Expoziție filatelică la Carei

Anul acesta se împlinesc 115 ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Carei - Matészalka - Csap, prilej cu care bunul meu prieten ing. Lörincz Tiberiu, membru A.F.F.R. și al Cercului Filatelic Satu Mare, recidivează cu o nouă expoziție filatelică. Și de data aceasta autorul vă invită la o veritabilă lecție de istorie feroviară prin filatelie realizată cu piese din colecția proprie. Vizitatorii sunt așteptați, cu mic cu mare, luni, 28 septembrie 2020, ora 10:30, la vernisajul expoziției care va avea loc la Castelul Károly din Carei. În deschidere va lua cuvântul dl. Bogdan Georgescu. Expoziţia va putea fi vizitată de marţi până duminică între orele 10 - 16.

115 ani de la nașterea actriței Greta Garbo

Greta Lovisa Gustafsson, cunoscută ca Greta Garbo (n. 18 septembrie 1905, Katarina parish, Suedia – d. 15 aprilie 1990, New York, New York, SUA), a fost o actriță suedeză.
Încă din perioada filmului mut a fost considerată un star internațional, un sex-simbol, model care a fost ulterior urmat de multe alte actrițe. Federico Fellini susținea că „a fost fondatoarea unui ordin religios numit cinema”. A fost supranumită divina, sfinxul suedez sau prințesa de vis a eternității. 

390 de ani de la fondarea orașul Boston, Massachusetts

Boston este capitala, cel mai mare oraș din Massachusetts și este unul dintre cele mai vechi orașe din Statele Unite ale Americii. Cel mai mare oraș din New England, Boston este considerat neoficial capitala acestei regiuni istorice, datorită impactului economic și cultural pe care îl are. Orașul propriu-zis avea o populație estimată în 2009 la 645.169 de oameni, ceea ce face Boston al douăzecilea ca mărime din SUA. Boston este, de asemenea, centrul unei zone metropolitane cu mult mai mari, numită Greater Boston, cu o populație de 4,5 milioane de persoane și a zecea aglomerare metropolitanǎ din SUA. Greater Boston ca regiune include șase comitate ale statului Massachusetts: Essex, Middlesex, Norfolk, Suffolk, Plymouth, Worcester, partea de nord a comitatului Bristol, toată zona Rhode Island și părți din New Hampshire, această regiune ajungând la 7,6 milioane de locuitori, fiind astfel al cincilea cel mai mare conglomerat de comitate din Statele Unite ale Americii.
În 1630, coloniștii puritani din Anglia au fondat orașul Boston pe Peninsula Shawmut. De-a lungul secolului al XVIII-lea, Boston a fost locul multora dintre evenimentele importante ale Revoluției Americane, inclusiv Masacrul din Boston și Boston Tea Party. Mai multe dintre primele bătălii ale războiului american de independență, cum ar fi Bătălia de la Bunker Hill și Asediul din Boston, au avut loc în oraș și zonele înconjurătoare. Prin îmbunătățiri funciare și anexarea municipală, Boston și-a extins granițele dincolo de peninsula Shawmut. După obținerea independenței de către Statele Unite, Boston a devenit un important port maritim și centru de producție, iar bogata sa istorie atrage astăzi peste 20 de milioane de vizitatori anual. Orașul a fost locul multor premiere, printre care prima școală publică din SUA, Boston Latin School (1635), și primul sistem de metrou din Statele Unite ale Americii (1897).

