10 ani de la moartea poetei Constanța Buzea

Constanţa Buzea este o cunoscută poetă contemporană din România care s-a născut la Bucureşti în 29 martie 1941. În 1961 s-a căsătorit cu poetul Adrian Păunescu (soţii Păunescu au avut doi copii, pe Ioana (n. 1967) şi pe Andrei (n. 1969), iar în 1977 au divorţat). Opera poetică a Constanţei Buzea numără peste 20 de volume, la care se adaugă câteva antologii. Poetei i s-au decernat premii literare importante, cum ar fi Premiul Uniunii Scriitorilor şi Premiul Academiei. Constanţa Buzea este şi autoare de cărţi pentru copii, apreciate şi răsplătite cu premii literare. Din păcate a încetat din viaţă pe 31 august 2012. Cu prilejul comemorării a 10 ani de la trecerea în neființă am machetat acest plic ocazional, în amintirea poetei.

Plante endemice din Munții Carpați

Flora endemică specifică munților Carpați a fost din nou ilustrată pe timbrele românești. Romfilatelia, în colaborare cu Institutul de Cercetări Biologice Cluj-Napoca, a introdus în circulație miercuri, 24 august 2022, o nouă emisiune de mărci poștale cu tematica Floră, având ca subiect Plante endemice din Munții Carpați (LP #2382).
În cadrul emisiunii machetate de George Ursachi, alcătuite din patru timbre (cu dimensiunile de 24 x 33 mm), patru minicoli (cu dimensiunile de 74 x 156 mm) și un plic „prima zi” a emisiunii (191 exemplare), au fost selectate cele mai reprezentative specii, unele dintre cele mai valoroase moșteniri biologice pe care România le deține, îndeosebi prin raritatea lor, toate cele cinci specii având o distribuție limitată doar la arii montane restrânse din Carpații Estici (Orientali) și Sudici (Meridionali) sau din Munții Apuseni, neexistând nicăieri altundeva în lume.
Dianthus callizonus – Garofița Pietrei Craiului – redată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritară internă cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), aparține familiei Caryophyllaceae și reprezintă un simbol al protecției naturii în România, fiind o specie perenă emblematică pentru Parcul Național Piatra Craiului, singurul masiv muntos din România (și din lume) de unde planta este cunoscută.
Saxifraga demissa – Specie perenă ce aparține familiei Saxifragaceae, este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritară externă cu greutatea de până în 50 de grame). Este întâlnită doar în etajul subalpin și alpin al munților Bârsei (Piatra Mare, Postăvaru, Piatra Craiului), în Munții Bucegi și în Munții Ciucaș.
Astragalus roemeri – Cosacii lui Römer – redată pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritară externă cu greutatea de până în 50 de grame), este o specie erbacee perenă aparținând familiei Fabaceae. Este o specie endemică pentru România, fiind distribuită în arii montane restrânse din Carpații Orientali (Munții Bistriței, Ceahlău și Hășmaș) și Munții Apuseni (Rezervația Naturală Scărița-Belioara din Masivul Gilău-Muntele Mare).
Silene dinarica – reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea serviciului recomandat extern), este o specie erbacee perenă din familia Caryophyllaceae, cespitoasă, ce formeaza tufe scunde de până la 5-6 cm înălțime cu tulpini florifere târâtoare și flori adesea solitare pe fiecare ramură. Specia este endemică pentru Munții Făgăraș (partea centrală a Carpaților Sudici), nemaifiind întâlnită nicăieri altundeva în lume.
Rosa coziae – Trandafirul de Cozia – ilustrat pe plicul „prima zi” a emisiunii, este o specie perenă lemnoasă aparținând familiei Rosaceae și un simbol al Parcului Național Cozia.

Telefoane

Indispensabil astăzi, telefonul a avut nevoie de un inventator, inginer și om de știință care să continue pasiunile bunicului și tatălui său pentru fonetică, tehnica vorbirii și glasul uman. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la moartea lui Alexander Graham Bell, cel care a primit primul patent pentru inventarea telefonului, în anul 1876.
În omagierea inventatorului telefonului, Romfilatelia continuă seria emisiunilor de mărci poștale „Colecții românești”, cu tematica Telefoane (LP #2381), pusă în circulație pe data de 16 august 2022.
Emisiunea, machetată de către Ion Chirescu, este alcătuită din șase timbre (36 x 36 mm), o coliță dantelată (94 x 94 mm), un set de două plicuri prima zi (195 de seturi) și o mapă filatelică pentru colecționari (tiraj 176 exemplare). În cadrul timbrelor emisiunii sunt ilustrate următoarele telefoane: telefonul Butterstamp (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei), telefonul de masă (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei) sau birou Tunnan (Butoi), telefonul de masă Râșniță de cafea (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei), telefonul de masă cu model Art Nouveau (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 lei), telefonul de masă Grammont (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei), telefonul de perete model AB 650 (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei), iar pe colița dantelată este ilustrat telefonul de perete Crossley Patent (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 32 lei).

Baba Roga și Drekavac - două personaje tipice sârbe

Promiteam ieri că voi încerca să ajung la timp cu prezentarea emisiunilor EUROPA din acest an și intenționez să mă țin de cuvânt. Prin urmare și postarea de astăzi are legătura cu tema „Povești și Mituri”.
Fiecare țară are propriile sale convingeri, transmise din generație în generație de secole. Repertoriul popoarelor slave este însă unul foarte viu și colorat. Astfel, din Bosnia și Herțegovina Sârbă a fost introdusă seria PostEurop 2022, pe data de 11 mai 2022. Ea este aliniată tematicii generale alese, și anume mituri și legende, iar cele două personaje promovate, însă, par înfiorătoare.
Timbrul cu valoarea nominală de 1,95 mărci (bosniace convertibile) este dedicat Babei Roga, adesea confundată cu o vrăjitoare, deși este o creatură separată. Ea este descrisă doar ca o ființă feminină terifiantă sub forma unei bătrâne urâte cocoșate, fără dinți, cu o față hidosă și un corn pe cap (de unde și numele). Se ascunde în locuri întunecate și iese numai noaptea; sperie și răpește copii obraznici și îi duce în vizuina ei.
Timbrul de 2.70 mărci, în schimb, îl indică pe Drekavac, adică țipătorul. El este manifestarea materială a unui om mort, nebotezat (după unele povești, un om foarte tânăr) care nu-și găsește pacea, așa că îi persecută pe cei care au păcătuit. Arată ca o mică creatură blănoasă, cu gheare lungi și ascuțite pe degetele de la picioare și un cap mare sprijinit pe un gât subțire. Emite strigăte oribile (asemănătoare cu strigătul unui copil, urletul lupului, geamătul unei capre, mieunatul unei pisici sau țipătul unei păsări) cu care poate asurzi oamenii. Acesta atacă noaptea târziu în apropierea unui cimitir, râu, lac sau pădure; sare pe spatele victimeleor, forțându-le să-l care în spinare până în zori. Dacă victimele nu se supun, sunt zgâriate și rupte de gheare enorme.
Mărcile poștale, machetate de Nebojsa Djumic, au fost paginate în coli de opt exemplare identice și o vignetă, sau într-un bloc de două serii.

