă activitate didactică.

Pe data de 30 noimebrie 1898, Ion Georgescu moare subit la vârsta de doar 42 de ani. Este înmormântat  în Cimitirul Bellu din București.

Fiind considerat unul dintre artiștii cei mai înzestrați, cu largi posibilități de exprimare, Ion Georgescu rămâne în continuare una dintre marile figuri ale artei românești. În 1956, una dintre numeroasele manifestări prilejuite de sărbătoarea centenarului său a fost și punerea în circulație (pe 25 iunie) a unui timbru cu valoarea nominală de 55 de bani (RO #1755), reprezentând în medalion chipul sculptorului iar în dreapta și în stânga sa două dintre cele mai reprezentative creații ale sale: Gh. Asachi și Gh. Lazăr. Timbrul poartă inscripția „1856-1956 - Centenarul sculptorului I. Georgescu” (LP #412) și a fost tipărit în heliogravură, în culorile verde (închis) și maro (brun-lila), având dimensiunea de 42 x 26 mm și o dantelură de 14½:14 unități. Macheta acestei emisiuni a fost realizată de către Ion Dumitrana, fiind cea de a XIX-a emisiune machetată de maistrul Fabricii de Timbre. Tirajul de 1 milion de exemplare a fost paginat în coli finite de câte 100 de mărci poștale pe hârtie velină, albă, cu gumă albă. 

Eroare filatelică (o stea):
punct alb între literele M și Î din
/RONĂ/
Filigranul R.P.R. XVI este greu detectabil (spre deloc) cu ochiul liber pe piesele studiate. Dacă cineva ne poate oferi o scanare cu filigranul vizibil, îi mulțumim pentru contribuție. Profesorul Sergiu-Marian D. Găbureac menționează faptul că pot fi întâlnite piese cu filigranul în pozițiile 2 și 4.

FDC-ul emisiunii are ca suport un plic de culoare albă (169 x 89 mm) cu deschidere laterală (dreapta). Desenul, de culoare verde-cenușiu, reprezintă bustul lui Grigore Alexandrescu. Ștampila rotundă (diametrul ø3,1 mm), aplicată în tuș negru, reprezintă grafic două ramuri și textul „Prima zi a emisiunii / 25 iunie 1956 / București”.

Marcă poștală cu marginea de coală (stânga).
În ceea ce privește abaterile de la marca standard, Petru Perșa semnala pentru prima dată o eroare filatelică la această marcă poștală. Este vorba despre existența unui punct alb desupra literei M din /ROMÎNĂ/. 

O altă eroare filatelică ar putea fi existența unui punct de culoare maro în spatele capului statuii lui Gh. Lazăr. Am descoperit această abatere pe un bloc de patru mărci provenit din partea de jos a unei coli finite. 

Scrisoare externă, par avion,
circulată pe relația România - Germania
(10 bani completare tarif pe verso).

Pe o altă marcă am identificat un punct de culoare albă lipită de piciorul stâng al literei N din /ROMÎNĂ/. De asemenea în dreapta celei de a doua cifre 5 din valoarea nominală /55/ se poate observa un punct de culoare maro.

O altă semnalare, mai puțin spectaculoasă, o reprezintă prezența unui punct alb între literele M și Î din /RONĂ/.

În ceea ce privește varietățile cu curiozitățile filatelice, Sergiu Găbureac atrage atenția că există piese cu deplasări accentuate ale culorii verzi, în diferite poziții, care pot fi observate cu ușurință în zona statuilor.

Deplasarea culorii verzi spre
partea superioară a mărcii poștale.

Din punct de vedere poștal, la data punerii în cirulație a emisiunii tariful de 55 de bani corepundea tarifării unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame. Aceste timbre au fost folosite cu succes și la realizarea combinată a francaturilor unor scrisori recomandate (1,20 lei - taxa de recomandare) sau expres (1,50 lei - taxa expres).

Corespondența externă (până la 31 august 1957) era tarifată la 0,70 lei pentru o scrisoare simplă până în 20 de grame și 1,05 lei taxa de recomandare. Pentru scrisori, suprataxa aeriană era de 0,20 lei pentru Germania.

În anul 1981, Poșta Română îi dedică un nou timbru (cu valoarea nominală de 3,40 lei) sculptorului Ion Georgescu, în cadrul emisiunii Aniversări (20 februarie). Opera artistului plastic este reprodusă pe mai multe mărci poștale. Astfel, statuia lui Gh. Lazăr apare pe marca poștală cu nominalul de 55 bani din emisiunea „Aniversări” 1979 (27 iulie) și pe colița dantelată (cu timbrul cu valoarea nominală de 28,50 lei) din emisiunea „Universitatea Politehnica din București, două secole de educație și inovație” (18 iunie 2019), iar în 2013 sculptura „Agricultura”, este reprodusă pe marca poștală cu nominalul de 4,50 lei din cadrul emisiunii „Statui alegorice” (20 septembrie).