95 de ani de la moartea astronomului rus Alexander Friedman

Alexandr Alexandrovici Friedman (n. 16 iunie 1888, Sankt-Petersburg - d. 16 septembrie 1925, Leningrad) a fost un astronom, cosmolog și matematician rus. A descoperit în 1922 o soluție a ecuațiilor teoriei relativității generalizate care respectă modelul universului în expansiune. Confirmarea astronomică a soluției a venit în 1929, odată cu observațiile lui Edwin Hubble.
Alexandr Friedman s-a născut în 1888 la St. Petersburg în familia compozitorului și pianistului Alexandr Friedman, fiul unui evreu cantonist botezat în creștinismul ortodox, și a pianistei Ludmila Ignatievna nascuta Voracek. În 1910 a absolvit Universitatea din Petersburg, iar în 1913 a început să lucreze la Observatorul Astronomic din Pavlov. În perioada 1914 - 1917 a fost înrolat în armata rusă și însărcinat cu organizarea serviciului aerologic de navigație.
A fost profesor de matematică la Universitatea din Perm. De la 1920 a activat la observatorul fizic și la alte diferite școli superioare la Petersburg. În 1925 a efectuat o experiență de zbor spațial în aerostat, atingând altitudinea de 7.400 m.
În calitate de cosmolog, a elaborat teoria universului în expansiune.
A scris lucrări referitoare la matematică, mecanică teoretică, fizică, metrologie, dinamică și despre teoria relativității.
A decedat de febră tifoidă. 

130 de ani de la nașterea scriitoarei britanice Agatha Christie

Agatha Mary Clarissa (n. 15 septembrie 1890, Torquay, Regatul Unit – d. 12 ianuarie 1976, Winterbrook, Cholsey, South Oxfordshire, Regatul Unit), cunoscută în general ca Agatha Christie, a fost o scriitoare engleză de romane, povestiri scurte și piese de teatru polițiste. A scris și romane de dragoste sub pseudonimul Mary Westmacott, dar acestea sunt mai puțin cunoscute, nebucurându-se de același succes la public. Operele sale, în principal cele ce au ca personaje principale pe Hercule Poirot sau Miss Jane Marple, au făcut ca Agatha Christie să fie numită „Regina Crimei”, ea fiind considerată ca unul dintre cei mai importanți și inovativi autori ai genului.
Agatha Christie a fost numită de către Guinness Book of World Records, printre alții, ca cel mai vândut scriitor al tuturor timpurilor, împreună cu William Shakespeare. UNESCO consideră că ea este actualmente autorul individual tradus în cele mai multe limbi (cel puțin 56), fiind depășită doar de operele colective ale corporației Walt Disney Productions.
Până în 2006, cărțile sale s-au vândut în două miliarde de exemplare, în întreaga lume. Agatha Christie a publicat 80 de romane și nuvele și 19 piese de teatru, traduse în peste 70 de limbi. 

260 de ani de la naşterea compozitorului italian Luigi Cherubini

Luigi Cherubini (n. 14 septembrie 1760, Florența, Marele Ducat de Toscana – d. 15 martie 1842, Paris, Franța), a fost un compozitor francez, de origine italiană.
A compus operele: Lodoïska (1791), Eliza (1794), Sacagiul (1800), Medeea (1797), Anacreon (1803).
A mai scris cantate, o simfonie, cvartete de coarde, sonate pentru pian.
Este autorul unui curs de contrapunct și de fugă și al unei metode de canto. 

190 de ani de la nașterea scriitoarei austriace de origine cehă Marie von Ebner-Eschenbach

Marie von Ebner-Eschenbach (n. 13 septembrie 1830, Troubky-Zdislavice, Cehia – d. 12 martie 1916, Viena, Austro-Ungaria) a fost o scriitoare austriacă de origine cehă. A aparținut grupării literare Deutsche Rundschau, condusă de scriitorul Julius Rodenberg și care milita pentru un „realism poetic”.
Literatura sa redă o atmosferă patriarhală cu accente umanitare. Pentru scrierile sale de o fină observație psihologică, care surprind stratificarea societății austriece din acea perioadă, poate fi considerată, alături de Ferdinand von Saar, una dintre cele mai valoroase scriitoare de limbă germană ale secolului al XIX-lea. 