Rase de cai

Venind în sprijinul colecționarilor iubitori de cai, Romfilatelia, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și a specialiștilor REGIEI NAȚIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA – Direcția de Creștere, exploatare și Ameliorare a Cabalinelor, a pus în circulație marți, 09 august 2022 emisiunea de mărci poștale Rase de cai (LP #2380) alcătuită din patru mărci poștale (48 x 33 mm) și un plic prima zi (190 de exemplare) machetate de către George Ursachi.
Pe timbrele emisiunii sunt ilustrate următoarele rase de cai: Shagya Arab (2,20 lei), Pur Sânge Arab (4 lei), Nonius (10 lei) și Semigreu Românesc (16 lei).
Timbrele au fost paginate în coli de câte 32 de mărci poștale și minicoli (126 x 126 mm) de câte 5 timbre + 1 vinietă într-un tiraj total de 38.552 exemplare.

Doamna iubirii, frumuseții și a apei

A trecut ceva vreme de când v-am prezentat o emisiune EUROPA 2022 - „Povești și Mituri” și am cam rămas dator cu câteva apariții (promit ca în zilele următoare să mă achit și de celelalte restanțe).
Mă voi întoarce astăzi puțin în timp și am să vă prezint propunerea Armeniei. Lansată pe 27 mai 2022, este vorba despre un timbru cu valoarea nominală de 350 de drame, machetată de către Indigo Branding.
Marca poștală o înfățișează pe zeița Astghik: conform tradiției locale reprezintă doamna iubirii, frumuseții și apei. Avea un farmec extraordinar și în fiecare noapte se scălda în râul Eufrat. Pentru a o admira, tinerii aprindeau focuri mari pe Muntele Daghonats, din regiunea Taron. Iar ea, ca să se ferească de privirile indiscrete, acoperea de fiecare dată toată valea cu ceață.

Cinci noi mascote populare întregesc familia filatelică a singaporenilor

Ediția anterioară, lansată pe 3 august 2020 (rândul de sus de timbre), „a primit o întâmpinare răsunătoare de la colecționari și membri ai comunității din Singapore, dintre care mulți au crescut cu acele mascote”. De aici și ideea de a continua inițiativa, propunând alte personaje. Acest lucru s-a întâmplat pe 17 iunie 2022 prin punerea în circulație a altor cinci timbre (reprezentate pe rândul de jos).
Noile personaje sunt: ​​Merli (tânărul și prietenosul ambasador al turismului), Smiley (veverița expertă în economisirea banilor), Water Sally (care se ocupă de sustenabilitatea apei), Blood Buddy (are rolul de a promova donarea de sânge în numele Crucii Roșii) și Teamy the Bee (albina care a reprezentat productivitatea naţională în anii 1980 şi 1990).
Timbrele au dimensiunea de 29.85mm x 40.8mm, perforația de 13 unități și au fost puse în circulație în seturi de câte 10 mărci poștale. Macheta este semnată de Lim Wenbin (Pinch Design Pte Ltd) și Andy Koh.

Pescărușii artistei James Colmer

Patru timbre care înfățișează ilustrații fără griji ale pescărușilor răutăcioși și oportuniști care profită de orice ocazie pentru a gusta delicatese reprezintă emisiunea machetată de James Colmer și care a fost emisă pe 22 iunie 2022. Seria are următoarele valori nominale: 0,52, 0,79, 1,10 și 1,35 lire sterline și a fost paginată în coli de câte 10 timbre (2 x 5). A treia marcă poștală (prezentată în imaginea alăturată), cea cu o cutie de băutură răcoritoare, face parte din turul conceput de Cooperarea Micilor Administrații Poștale Europene, care pentru 2022 are ca temă băuturile locale.
Aceste păsări mănâncă aproape orice pe ce pot pune ciocul. Sunt o priveliște comună în Guernsey, dar un plus nedorit la picnicul oricui! Artista „a injectat bună dispoziție în timbre, inspirându-se din scenele tipice de coastă” este de părere Bridget Yabsley responsabilul filatelic al administrației poștale emitente.

Expoziție filatelică în onoarea lui Giuseppe Mazzini

Genova, orașul natal al lui Giuseppe Mazzini, găzduiește o expoziție filatelică realizată de Fabrizio Fabrini cu titlul „Giuseppe Mazzini eroul Risorgimento”. După ce l-a expus la Pisa, adică în orașul în care activistul italian a murit, îl oferă acum în Genova natală. Până pe 22 septembrie 2022 se poate ajunge la Muzeul Risorgimentului, situat în via Lomellini 11. Intrarea la expoziție costă 3,00 euro, iar programul de vizitare este: marți și vineri 9-14, Miercuri 9-19, sâmbătă 9-19.30, iar în prima duminică a lunii între 10-19.30.

Algeria concurează cu România în ceea ce privește greșelile de machetare a mărcilor poștale

Cele patru timbre (35 x 35 mm) Algeriei dedicate actualelor „Jocuri mediteraneene” (desfășuate între 25 iunie și 5 iulie 2022) se remarcă prin unele alegeri discutabile ale machetatorilor Sofiane Dey și Pedro Selloum. Emisiunea este formată din patru timbre cu o valoare nominală de 25,00 dinari fiecare (câte o disciplină sportivă pe fiecare marcă) și o coliță de 100,00 dinari (reprezentând panorama orașului). Emisiunea este însoțită și de un FDC și a beneficiat și de o ștampilă „prima zi” pusă la dispoziția celor interesați.

Puse în circulație în ziua inaugurală, timbrele se remarcă prin mai mult de un detaliu, evidențiat de jurnalistul Med Achour Ali Ahmed, citat de prestigioasa revistă italiană Vaccari news.
Îndoielile încep cu logo-ul poziționat pe fundalul timbrelor: cele trei cercuri, reprezentând continentele implicate, ar trebui să aibă o parte inferioară ondulată, de parcă s-ar fi reflectat în apă. În schimb ele sunt perfect rotunde și valurile par desprinse, distorsionând ideea de bază.

Trecând la subiectele timbrelor, singurul care nu prezintă îndoieli este saltul în înălțime. De remarcat, însă, că pentru volei, tricourile pe care le poartă sportivii nu au număr, ceea ce încalcă regulile în vigoare.
Aparent mai curioase sunt cele două mărci rămase, dedicate ping-pong-ului și scrimei: toți jucătorii sunt stângaci, este posibil? Parcă această „stângăcie” am mai întâlnit-o și la machetarea timbrelor românești. Vă mai aduceți aminte de celebrul timbru în care tenismenul ține racheta în mâna stângă:

În cele din urmă, jurnalistul Med Achour Ali Ahmed descoperind că fotografiile originale este de părere că numele artiștilor ar trebui măcar menționate, dar nu a fost cazul. De aici și angajamentul de a ascunde detalii recognoscibile și, pentru mai multă siguranță, de a răsturna scenele, dând naștere „fenomenului” cunoscut deja de filateliștii români obișnuiți cu imaginile „în oglindă” de pe timbrele noastre. Această practică, cea a reelaborărilor, se pare că nu este nouă în administrația poștală a Algerului. Mă întreb, acum la final, dacă noi (Romfilatelia) ne-am inspirat de la ei, sau ei de la noi?