Bibliografie:

Revista „Filatelia”, nr. 3 (15) / mai-iunie 1956

Wikipedia,  Statuia lui Gheorghe Lazăr din București, 27 iulie 2020

Wikipedia, Ion Georgescu, 13 iunie 2021

Wikipedia, Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași, 2 decembrie 2021

I.C.S. Filatelia, Catalog filatelic al Republicii Populare Române, Editura de stat pentru imprimate și publicații București, 1957

Gheorghe Tudor, Mărcile poștale românești 1858-2009, București 2009, ISBN 978-973-0-05451-4

Cristian Andrei Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești; Ed. Oscar Print, București, 2018, ISBN 978-973-668-488-7

Cornel Spineanu, Dinu Vasiliu, Catalogul mărcilor poștale românești 1984, vol. 2

Kiriac Dragomir, Aurel Surpățeanu, Catalogul mărcilor poștale românești 1974

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - curiozități și varietăți filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, ISBN 978-973-8369-66-5

Gheorghe Tudor, Coriolan Chiricheș, Gheorghe Mermeze, Catalogul mărcilor poștale românești 1990-2017, Ed. Axa, 2017

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2008, ISBN 978-973-8369-22-1

Călin Marinescu, Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România 1841-2008, Ed. Medro, 2008, ISBN 978-973-8487-28-4

03 august 2022

Locomotiva „Steyerdorf”

Pentru remorcarea trenurilor pe traseul Oraviţa-Anina (inaugurată la 15 decembrie 1863, fiind prima linie de cale ferată montană din România şi una dintre primele din Europa), trebuia proiectată o locomotivă cu caracteristici speciale. O astfel de locomotivă a fost proiectată de către inginerul austriac Pius Fink din cadrul fabricii de locomotive a societăţii St.E.G. În anul 1861 a fost construită prima locomotivă de acest fel, care purta numărul 5oo şi era denumită „Steyerdorf”, după numele unei localităţii de lângă Anina.

Trei astfel de locomotive au mai fost construite special pentru linia Oraviţa–Anina între anii 1861-1867 în cadrul fabricii de locomotive ST.E.G din Viena, şi anume: Karaszova cu nr. 501; Gerliste cu nr. 502 şi Lişava cu nr. 5o3. Aceste tipuri de locomotive au fost utilizate în perioada 1863-1891, având ca principale caracteristici: diametrul roţilor motoare şi cuplate 1000 mm; presiunea maximă a cazanului 7 at; greutatea totală 42,5 tf; lungimea între tampoane 10,23 m; capacitatea buncărului pentru cărbuni 2,2 metri cubi; puterea 223 CP; viteza maximă 30 km/h. Datorită originalităţii constructive, această locomotivă a fost prezentată la două expoziţii universale, în 1862 la Londra şi în 1867 la Paris.
În anul 2006 imaginea locomotivei cu numărul 500 apare pe timbrul coliței dantelate cu valoarea nominală de 2,20 lei (tiraj 27.500 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia și machetată de Răzvan Popescu. Grafica coliţei dantelate prezintă imaginea de ansamblu a staţiei Oraviţa cu clădirea pentru călători la 1863, remiza de locomotive, două trenuri pentru cărbuni, placa de întoarcere pe care se află, în centru, locomotiva cu abur articulată StEG 500- STEYERDORF tip CB-n2F, iar în plan secundar, o locomotivă tip 2A-n2 (model Norris).

02 august 2022

Trenul fulger „Regele Carol I”

Trenul „Fulger”/ ”Regele Carol I Pullman Express” (Trenul Rapid 91/92) a fost un tren de lux care a circulat pe traseul Bucureşti Nord-Constanţa (prelungit pe perioada verii până la Carmen Sylva) şi a fost dat în exploatare pe 22 mai 1933. Călătoria inaugurală s-a desfășurat între orele 18:00 și 21:00. Avea în compunere 3 vagoane-salon Pullman şi 2 vagoane de poştă şi de bagaje, fiind remorcat de  locomotiva PACIFIC CFR 231.041 tip 2C1-h4 (Maffei/1922/depoul București Călători).
Vestea sosirii Trenului fulger „Regele Carol I” la Constanța cu primii pasageri a făcut înconjurul orașului, astfel că, un public numeros, alături de oficialitățile locale și mai marii C.F.R, au întâmpinat trenul „compus din vagoane Pullman și înzestrat cu tot confortul modern, la fel de elegant cu trenurile din străinătate”.
Locomotiva fiind dotată cu un tender de capacitate mai mare (eliminându-se astfel staționarea trenului în Fetești pentru realimentarea tenderului cu apă), trenul parcurgea distanța de 226,7 km în 3 ore și 15 minute fără oprire, cu o viteză medie de 69,8 km/oră.
În anul 2006 imaginea trenului fulger apare pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei (tiraj 122.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia. Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.

01 august 2022

Locomotiva „Unirea”

Locomotiva B.M.1 - „Unirea” de tip 1B-n2 (bay.B IX, J.A.Maffei, München, 1877) a fost un model bavarez de locomotive pentru trenuri accelerate ce a fost livrat într-un număr de 104 unităţi. Patru dintre ele au fost folosite, în perioada 1877 – 1878, pe linia militară provizorie Frăteşti – Zimnicea. După terminarea Războiului de Independenţă au fost cumpărate de guvernul român şi au fost repartizate liniei, în construcţie, Buzău-Mărăşeşti, unde au primit numerele şi numele de BM 1-„Unirea”, BM 2-„Independenţa”, BM 3-„Şoimul” şi BM 4- „Săgeata”.
Locomotiva 1-„Unirea” a asigurat remorcarea trenului special, cu plecare din din statia Cotroceni, care a inaugurat duminică, 30 octombrie 1881, linia Buzău-Focșani-Mărăşeşti, prima linie de cale ferată din România concepută şi realizată integral de români. În ziua respectivă, la ora 3 și 45 minute, cu salve de artilerie, trenul guvernamental, remorcat de locomotiva „Unirea”, frumos împodobită cu crengi de brad și de stejar, intra în stația Focșani unde a avut loc serbarea inaugurarii.
În perioada 1883 – 1886, prin viteza maximă de circulaţie de 92 km/h, aceste locomotive au fost cele mai rapide de pe reţeaua CFR şi au asigurat şi remorcarea trenului „Orient Express”.
În anul 2006 imaginea locomotivei apare pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei (tiraj 90.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia. Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.