25 de ani de la moartea actorului englez Jeremy Brett

Jeremy Brett (n. 3 noiembrie 1933, Berkswell Grange în Berkswell, Warwickshire, Anglia – d. 12 septembrie 1995, Londra), născut Peter Jeremy William Huggins, a fost un actor englez, devenit celebru pentru interpretarea lui Sherlock Holmes în patru seriale produse de Granada TV.
Peter Jeremy William Huggins s-a născut la Berkswell Grange în Berkswell la sfârșitul anului 1933. El era fiul lui Henry William Huggins, Lord Lieutenant de Warwickshire, și a lui Elizabeth Edith Cadbury Huggins, moștenitoare a familiei Cadbury de industriași din domeniul ciocolatei. Educat la Eton, el a pretins că a fost un „dezastru academic”, atribuind dificultățile sale de învățare dislexiei. Cu toate acestea, a excelat la muzică și a făcut parte din corul colegiului. A devenit apoi student la teatru, dar tatăl său i-a cerut să-și schimbe numele pentru a păstra onoarea familiei.
În ultimul deceniu al vieții sale, Brett a fost tratat în spital de mai multe ori pentru boala sa mentală, iar sănătatea și aspectul său s-au deteriorat vizibil în perioada când a filmat episoadele următoare din serialul Sherlock Holmes. În ultimii săi ani de viață, a discutat cu sinceritate despre boală, încurajându-i pe oameni să-i recunoască simptomele și să ceară ajutor.
Brett a murit la 12 septembrie 1995 la casa sa din Clapham, Londra, în urma unui insuficiențe cardiace. Valvele inimii au fost afectate de febra reumatică contractată pe când era copil.
Mel Gussow a scris în necrologul din New York Times că „Dl. Brett a fost privit ca o chintesență a lui Holmes: incredibil de analitic, cu o deghizare scandaloasă, cu cea mai neagră stare de spirit și neobosit în entuziasmul său de a rezolva cazurile cele mai complicate”.

75 de ani de la naşterea fotbalistului Franz Beckenbauer

Franz Anton Beckenbauer (n. 11 septembrie 1945, München, Zonele aliate de ocupație din Germania) este un antrenor, manager și fost jucător de fotbal, supranumit der Kaiser („Împăratul”) datorită stilului său elegant de joc, calităților sale de lider, prenumelui său „Franz” (care amintește de mai mulți împărați germani sau austrieci) și modului în care reușea să se impună pe terenul de joc. Este considerat cel mai mare fotbalist german al tuturor timpurilor, precum și unul dintre cei mai mari fotbaliști din lume din istorie, în general.
A fost un jucător polivalent, care și-a început cariera ca mijlocaș, dar a adoptat apoi diverse roluri pe teren și, în general, este creditat cu inventarea poziției moderne de libero.
De două ori ales Fotbalistul European al Anului, a jucat de 103 ori în echipa națională a Germaniei de Vest, participând la trei campionate mondiale. A ridicat trofeul din postura de căpitan în 1974 și l-a câștigat din nou ca antrenor în 1990. Cu echipa sa Bayern München, a câștigat trei Cupe ale Campionilor Europeni consecutive, între 1974-1976, precum și Cupa Cupelor în 1967. A ajuns apoi antrenor și președinte la același club. Este de asemenea membru al Galeriei Naționale de Stele ale Fotbalului.
În 1999, a fost votat al doilea, în urma lui Johan Cruijff, în alegerile pentru Jucătorul European al Secolului organizate de FIISF, și a fost votat al treilea, în urma lui Pelé și Johan Cruijff, în alegerile similare pentru Jucătorul Mondial al Secolului.
Astăzi, Beckenbauer rămâne o figură influentă în fotbalul german și internațional. A organizat cu succes candidatura Germaniei pentru găzduirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2006, și a fost președintele comitetului organizațional. 