Visul ucrainean a prins viață în mâinile unei fetițe de 11 ani

Cel mai mare avion din lume, Antonov „225 Mriya”, distrus de ruși chiar în primele zile ale conflictului, apare pe timbrul poștal emis pe 28 iunie 2022 de către administrația poștală a Ucrainei.
La bază a avut loc un concurs organizat pentru copii anul trecut pe tema „Ce este Ucraina pentru mine?”. Atacul rusesc aproape a spulberat și această inițiativă.
Dar în spate munca a continuat: Sofiyka Kravchuk, în vârstă de 11 ani, a câștigat confruntarea cu un subiect retrospectiv care s-a dovedit a fi potrivit pentru contextul războiului. Înfățișează ceea ce a fost cel mai mare avion din lume, Antonov „225 Mriya” – adică „Vis” – distrus la începutul conflictului. Și „vis ucrainean” este numele emisiunii care are valoarea nominală „U” (la ghisee se vindea cu 12.00 grivne la data lansării), o emisiune filatelică foarte specială pentru ucrainieni. Ea personifică invincibilitatea ucraineană. Rușii au reușit să distrugă cel mai mare avion din lume, creat de acest popor. Dar ei nu vor putea să ne distrugă adevăratul vis și dorința de libertate.
Timbrul are dimensiunea de 33 x 30 mm și a fost tipărit în 3.000.000 exemplare paginate în coli (88 x 110 mm) de șase mărci poștale (2 x 3).

Cultura Vannin

Cultura Vannin este denumirea comercială a Fundației Manx Heritage, înființată în 1982 de către Guvernul Insulei Man pentru a promova cultura Manx, moștenirea și limba. Numele actual l-a primit în februarie 2014, fiind cunoscut anterior ca „Fundația Patrimoniului Manx”, întrucât fostul titlu „deținea mai multe conotații față de istoria culturală a insulei”, care nu erau considerate a fi corecte cu abordarea progresivă a organizației de a revigora cultura Manx. Motto-ul culturii lui Vannin este „Să ne ducem cultura înainte”.
Pe data de 4 iulie 2022, administația poștală din Insula Man, a pus în circulație o emisiune filatelică compusă din 6 mărci poștale (45,79 x 24 mm) dedicată aniversării a 40 de ani de existență a Culturii Vannin. Timbrele au fost machetate de Jay Cover și au valorile nominale de 73p, £1,04, £1,38, £1,91, £2,16 și £2,57.

Este sezonul recoltării grâului

Grâul este o iarbă cultivată pe scară largă pentru sămânța sa, un bob de cereale care este un aliment de bază la nivel mondial. Multe specii de grâu alcătuiesc împreună genul Triticum; cel mai mare cultivat este grâul obișnuit (Triticum aestivum). Înregistrarea arheologică sugerează că grâul a fost cultivat pentru prima dată în regiunile Semilunii Fertile în jurul anului 9600 î.Hr. Botanic, miezul de grâu este un tip de fruct numit caryopsis. Am întâlnit grâul pe mărci poștale emise de: România, Moldolva, Ucraina, San Marino, Canada, Israel, Polonia, Australia, Afganistan, Italia, Brazilia, Franța, Uniunea Sovietică ș.a.

Statuile de pe Insula Paștelui

Celebrele statui de piatră aflate pe Insula Paştelui sunt chiar mai impresionante decât se credea până acum. Conform ultimelor descoperiri arheologice, capetele statuilor sunt ataşate de corpuri îngropate adânc în pământ. În plus, corpurile sunt acoperite de scrieri antice indescifrabile.
Insula Paştelui, una dintre cele mai izolate insule locuite din lume, se află la peste 3000 de kilometri depărtare de Chile.
Statuile, denumite Moai, au fost realizate de băştinaşii numiţi Rapu Nai undeva între anii 1250 şi 1500 d. Hr. Cea mai înaltă dintre cele 887 de statui măsoara peste 9 metri şi cântăreşte 82 de tone.
O alta, dacă ar fi fost terminată, ar fi măsurat peste 21 de metri şi ar fi cântărit 270 de tone. Chipurile reprezintă strămoşi ai populaţiei de pe insulă, întruchipaţi ca zeităţi.
Imaginea statuilor este reprodusă pe mărci poștale emise de Chile, Norvegia, Franța, Liechtenstein, Polinezia franeză, Grenadines of St. Vicent, Tchad, Mozambic sau Gambia.

Franța în solidaritate cu Ucraina

Poșta franceză, în colaborare cu Crucea Roșie din Franța, a pus în circulație în data de 23 iunie 2022, la Paris, o marcă poștală pentru într-ajutorarea victimelor războiului din Ucraina. Designul grafic al timbrului îi aparține lui YZ - Yseult Digan, iar machetarea a fost făcută de Elsa Catelin.
Marca poștală, cu valoarea nominală de 1,16 euro (zona verde - contravaloarea unei scrisori simple cu greutatea de până în 20 de grame expediată pe teritoriul Franței, Monaco și Andora) are o suprataxă, în folosul Crucii Roșii franceze, de 0,84 euro. Dimensiunile timbrului sunt de 41 x 26 mm și a fost tipărit în culorile verde, roșu, albastru, galben și negru. Tirajul emisiunii a fost de 525.000 exemplare paginate în coli de câte 15 timbre.

Părintele zborului spațial

La începutul acestei veri, pe data de 21 iunie 2022, a avut loc în cadrul Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților din Reșița conferința „Hermann Oberth - părintele zborului spațial”. Cu acest prilej, în colaborare cu Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin a fost realizat un plic ocazional și o ștampilă specială (52 x 30 mm) care a fost aplicată la ghișeul nr. 2 din cadrul Oficiului Poștal nr. 1 din Reșița.