130 de ani de la nașterea scriitorului austriac Franz Werfel

Franz Viktor Werfel (n. 10 septembrie 1890, Praga, Austro-Ungaria – d. 26 august 1945, Beverly Hills, Comitatul Los Angeles, SUA) a fost un scriitor austriac. Printre cele mai importante opere ale sale se numără Reuniunea clasei (1928) și 40 de zile de la Musa Dagh (1933), ultima fiind despre rezistența armenilor în timpul genocidului de la 1915.
Franz Werfel a scris în exilul său din SUA romanul Stern der Ungeborenen (Steaua celui nenăscut), publicat pentru prima dată în 1946. Este ultima lucrare scrisă de Werfel și a fost publicată la un an după moartea autorului. În această carte Werfel descrie călătoria în timp a protagonistului F.W., în viitor, considerată a fi influențată de Comedia Divină a lui Dante Alighieri. F.W. ajunge în viitorul îndepărtat, peste aproximativ 100.000 de ani. El petrece trei zile în această lume futuristă, o utopie în care nu mai există nici boală, lăcomie, invidie, nici muncă sau naționalitate. Cartea a fost împărțită în aceste trei zile, conținutul ultimei zile fiind mai mult filozofic. În capitolul al nouălea, Werfel descrie situația Germaniei între al Doilea și al Treilea Război Mondial. 

60 de ani de la nașterea actorului britanic Hugh Grant

Hugh John Mungo Grant, cunoscut mai ales ca Hugh Grant, este un actor britanic și producător de film.
Născut pe 9 septembrie 1960 în Hammersmith, Anglia, Grant este bine cunoscut pentru câștigarea premiilor Globul de Aur, BAFTA și César. Are, printre altele, o faimă de bun actor de box-office, întrucât filmele sale au câștigat peste 3 bilioane de dolari în întreaga lume, dar este cunoscut și pentru piesele de teatru care s-au jucat în toată lumea.
Și-a câștigat larga recunoaștere internațională ca star după rolul principal din Patru nunți și o înmormântare, pentru care a primit în 1995 premiul BAFTA și un Glob de Aur.
Începând din anul 1990 a jucat numai în filme de comedie, ca Mickey Blue Eyes (1999) and Notting Hill (1999). A reușit să se impună ca un veritabil comediant. Nu numai umorul fin îl caracterizează, dar și sarcasmul și șarmul inconfundabil. Cariera în film i-a adus mai multă notorietate decât cea în teatru, despre care a spus întotdeauna că se regăsește mult mai bine decât în cinematografie. 

40 de ani de la moartea chimistului american

Willard Frank Libby (n. 17 decembrie 1908, Grand Valley, SUA – d. 8 septembrie 1980, Los Angeles, Comitatul Los Angeles, SUA) a fost un chimist american, unul din oamenii Proiectului Manhattan, laureat al Premiului Nobel pentru chimie în anul 1960. Absolvent în chimie al Universității din California, Berkeley (1927), unde și-a primit doctoratul în 1933, a studiat elementele radioactive și a dezvoltat contoare Geiger sensibile pentru a măsura radioactivitatea naturală și artificială slabă. În timpul celui de-al doilea război mondial, a lucrat în laboratoarele de înlocuire a materialelor de aliat (SAM) ale proiectului Manhattan de la Universitatea Columbia, dezvoltând procesul de difuzie gazoasă pentru îmbogățirea uraniului.
După război, Libby a fost acceptat ca profesor la Institutul pentru Studii Nucleare din cadrul Universității din Chicago, unde a studiat compușii organici folosind carbon-14. În 1950, a devenit membru al Comitetului consultativ general (GAC) al Comisiei pentru energie atomică (AEC).
Libby și-a dat demisia din AEC în 1959 pentru a deveni profesor de chimie la Universitatea din California, Los Angeles (UCLA), funcție pe care a deținut-o până la pensionarea sa, în 1976. În 1962, a devenit directorul Institutului de Geofizică de la Universitatea din California și Fizică planetară (IGPP). A început primul program de inginerie de mediu la UCLA în 1972 și, ca membru al Consiliului de Resurse Aeriene din California a lucrat la dezvoltarea și îmbunătățirea standardelor de poluare a aerului din California.

Delta Dunării. Lebede

Romfilatelia a propus colecționarilor și anul acesta o nouă tematică dedicată Patrimoniului UNESCO, dar și aniversării a 30 de ani de la înființarea Rezervației Biosferei Delta Dunării, prin emisiunea de mărci poștale Delta Dunării. Lebede (LP 2298), care a intrat în circulație marți, 1 septembrie 2020, după ce inițial a fost programată în luna august.
Printre cele peste 300 de specii de păsări care vizitează sau populează permanent delta întâlnim și Lebăda de vară – Cygnus olor (Gmelin, 1789), ilustrată în diverse ipostaze, pe cele patru timbre ale emisiunii, cu valorile nominale de 3,30 lei, 5 lei, 8,50 lei și 10,50 lei. Specia este denumită popular lebăda cucuiată și are un areal de răspândire sud-palearctic fragmentat, constituit din câteva segmente majore: Irlanda și Marea Britanie, Europa central-vestică, zona Mării Baltice, zona Mării Negre, zona Mării Caspice, Asia central-vestică, China și ținutul Ussuri (Rusia și China), având în cadrul acestor teritorii o distribuție punctiformă cu nuclee restrânse de cuibărit.

Timbrele au fost machetate de către Mihail Vămășescu și au dimensiunile de 33 x 48 mm, respectiv 48 x 33 mm. Tirajul a fost de 66.092 mărci poștale. Emisiunea este însoțită de 1 FDC (428 plicuri) și o mapă filatelică (203 exemplare) echipată cu blocul special de 4 timbre nedantelate și FDC-ul obliterat cu ștampila „prima zi” aplicată în clar în folio argint. Ambele produse din mapă (LP 2298a) sunt numerotate de la 001 la 203.

110 ani de când Marie Curie a izolat prima mostră pură de radiu

Marie Curie, născută Maria Salomea Skłodowska (n. 7 noiembrie 1867, Varșovia, Polonia Congresului, Imperiul Rus – d. 4 iulie 1934, Sancellemoz, Passy, Haute-Savoie, Franța) a fost o savantă poloneză stabilită în Franța, dublu laureată a Premiului Nobel. A fost singura savantă care a primit două premii Nobel în două domenii științifice diferite (fizică și chimie). A introdus în fizică termenul de radioactivitate. Este cunoscută pentru cercetările sale în domeniul elementelor radioactive, al radioactivității naturale și al aplicațiilor acestora în medicină. A fost soția unui laureat al Premiului Nobel, fizicianul Pierre Curie, și mama unei laureate a Premiului Nobel (Irène Joliot-Curie). Cu excepția fiicei sale Ève Curie (scriitoare), toți descendenții săi vor urma cariere științifice.
După ani de experiențe obositoare, desfășurate aproape monoton, soții Curie reușesc să izoleze un decigram de clorură de radiu, o cantitate infinitezimală în raport cu volumul imens de minereu utilizat. La nici o lună după decesul lui Pierre, Mariei i se propune să preia atribuțiile acestuia la catedra Universității din Paris. În paralel, Marie Curie continuă munca de cercetare și, în 1910, după mulți ani de efort, reușește să izoleze radiul metalic. În anul următor, primește cel de-al doilea Premiu Nobel. 

80 de ani de la andicarea regelui Carol al II-lea

Maximă realizată de către
Alexandru Antonache.

Anul 1940 a consemnat fărâmițarea României Mari ca urmare a pactului dintre Germania și URSS, situație care a avut efecte dezastruoase asupra reputației monarhului român. Reorientarea politicii externe a României către Germania nazistă nu a putut salva regimul lui Carol, care a fost obligat, pe data de 6 septembrie, să abdice de către generalul Ion Antonescu, proaspăt numit de el prim-ministru. I-a fost permisă părăsirea țării cu un tren special încărcat cu averi, nelipsind mult să fie asasinat de către legionari, care au tras asupra trenului. După cel de-al Doilea Război Mondial, fostul rege a dorit să se întoarcă la cârma țării și să-și detroneze din nou fiul, însă a fost oprit de Aliații vestici. S-a căsătorit, în cele din urmă, cu Elena Lupescu și a murit în exil.