Patru aniversări pe o singură marcă poștală

Timbrul prezentat astăzi i-a fost dedicat Federației Italiane de judo, luptă, arte marțiale și karate, și are valoare nominală „B” fiind machetat de Silvia Girlanda și Livio Toschi.
Federația Italiană de judo, luptă, arte marțiale și karate sărbătorește în 2022 patru aniversări speciale: 120 de ani de la înființare, 40 de ani de la apariție revistei „Athlon”, 30 de ani de la înființarea Centrului Olimpic din Ostia Lido (Roma) numită acum după fostul președinte Matteo Pellicone și, nu în cele din urmă, zece ani de existență a Muzeului Sportului de Luptă (care colectează, păstrează și face cunoscute amintiri interne și promovează sectorul, „susținând ferm valoarea artei și culturii” care îl caracterizează). Lunga călătorie a asociației a fost începută de Luigi Monticelli Obizzi care, la 18 ianuarie 1902, a fondat la Milano Federația Italiană de Atletism, al cărei președinte a rămas până în martie 1911. A stat la baza structurii actuale, care a modelat „ excelente manageri și campioni de primă mărime, care au câștigat nenumărate medalii și trofee pe covorașe, covorașe și platforme din întreaga lume”.
Marca poștală, încadrată în tematica „Sport”, a fost pusă în circulație pe date de 21 iunie 2022, cu nominalul „B” (la data punerii în circulație a emisiunii având valoarea de 1,10 euro, iar din 27 iunie 2022 modificându-se la 1,20 euro în urma schimbării tarifelor poștei italiene); necesar pentru trimiterea unei cărți poștale sau a unei scrisori obișnuite (aflată în prima treaptă de greutate) în interiorul țării. Este autoadeziv și a fost tipărit în trei sute de mii de exemplare paginate în coli de câte patruzeci și cinci de exemplare. Grafica redă complexul și trei perechi de sportivi angajați în lupte, judo și karate.

Împreună câștigăm!

Belgia ocupă un loc înalt în ceea ce privește sporturile de echipă, începând cu fotbal, ciclism, baschet, volei. Echipele naționale urcă în fruntea clasamentului și aceste realizări trebuie evidențiate cu timbre care le subliniază spiritul.
Astfel pe 13 iunie 2022 a fost emisă (prevânzarea a început cu trei zile mai devreme) emisiunea cu titlul „Împreună câștigăm!”. Este vorba de două mărci poștale cu nominalele încadrate în clasa „1” de tarifare (echivalentul a 1,16 euro la data punerii în circulație), paginate în coli cu cinci serii care au prețul de vânzare de 11,60 euro.
Emisiunea a fost machetată de către Davy Denduyver, iar ilustrația colii reprezintă un trofeu ținut în mâini. Tirajul emisiunii a fost de 18.695 timbre, cu dimensiunea de 50 x 40 mm și dantelura de 11½ unități.

Urechile de elefant ale botanicii

Alocasia (Colocasia esculenta), cunoscută și sub numele popular de „urechea de elefant” sau „planta de mască africană” este o plantă ornamentală tropicală cu frunze mari, care este de obicei crescută ca plantă de vară în aer liber. Cu toate acestea, se dezvoltă frumos și ca o plantă în ghiveci pe care poate fi crescută în interior sau pe tersasa unei case. Este o plantă originară din Japonia, India și Malaezia. Are tulpina groasă și cărnoasă, frunzele verzi, mari, ovale și situate în vârful tulpinii.
Urechea de elefant oferă un efect tropical îndrăzneț în aproape orice peisaj. De fapt, aceste plante sunt crescute în mod obișnuit pentru frunzișul lor mare, cu aspect tropical, care amintește de urechile de elefant (de unde și numele). Plantele de urechi de elefant pot fi folosite ca plante de fundal, învelitoare de pământ sau margini, în special în jurul iazurilor sau de-a lungul aleilor sau a incintelor terasei.
Această plantă, în țările de origine, este cultivată ca și legumă, ea consumându-se preparată. În stare proaspătă Colocasia este o plantă otrăvitoare. Dacă s-a atins sucul plantei se recomandă spălarea mânilor foarte bine.

Cel mai mare palat din Europa de Vest

Palatul Regal din Madrid este cel mai mare din Europa de Vest și unul dintre cele mai mari din lume. Cei peste 135.000 de metri pătrați și 3.418 de camere, saloane, scări și galerii sunt mărturie pentru secole de istorie spaniolă. Este una dintre puținele reședințe oficiale ale șefilor de stat deschise publicului. Aproape 2 milioane de vizitatori vin în fiecare an pentru a-i descoperi colțurile, operele de artă și comorile sale unice în lume.
Filippo Juvarra, Francesco Sabatini și Giovanni Battista Sacchetti au fost principalii arhitecți responsabili de proiect.
Palatul Regal din Madrid a fost construit între 1738 și 1755 pe locul fostului Alcázar regal care a fost distrus de incendiul din 1734. Primul monarh care l-a locuit a fost Carlos III.

Farul Tourlitis de pe insula Andros

Acest far fragil stă pe o mică stâncă din mijlocul Mării Egee încă din 1887, chiar în vecinatatea unui castel vechi din Andros. Coloana de piatră pe care a fost construit a fost formată în milenii de eroziune naturală în piedestalul perfect pentru un far de coastă. Farul este distrus de bombardamente în timpul celui de-al doilea război mondial, iar în anii 1990-1994 este reconstruit de un magnat al petrolului care dedică structura fiicei sale. Având în vedere dimensiunile reduse ale farului și faptul că este situat pe o insulă mică, oamenii și-au dat seama rapid că trebuia automatizat, nemaifiind nevoie de angajați portuari pentru a opera semnalele luminoase. Farul Tourlitis a devenit primul flagship automat al Greciei. Chiar și cu această modernizare farul arată ca un dragon ieșit din mare cu acea scară din piatră înfășurată până la ușa turnului. Chiar această caracteristică deosebită a făcut ca imaginea mistică a farului să fie reprodusă pe mărci poștale din Grecia, Maldive, Togo sau Guiné-Bissau.

Cea mai înaltă cascadă din lume

O cascadă poate să fie definită ca locul sau zona în care se varsă abrupt și aproape vertical o apă curgătoare. Acestea reprezintă întreruperi semnificative ale cursului natural al unui râu.
Cea mai înaltă cascadă din lume se găsește în sud-estul Venezuelei, America de Sud fiind situată la o altitudine de 1.283 m, având o înălțime de 979 m cu două căderi de apă, din care cea mai înaltă cădere măsoară 807 m. Băștinașii au numit-o Kerekupai-Merú, care înseamnă „Săritura cea mai adâncă”. Cascada este situată în Parcul Național Canaima și, din cauza junglei dense care o înconjoară, este cel mai bine văzută din aer.
Cascada, zărită pentru prima dată de străini în anii 1930, poartă numele lui James Angel, un aventurier american care s-a prăbușit cu avionul în zonă, undeva prin 1937. La finalul lui 2009, președintele Hugo Chavez a declarat că ar trebui ca pentru cascadă să se folosească denumirea de Kerekupai-Merú, nume indigen, indică Britannica.
Cascada Angel apare pe câteva mărci poștale emise de Venezuela (emisiuni din 1964, 2000 și 2003) și Canouan (2015). Tematica cascadelor (cu reprezentări ale căderilor din lumea întreagă) are o prezență însă mult mai mare în filatelia mondială.