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 160 de ani

Romfilatelia a marchat aniversarea celei mai vechi instituții românești de învățământ superior prin punerea în circulație, pe data de 26 august 2020, a emisiunii de mărci poștale Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, 160 de ani (LP 2297). Aşteptată la începutul verii undeva prin luna octombrie, ea a luat locul emisiunii Cameleoni, cu care a făcut schimb în planul editorial.
Pe timbrele emisiunii, ambele cu valoarea nominală de 8,50 lei (din tirajul de 37.860 de timbre, 9.600 de timbre au fost destinate Companiei Naţionale Poşta Română în vederea francării corespondenţei), este ilustrat Palatul Universității, edificat între 1893 și 1897, extins ulterior după planurile arhitectului Louis Blanc. Alături de edificiu, pe mărcile poștale se mai regăsesc portretele lui Gheorghe Asachi (1788-1869) și Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), precum și sigla actuală a Universității.

Timbrele au dimensiunile de 63 x 27 mm şi au fost machetate de către Mihail Vămăşescu. Emisiunea este însoţită de un FDC (375 plicuri) echipat cu timbrele emisiunii, numerotat şi obliterat cu ştampila „prima zi”.

115 ani de la nașterea scriitorului englez de origine maghiară Arthur Koestler

Arthur Koestler (n. 5 septembrie 1905, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 1 martie 1983, Londra, Regatul Unit) a fost romancier și ziarist evreu britanic.
S-a născut la Budapesta într-o familie evreiască de limba germană. În tinerețe, după studii universitare la Viena (1922-1926) și trei ani petrecuți în Palestina, ajunge la Berlin unde lucrează ca jurnalist și devine membru al Partidului Comunist din Germania (1932-1938).
Participă la Războiul Civil din Spania de partea republicanilor, cade prizonier, dar este eliberat în 1937 și se stabilește în Franța. După marea epurare stalinistă din URSS (1938), se dezice definitiv de comunism și publică, pentru scurtă vreme, un săptămânal antinazist și antisovietic. Se înrolează în Legiunea Străină franceză, în 1940 este internat într-un lagăr de prizonieri, dar reușește să scape și să ajungă în Anglia, unde se stabilește definitiv și primește cetățenie. Adept, în ultimii ani ai vieții sale, al eutanasiei, se sinucide împreună cu soția sa, în anul 1983. 

58 ani de la nașterea medicului japonez Shinya Yamanaka

Shinya Yamanaka, în japoneză (n. 4 septembrie 1962, Hiraoka, Japonia) este un medic și cercetător japonez, laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie sau Medicină pe 2012, împreună cu John B. Gurdon, pentru „descoperirea faptului că celulele mature pot fi reprogramate pentru a deveni pluripotente”.
Yamanaka a terminat medicina la Universitatea Kobe în 1987 și și-a făcut stagiatura la secția chirurgie a Spitalului Național Osaka. Și-a luat doctoratul la Universitatea Municipală Osaka în 1993, plecând în același an ca bursier post-doctoral la Institutul Gladstone, Universitatea California, San Francisco, SUA. După reîntoarcerea în Japonia a fost, din ianuarie 1996, cercetător special la Nihon Gakujutsu Shinkō Kai („Societatea Japoneză pentru Promovarea Științei”), iar din octombrie a aceluiași an asistent universitar la Facultatea de Medicină a Universității Municipale Osaka. Din decembrie 1999 a fost profesor agregat la Nara Institute of Science and Technology („institutul de știință și tehnologie din Nara”), unde a devenit profesor în septembrie 2003. În octombrie 2004 a fost numit profesor la Institute for Frontier Medical Sciences, Universitatea Kyoto („institutul pentru științele medicale de pionierat”). Din aprilie 2010 este director al Center for iPS Cell Research and Application, Universitatea Kyoto („centrul pentru cercetarea și aplicarea celulelor iPS”).
În 2006 Yamanaka a obținut celule stem din celule ale unor șoareci maturi, introducând doar câteva gene. În 2007 a reușit să facă același lucru cu celule umane. Această realizare are potențialul de a crea noi terapii pentru o varietate de boli umane.