Sistemul periodic al elementelor

Dmitri Mendeleev a descoperit legea periodicităţii şi a ordonat (în 1869) elementele chimice într-un tabel, numit sistemul periodic al elementelor, care-i poartă numele. Dmitri Ivanovici Mendeleev (născut pe 27 ianuarie 1834, la Tobolsk, Imperiul Rus) a fost un chimist rus care a întocmit prima variantă a tabelului periodic al elementelor pe data de 17 februarie 1869 (după calendarul iulian). Pe de o parte, tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relaţiei complexe dintre elementele chimice, şi, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existenţa altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) care nici măcar nu erau bănuite a exista pe vremea sa, precum şi a proprietăţilor generale ale lor. Aproape toate previziunile sale au fost confirmate în proporţii covărşitor de apropiate de 100% de descoperirile ulterioare din chimie. Între 1859 şi 1861 a făcut cercetări asupra densităţii gazelor la Paris, şi, mai apoi, a lucrat cu chimistul şi fizicianul german Gustav Robert Kirchhoff în Heidelberg, făcând diferite cercetări. În 1863, după întoarcerea în Rusia, a devenit profesor de chimie la Istitutul Tehnologic şi la Universitatea de Stat din Sant Petersburg. Pe 6 martie 1869, Mendeleev a prezentat Societăţii Ruse de Chimie o lucrare denumită Dependenţa între proprietăţile masei atomice a elementelor, care propunea folosirea masei şi a valenţei pentru a descrie elementele. Câteva luni mai târziu descoperă Galiul și Germaniul pe care le prezintă oficial Scoietăţii Ruse de Chimie pe data de 28 octombrie 1869. În ciuda faptului că Mendeleev a fost o personalitate marcantă ştiinţifică a timpului său, onorat de foarte multe organizaţii ştiinţifice din întreaga Europă, acasă, în Rusia, a fost privit cu invidie, ceea ce a dus la demisia sa de la catedra Universităţii din Sankt Petersburg în ziua de 17 august 1890. În ultimii săi ani de activitate profesională, a creat patentul clasic al votcii ruseşti, 40% procent alcool. Dar printre contribuţiile sale târzii mult mai importante se numără şi studierea câmpurile petrolifere din Rusia şi contribuţia sa semnificativă la crearea primelor rafinării ruseşti. A murit de gripă, pe data de 20 ianuarie 1907, la 73 de ani, la Sankt Petersburg. Elementul chimic cu numărul 101 îi poartă numele: mendeleeviu. De asemenea și un crater de pe lună îi poartă numele. Numele său i-a fost dat și Institutului Național de Metrologie din Sankt Petersburg. Mendeleev și tabelul său periodic fac subiectul unor mărci poștale apărute în: Portugalia, Kârgâstan, Uniunea Sovietică, Rusia, Ungaria, Spania, Sri Lanka, Siera Leone, Algeria ș.a.

Recunoaștere și la TimFilEx

În perioada 6-8 mai 2022 la Timișoara s-a defășurat cea de a doua ediție a Expoziției filatelice naționale cu participare internațională TimFilEx. Această manifestare a reprezentat un nou mod de a privi filatelia și a adus atât participanților cât și publicului vizitator nenumărate satisfacții. În ediția din acest an au fost prezentate peste 110 exponate din: România, Franța, Italia, Germania, Ungaria, Serbia, Bulgaria și Statele Unite. Am participat și eu la secțiunea de literatură filatelică, alături de alte șase titluri înscrise la această categorie. Lucrarea prezentată, „Elemente de patrimoniu filatelic al municipiului Baia Mare”, a fost distinsă cu diploma în rang de medalie de Vermeil Mare, bucurându-se de aprecierea juriului. Anul viitor, expoziția națională de la Timișoara se va desfășura în luna Septembrie sub genericul „Timișoara, capitală culturală europeană”.

Palatul bântuit și plin de secrete

Se spune despre Palatul de la Ruginoasa că ar fi  bântuit… Aici au murit mai mulți oameni de-a lungul timpului, iar poveștile ciudate ce s-au țesut în jurul acestui loc au făcut ca mulți localnici să îl considere blestemat. Însă indiferent de spiritele ce umblă prin aceste locuri, palatul este una dintre cele mai frumoase clădiri de acest gen din județul Iași și chiar din toată Moldova iar după recenta restaurare pe care a suferit-o, locul arată exact ca în vremurile în care era locuit de Doamna Elena, soția domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
Uneori este greu să separi miturile folclorice de adevărurile istorice iar palatul de la Ruginoasa este un asemenea caz. Retras în spatele unei perdele de arbori și cu o prezență discretă, această construcție a împlinit două secole de existență, timp în care, printre zidurile sale s-au perindat numeroase personalități românești.
Dacă în această vară pașii vă poartă și meleaguri moldave, merită să vă opriți preț de o clipă să vizitați și acest muzeu modern cu panouri interactive și mobilier adecvat epocii sale de glorie.

Ziua internațională a grădinilor zoologice și a parcurilor

În fiecare an, pe data de 9 august este sărbătorită Ziua internațională a grădinilor zoologice și a parcurilor, pentru a marca importanța conservării biodiversității.
Un obiectiv important în formarea noilor generații îl reprezintă cultivarea dragostei pentru natură și animale. Dincolo de aspectul educativ, parcurile și grădinile zoologice reprezintă, în primul rând, șansa de a salva anumite specii aflate pe cale de dispariție. Parcurile joacă un rol deosebit de important în educația de mediu. Promovarea protejării parcurilor reprezintă de fapt protejarea calității vieții și conservarea biodiversității.
Marcată anual, ziua de 9 august este dovada interesului pe care comunitatea internațională îl acordă conservării biodiversității. Vizitarea unei grădini zoologice este o experiență educațională și un mod interesant de a-ți petrece timpul liber.
Parcurile și grădinilor zoologice au fost imortalizate pe timbre emise de state precum: România, Germania, Ungaria, Bulgaria, Australia, Belgia, Polonia, Uzbechistan, Grenada, Statele Unite ale Americii, Coreea de Nord, Cehia sau fosta Cehoslovacie și Uniune Sovietică.

Ada Lovelace - pionier al informaticii

Dintr-un comunicat de presă dat publicității de către La Poste în luna iunie aflăm că marți, 11 octombrie 2022 administrația poștală franceză emite pentru prima dată o marcă poștală dedicată Adei Lovelace, care a scris în 1853 primul program informatic din lume conceput pentru a rula pe mașina analitică a lui Charles Babbage, strămoș al computerelor.
Timbrul, machetat de Sylvie Patte și Tanguy Besset conform unei fotografii de Alamy/Abacapress.com, cu valoarea nominală de 1,65 Euro (tarif pentru corespondența internațională cu greutatea de până în 20 de grame), este imprimat în heliogravură (policromie pe un fond verde-smarald) are dimensiunea de 30 x 40,85 mm, dantelura de 13 unități și un tiraj de 495.000 exemplare paginate în coli de câte 15 mărci poștale.
Ștampila „prima zi a emisiunii” va fi disponibilă la Paris (Le Carré d’Encre, 13bis rue des Mathurins) între orele 10 și 19 (obliterările speciale fiind posibile până la ora 17.