210 ani de la nașterea pictorului canadian Paul Kane

Paul Kane (n. 3 septembrie 1810 – d. 20 februarie 1871) a fost un pictor canadian cunoscut pentru picturile sale ale băștinașilor canadieni și din alte părți ale Americii de Nord. Fiind un artist în mare parte autodidact, el a crescut în Toronto și se antrena copiind marii maeștri europeni în călătorii prin Europa. A întreprins două călătorii în nord-vestul sălbatic al Canadei - în 1845 și în perioada 1846-1848, în perioada respectivă producând peste 100 de tablouri ulei pe pânză. 

Flori protejate din România

Din dorința de a sprijini eforturile de protejare a mediului înconjurător, parte din avuția națională, care trebuie conservat pentru generațiile viitoare, Romfilatelia a introdus în circulație miercuri, 19 august 2020, emisiunea de mărci poștale Flori protejate din România (LP 2296).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,90 lei (tiraj 10.070 exemplare din care 4.000 livrate Companiei Naționale Poșta Română în vederea francării corespondenței) este ilustrat Degetăruțul pitic alpin (Soldanella oreodoxa). Genul Soldanella (Primulaceae) este caracterizat prin cele cinci petale violete unite în formă de pâlnie, cu lobii crestați, fiind endemic în mediul alpin european. Specia Soldanella oreodoxa se găsește în Muntele Băișoarei, rezervația Scărița-Belioara și Munții Vlădeasa, la circa 1.000-1.400 m altitudine.
Papucul doamnei (Cypripedium calceolus), fam. Orchidaceae este reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei (tiraj 7.670 exemplare din care 1.600 livrate CNPR în vederea francării corespondenței). Este o plantă erbacee, perenă, ocrotită prin lege, geofită, mezofită, mezotermă, acid-neutrofilă, sciafilă, întâlnită pe soluri calcaroase, în pădurile umbroase din județele Maramureș, Bistrița-Năsăud, Sălaj, Cluj, Mureș, Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Alba, Hunedoara, Bihor, Caraș-Severin, Mehedinți, Gorj, Argeș, Buzău, Bacău, Neamț, Iași, Suceava. Se mai numește blabornic, clonțon, condurul-doamnei, floarea-cucului, gluga-ciobanului, papuc.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei (tiraj 11.670 exemplare din care 5.600 livrate CNPR în vederea francării corespondenței) este redat Bujorul românesc (Paeonia peregrina), fam. Paeoniaceae. Plantă erbacee, perenă, geofită, xeromezofită, mezotermă spre moderat termofilă, este întâlnită în poienile și marginile pădurilor din sudul orașului București și în Dobrogea.
Ghințura galbenă (Gentiana lutea), fam. Gentianaceae este ilustrată pe timbru cu valoarea nominală de 19 lei (tiraj 14.070 exemplare din care 8.000 livrate CNPR în vederea francării corespondenței). Plantă erbacee, perenă, medicinală, ocrotită prin lege ca monument al naturii, geofită, mezofită, microtermă, la pH amfitolerantă, calcifilă, heliofilă, este întâlnită pe pajiști din regiunile montană și alpină, bogate în humus. Se mai numește abrămească, cahincea, dunțură, fierea-pământului, strigoaie, stegeră, țintură. 

Timbrele au dimensiunea de 48 x 33 mm, au fost machetate de către Alec Bartos și paginate în coală de 32 de timbre și minicoală de 5 timbre + 1 vinietă. Emisiunea este completată de un FDC (225 plicuri)  echipate cu timbrele emisiunii, numerotate și obliterate cu ștampila „prima zi”.