Legumele și filatelia

Legumele sunt părți ale plantelor consumate de oameni sau alte animale ca hrană. Semnificația inițială este încă utilizată în mod obișnuit și se aplică plantelor colectiv pentru a se referi la toate plantele comestibile, inclusiv florile, fructele, tulpinile, frunzele, rădăcinile și semințele. O definiție alternativă a termenului este aplicată oarecum arbitrar, adesea prin tradiția culinară și culturală. Poate exclude alimentele derivate din unele plante care sunt fructe, flori, nuci și cereale, dar includ fructe savuroase precum roșiile și dovlecei, flori precum broccoli și semințe precum pulpele. Filatelia mondială a fost generoasă cu legumele oferind nenumărate mărci poștale pe care ele sunt ilustrate emise de aproape toate administrațiile poștale ale mapamondului. Dintre ele le voi aminti pe cele emise de: Statele Unite ale Americii, Papua Noua Guinee, Trinidad & Tobago, Mongolia, Bulgaria, Africa de Sud, România, Republica Moldova, Austria sau Vietnam, bogatul material filatelic oferind sugestii nenumărate pentru exponate cu tematica: „Mănâncă sănătos”, „Trăiește sănătos” sau „Bogățiile pământului”.

Ziua Minerului

Ziua minerului este marcată în fiecare an la 6 august, dată la care sunt comemoraţi minerii ucişi în timpul grevei de la Lupeni din august 1929, dar şi victimele nenumăratelor tragedii petrecute în minerit.
În Valea Jiului, dar și în Maramureș, mai multe monumente au fost ridicate ca omagiu adus minerilor, însă cel mai reprezentativ dintre ele, aflat la intrarea în municipiul Lupeni, aminteşte de Greva muncitorilor mineri de la Lupeni, încheiată cu un conflict sângeros între forţele de ordine şi localnici. Greva generală a izbucnit în dimineaţa de 5 august, în Lupeni, când aproape 4.000 de ortaci de la minele Ileana, Victoria, Aurelia, Ştefan şi Carolina au refuzat să intre în subteran şi s-au îndreptat spre centrul oraşului Lupeni. Minerii au ocupat apoi Uzina electrică din localitate, iar activitatea ei a fost oprită. Au cerut atunci ca ziua de lucru să fie de opt ore, mărirea salariilor cu 40 la sută, revizuirea salariilor pe categorii, distribuirea retroactivă a unui procent de 15 la sută din veniturile societăţii, desfiinţarea amenzilor ş.a., se arată în volumul „Istoria României în date” (Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2003).
Istoria filatelică a Maramureșului, bogat bazin minier cu multe centre de exploatare în trecut, prezintă un bogat material dedicat acestei sărbători. De remarcat sunt evenimentele realizate în: Baia Mare (1951, 1952, 1980, 1988), Cavnic (1970, 1977, 1980, 1982, 1988), Baia Sprie (1971, 1980) și Băiuț (1980, 1988). Toate acestea sunt curpinse în lucrarea „Elemente de patrimoniu filatelic al județului Maramureș” aflat în lucru și care sperăm să apară în decursul anului viitor.

Florile sezonului estival

Panseluța de grădină (Viola × wittrockiana) este un tip de plantă hibridă cu flori mari cultivată ca o floare de grădină. Este derivat prin hibridizare de la mai multe specii din secțiunea Melanium („panseluțele”) din genul Viola, în special Viola tricolor, o floare sălbatică a Europei și Asia de Vest cunoscută sub numele de inimă. Este uneori cunoscută sub numele de Viola tricolor var. hortensis, dar acest nume științific este ambiguu. În timp ce Viola tricolor var. hortensis Groenland & Rümpler este un sinonim al Violei × wittrockiana, Viola tricolor var. Hortensis DC. se referă la o varietate horticultură de panseluțe sălbatice (Viola tricolor fără hibridizare interspecifică) care fusese ilustrată în Flora Danica în 1777 înainte de existența Violei × wittrockiana.
Datorită frumuseții sale deosebite, paseluțele înfrumusețează mărci poștale emise de Maroc, Republica Moldova, Ucraina, Suedia, Elveția, Islanda, Ungaria, Finlanda, Statele Unite ale Americii, Bosnia Herțegovina, Albania, Insulele Faroe, Lituania, Germania ș.a., oferind un material bogat pentru un exponat tematic.

Câteva considerații asupra emisiunii de mărci poștale „Centenarul nașterii sculptorului Ion Georgescu 1856-1891”

Marca poștală, ștampilată, emisă pe 25 iunie 1956.

Periodic îmi face o deosebită plăcere de a scoate de la „naftalină” albumele mai vechi cu FDC-uri sau clasoarele cu timbre și de a le (re)răsfoi. Uneori mă opresc asupra unei mărci poștale sau a unei emisiuni „și-mi vine dorul” de a afla mai multe despre ea. Încep astfel o mică cercetare, să-i spunem „filatelică”, pe marginea unui timbru. Și nu de puține ori se întâmplă să aflu mai multe decât mi-aș fi imaginat.

Timbrul neștampilat.

Ion Georgescu s-a născut la 18 ianuarie 1856 în București într-o familie de oameni modești. La vârsta de 16 ani studiază la recent înființata Școală de Arte Frumoase, fiind elevul lui Karl Storck care i-a călăuzit primii pași pe drumul artei. În 1878, în urma unui concurs la care se calificase primul. Georgescu pleacă la Paris ca bursier al statului român. După cinci ani de studii neîntrerupte și muncă perseverentă (încununate de succese care i-au stabilit un bun renume), Georgescu se întoarce în țară în 1882.

Spatele mărcii poștale. Filigranul este greu vizibil,
spre deloc, cu ochiul liber.

Înzestrat cu o inteligență vie și dornic de a se instrui permanent, Georgescu era însă un om cu o fire mai delicată, însuflețit însă de idei inaintate. Datorită aspirațiilor sale se alătură unui grup de artiști care, în frunte cu Ștefan Luchian, se declarau independenți. Astfel, în 1896, semnează alături de aceștia protestul împotriva docrinelor oficiale care frânau inițiativa și stinghereau libera dezvoltare a artei realiste românești.

FDC-ul emisiunii.

Lucrarea care l-a adus pe Ion Georgescu în opinia publică o reprezintă statuia lui Gheorghe Lazăr din Piața Universității din București. Acesta este primul monument făcut de un sculptor român pentru o piață publică. Realizată din marmură și dezvelită pe 11 mai 1886, monumentul este de o înaltă ținută artistică și constituie în continuare o mândrie pentru scultura românescă, fiind una dintre cele mai reușite creații ale sculptorului. 

Erorare filatelică.
Punct alb desupra literei M.

Faptul că execuția monumentului lui Gheorghe Lazăr i s-a încredințat lui Ion Georgescu într-o perioadă când oficialitățile țării manifestau un profund dispreț pentru cultura și artiștii români, se datorează firește faimei și autorității sale.

Privind lucrarea, observăm cum o mantie largă alunecă armonios de pe umăr și cade în falduri bogate. Corpul, puțin aplecat deasupra unei cărți deschise ținută în mâini, are o expresie meditativă, emanând un freamăt interior. Gheorghe Lazăr pare preocupat de ceva, fiind cufundat în gânduri. În septembrie 2010, statuia lui Gheorghe Lazăr a fost mutată în Parcul Izvor, de lângă Palatul Parlamentului din București. Tot aici au fost mutate și celelalte trei statui de la Universitate, pentru a se putea realiza o parcare subterană în centrul Capitalei. În anul 2012 statuia a fost restaurată, iar după terminarea lucrărilor la parcarea subterană, a fost reamplasată pe locul ei, la 5 mai 2012. Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2378, cod LMI B-III-m-A-20059.

Eroare filatelică (o stea):
punct (OZN) de culoare maro în spatele capului
statuii lui Gh. Lazăr.

Recomandată (suprafrancată) circulată pe relația
București - Ramna (raion Reșița) la 13.7.1956.

În 1887 i se încredințează execuția statuii lui Gheorhe Asachi din Iași, cărturarul moldovean care a avut pentru învățământul românesc un rol asemenănător cu cel al lui Gheorghe Lazăr. Monumentul aflat la Iași îl reprezintă pe Asachi așezat într-un jilț peste care este aruncată pelerina. Pe genunchi ține niște planuri iar în mână are pana. Cu o față calmă, cu fruntea adânc brăzdată, el pare că privește undeva în adâncurile propriilor sale frământări. Lucrearea a fost realizată din marmură albă de Carrara și finalizată în 1890. Statuia lui Gheorghe Asachi a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul IS-III-m-B-04319.

Au urmat apoi o serie de alte lucrări valoroase cum ar fi bustul lui Alexandru Odobescu (1881), al actorului român Mihail Pascally (1882), bustul lui Dimitrie Bolintineanu (1883), al Iuliei Hașdeu (1889), Vasile Alecsandri (1890) sau al lui Mihai Eminescu (1890).

Eroare filatelică: punct alb (o stea) lipit de
piciorul stâng al literei N din /ROMÎNĂ/
și punct maro (două stele) în dreapta celei de a
doua cifră 5 din valoarea nominală.

În anul 1887 Ion Georgescu îi urmează locul lui Karl Storck la catedra de sculptură, desfășurând în anii următori o intensă activitate didactică.

Pe data de 30 noimebrie 1898, Ion Georgescu moare subit la vârsta de doar 42 de ani. Este înmormântat  în Cimitirul Bellu din București.

Fiind considerat unul dintre artiștii cei mai înzestrați, cu largi posibilități de exprimare, Ion Georgescu rămâne în continuare una dintre marile figuri ale artei românești. În 1956, una dintre numeroasele manifestări prilejuite de sărbătoarea centenarului său a fost și punerea în circulație (pe 25 iunie) a unui timbru cu valoarea nominală de 55 de bani (RO #1755), reprezentând în medalion chipul sculptorului iar în dreapta și în stânga sa două dintre cele mai reprezentative creații ale sale: Gh. Asachi și Gh. Lazăr. Timbrul poartă inscripția „1856-1956 - Centenarul sculptorului I. Georgescu” (LP #412) și a fost tipărit în heliogravură, în culorile verde (închis) și maro (brun-lila), având dimensiunea de 42 x 26 mm și o dantelură de 14½:14 unități. Macheta acestei emisiuni a fost realizată de către Ion Dumitrana, fiind cea de a XIX-a emisiune machetată de maistrul Fabricii de Timbre. Tirajul de 1 milion de exemplare a fost paginat în coli finite de câte 100 de mărci poștale pe hârtie velină, albă, cu gumă albă. 

Eroare filatelică (o stea):
punct alb între literele M și Î din /ROMÎNĂ/

Filigranul R.P.R. XVI este greu detectabil (spre deloc) cu ochiul liber pe piesele studiate. Dacă cineva ne poate oferi o scanare cu filigranul vizibil, îi mulțumim pentru contribuție. Profesorul Sergiu-Marian D. Găbureac menționează faptul că pot fi întâlnite piese cu filigranul în pozițiile 2 și 4.

FDC-ul emisiunii are ca suport un plic de culoare albă (169 x 89 mm) cu deschidere laterală (dreapta). Desenul, de culoare verde-cenușiu, reprezintă bustul lui Grigore Alexandrescu. Ștampila rotundă (diametrul ø3,1 mm), aplicată în tuș negru, reprezintă grafic două ramuri și textul „Prima zi a emisiunii / 25 iunie 1956 / București”.

Marcă poștală cu marginea de coală (stânga).

În ceea ce privește abaterile de la marca standard, Petru Perșa semnala pentru prima dată o eroare filatelică la această marcă poștală. Este vorba despre existența unui punct alb desupra literei M din /ROMÎNĂ/. 

Filatelistul Paul-Dan Cioacă semnala existența, pe unele mărci, a unui punct pe soclul statuii din dreapta, iar pe altele existența câtorva pete albe după cuvântul /BANI/.

Bazându-mă pe observațiile personale, în așteptarea confirmării și catalogării, prezint, în continuare, o serie de „contribuții/semnalări”. O altă posibilă eroare filatelică ar putea fi existența unui punct de culoare maro în spatele capului statuii lui Gh. Lazăr. Am descoperit această abatere pe un bloc de patru mărci provenit din partea de jos a unei coli finite. 

Scrisoare externă, par avion,
circulată pe relația România - Germania
(10 bani completare tarif pe verso).

Pe o altă marcă am identificat un punct de culoare albă lipită de piciorul stâng al literei N din /ROMÎNĂ/. De asemenea în dreapta celei de a doua cifre 5 din valoarea nominală /55/ se poate observa un punct de culoare maro.

O altă semnalare, mai puțin spectaculoasă, o reprezintă prezența unui punct alb între literele M și Î din /ROMÎNĂ/. 

Tot un punct alb am întâlnit, pe unele mărci, și între literele N și Ă din /ROMÎNĂ/.

În ceea ce privește varietățile cu curiozitățile filatelice, Sergiu Găbureac atrage atenția că există piese cu deplasări accentuate ale culorii verzi, în diferite poziții, care pot fi observate cu ușurință în zona statuilor.

Deplasarea culorii verzi spre
partea superioară a mărcii poștale.

Din punct de vedere poștal, la data punerii în cirulație a emisiunii tariful de 55 de bani corepundea tarifării unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame. Aceste timbre au fost folosite cu succes și la realizarea combinată a francaturilor unor scrisori recomandate (1,20 lei - taxa de recomandare) sau expres (1,50 lei - taxa expres).

Eroare filatelică:
punct alb între literele N și Ă din /ROMÎNĂ/

Corespondența externă (până la 31 august 1957) era tarifată la 0,70 lei pentru o scrisoare simplă până în 20 de grame și 1,05 lei taxa de recomandare. Pentru scrisori, suprataxa aeriană era de 0,20 lei pentru Germania.

În anul 1981, Poșta Română îi dedică un nou timbru (cu valoarea nominală de 3,40 lei) sculptorului Ion Georgescu, în cadrul emisiunii Aniversări (20 februarie). Opera artistului plastic este reprodusă pe mai multe mărci poștale. Astfel, statuia lui Gh. Lazăr apare pe marca poștală cu nominalul de 55 bani din emisiunea „Aniversări” 1979 (27 iulie) și pe colița dantelată (cu timbrul cu valoarea nominală de 28,50 lei) din emisiunea „Universitatea Politehnica din București, două secole de educație și inovație” (18 iunie 2019), iar în 2013 sculptura „Agricultura”, este reprodusă pe marca poștală cu nominalul de 4,50 lei din cadrul emisiunii „Statui alegorice” (20 septembrie).

Bibliografie:

Revista „Filatelia”, nr. 3 (15) / mai-iunie 1956

Wikipedia,  Statuia lui Gheorghe Lazăr din București, 27 iulie 2020

Wikipedia, Ion Georgescu, 13 iunie 2021

Wikipedia, Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași, 2 decembrie 2021

I.C.S. Filatelia, Catalog filatelic al Republicii Populare Române, Editura de stat pentru imprimate și publicații București, 1957

Gheorghe Tudor, Mărcile poștale românești 1858-2009, București 2009, ISBN 978-973-0-05451-4

Cristian Andrei Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești; Ed. Oscar Print, București, 2018, ISBN 978-973-668-488-7

Cornel Spineanu, Dinu Vasiliu, Catalogul mărcilor poștale românești 1984, vol. 2

Kiriac Dragomir, Aurel Surpățeanu, Catalogul mărcilor poștale românești 1974

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - curiozități și varietăți filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, ISBN 978-973-8369-66-5

Gheorghe Tudor, Coriolan Chiricheș, Gheorghe Mermeze, Catalogul mărcilor poștale românești 1990-2017, Ed. Axa, 2017

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2008, ISBN 978-973-8369-22-1

Călin Marinescu, Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România 1841-2008, Ed. Medro, 2008, ISBN 978-973-8487-28-4 

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice 1903 - 2022 - catalog specializat ilustrat - vol. 1, Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2022, ISBN 978-606-643-607-6

Locomotiva „Steyerdorf”

Pentru remorcarea trenurilor pe traseul Oraviţa-Anina (inaugurată la 15 decembrie 1863, fiind prima linie de cale ferată montană din România şi una dintre primele din Europa), trebuia proiectată o locomotivă cu caracteristici speciale. O astfel de locomotivă a fost proiectată de către inginerul austriac Pius Fink din cadrul fabricii de locomotive a societăţii St.E.G. În anul 1861 a fost construită prima locomotivă de acest fel, care purta numărul 5oo şi era denumită „Steyerdorf”, după numele unei localităţii de lângă Anina.

Trei astfel de locomotive au mai fost construite special pentru linia Oraviţa–Anina între anii 1861-1867 în cadrul fabricii de locomotive ST.E.G din Viena, şi anume: Karaszova cu nr. 501; Gerliste cu nr. 502 şi Lişava cu nr. 5o3. Aceste tipuri de locomotive au fost utilizate în perioada 1863-1891, având ca principale caracteristici: diametrul roţilor motoare şi cuplate 1000 mm; presiunea maximă a cazanului 7 at; greutatea totală 42,5 tf; lungimea între tampoane 10,23 m; capacitatea buncărului pentru cărbuni 2,2 metri cubi; puterea 223 CP; viteza maximă 30 km/h. Datorită originalităţii constructive, această locomotivă a fost prezentată la două expoziţii universale, în 1862 la Londra şi în 1867 la Paris.
În anul 2006 imaginea locomotivei cu numărul 500 apare pe timbrul coliței dantelate cu valoarea nominală de 2,20 lei (tiraj 27.500 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia și machetată de Răzvan Popescu. Grafica coliţei dantelate prezintă imaginea de ansamblu a staţiei Oraviţa cu clădirea pentru călători la 1863, remiza de locomotive, două trenuri pentru cărbuni, placa de întoarcere pe care se află, în centru, locomotiva cu abur articulată StEG 500- STEYERDORF tip CB-n2F, iar în plan secundar, o locomotivă tip 2A-n2 (model Norris).

Trenul fulger „Regele Carol I”

Trenul „Fulger”/ ”Regele Carol I Pullman Express” (Trenul Rapid 91/92) a fost un tren de lux care a circulat pe traseul Bucureşti Nord-Constanţa (prelungit pe perioada verii până la Carmen Sylva) şi a fost dat în exploatare pe 22 mai 1933. Călătoria inaugurală s-a desfășurat între orele 18:00 și 21:00. Avea în compunere 3 vagoane-salon Pullman şi 2 vagoane de poştă şi de bagaje, fiind remorcat de  locomotiva PACIFIC CFR 231.041 tip 2C1-h4 (Maffei/1922/depoul București Călători).
Vestea sosirii Trenului fulger „Regele Carol I” la Constanța cu primii pasageri a făcut înconjurul orașului, astfel că, un public numeros, alături de oficialitățile locale și mai marii C.F.R, au întâmpinat trenul „compus din vagoane Pullman și înzestrat cu tot confortul modern, la fel de elegant cu trenurile din străinătate”.
Locomotiva fiind dotată cu un tender de capacitate mai mare (eliminându-se astfel staționarea trenului în Fetești pentru realimentarea tenderului cu apă), trenul parcurgea distanța de 226,7 km în 3 ore și 15 minute fără oprire, cu o viteză medie de 69,8 km/oră.
În anul 2006 imaginea trenului fulger apare pe timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei (tiraj 122.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia. Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.

Locomotiva „Unirea”

Locomotiva B.M.1 - „Unirea” de tip 1B-n2 (bay.B IX, J.A.Maffei, München, 1877) a fost un model bavarez de locomotive pentru trenuri accelerate ce a fost livrat într-un număr de 104 unităţi. Patru dintre ele au fost folosite, în perioada 1877 – 1878, pe linia militară provizorie Frăteşti – Zimnicea. După terminarea Războiului de Independenţă au fost cumpărate de guvernul român şi au fost repartizate liniei, în construcţie, Buzău-Mărăşeşti, unde au primit numerele şi numele de BM 1-„Unirea”, BM 2-„Independenţa”, BM 3-„Şoimul” şi BM 4- „Săgeata”.
Locomotiva 1-„Unirea” a asigurat remorcarea trenului special, cu plecare din din statia Cotroceni, care a inaugurat duminică, 30 octombrie 1881, linia Buzău-Focșani-Mărăşeşti, prima linie de cale ferată din România concepută şi realizată integral de români. În ziua respectivă, la ora 3 și 45 minute, cu salve de artilerie, trenul guvernamental, remorcat de locomotiva „Unirea”, frumos împodobită cu crengi de brad și de stejar, intra în stația Focșani unde a avut loc serbarea inaugurarii.
În perioada 1883 – 1886, prin viteza maximă de circulaţie de 92 km/h, aceste locomotive au fost cele mai rapide de pe reţeaua CFR şi au asigurat şi remorcarea trenului „Orient Express”.
În anul 2006 imaginea locomotivei apare pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei (tiraj 90.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia. Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.