180 de ani de la nașterea scriitorului italian Giovanni Verga

Giovanni Carmine Verga (n. 2 septembrie 1840, Catania, Italia – d. 27 ianuarie 1922, Catania, Italia) a fost un scriitor realist (verist) italian, cunoscut mai ales pentru reprezentarea vieții din Sicilia sa natală și în special pentru povestirea (și apoi piesa de teatru) Cavalleria Rusticana și pentru romanul I Malavoglia (Familia Malavoglia).
Primul fiu al lui Giovanni Battista Catalano Verga și al Caterinei Di Mauro, Verga s-a născut într-o familie prosperă din orașul sicilian Catania. El a început să scrie din adolescență, finalizând romanul istoric Amore e Patria (Dragoste și patrie); apoi, deși studia dreptul la Universitatea din Catania, a folosit banii pe care tatăl lui i-a dat pentru a publica I Carbonari della Montagna (Carbonarii de la munte) în 1861 și 1862. Aceasta a fost urmată de Sulle lagune (În lagună) în 1863.
Între timp, Verga a activat în Garda Națională din Catania (1860-1864), după care a călătorit la Florența de mai multe ori, stabilindu-se acolo în 1869.
S-a mutat la Milano în 1872, unde a dezvoltat o nouă abordare literară, caracterizată prin utilizarea dialogului în definirea personajelor, realizând cele mai importante lucrări. Volumul de povestiri Vita dei campi (Viața la țară, 1880) cuprindea printre altele „Fantasticheria” („Visarea cu ochii deschiși”), „La Lupa” („Lupoaica”), „Pentolaccia” („Jucăria”) și Rosso Malpelo, povestiri despre viața rurală a Siciliei. Ea a cuprins, de asemenea, „Cavalleria Rusticana” („Cavaleria rusticană”), pe care a adaptat-o pentru teatru și care a reprezentat mai târziu sursa de inspirație pentru mai multe librete de operă, inclusiv Cavalleria rusticana a lui Mascagni și Mala Pasqua! a lui Gastaldon. Povestirea „Malaria” a fost una dintre primele reprezentări literare ale malariei.
El a început să lucreze apoi la o serie proiectată de cinci romane, din care a finalizat doar două, Familia Malavoglia și Mastro-don Gesualdo (1889), cea de-a doua fiind ultima sa scriere importantă a carierei sale literare. Ambele romane sunt considerate capodopere.
În 1894 Verga s-a mutat înapoi la Catania, în casa în care a trăit pe când era copil. În 1920 a fost numit senator al Regatului (Senatore del Regno) pe viață (ad vitam). El a murit de tromboză cerebrală în 1922.
Teatrul Verga din Catania îi poartă numele. Casa lui din via Sant'Anna este acum muzeu, Casa-Museo Giovanni Verga.
El a fost un ateu.

Cucuvele

Pe data de 12 august 2020 Romfilatelia a propus colecționarilor o nouă temă filatelică dedicată Faunei, prin emisiunea de mărci poștale Cucuvele (LP 2295), machetate de Răzvan Popescu.
Cucuvelele fac parte din familia Strigidae, care cuprinde circa 130 de specii de păsări răspândite aproape pe tot globul. Prezintă adaptări variate și, spre deosebire de păsările de pradă, strigiformele nu au gușă, penajul este moale și înfoiat, fapt ce le permite un zbor ușor fără nici un pic de zgomot. Gâtul este scurt, capul voluminos, ochii mari, orientați frontal și înconjurați de câte un disc de pene dispuse radiar, așa numitul „disc facial”. Ciocul este relativ scurt, mult curbat, îngropat la rădăcină în pene modificate, aspre, numite vibrize. Pot roti capul la 180°.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,90 lei (tiraj 7.751 din care 1.400 de exemplare distribuite Poștei Române în vederea francării corespondenței) este ilustrată Glaucidium passerinum (Linnaeus, 1758) – Cucuveaua pitică – ciuvică, care aparține familiei Strigidae, cea mai mică specie a acestei familii, abia de mărimea unui graur. Penajul este de culoare maronie, cu pete fine albe și dungi. Sprânceana este albă și scurtă.
Athene noctua (Scopoli, 1769) – Cucuvea este reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 3,30 lei (tiraj 11.951 din care 5.600 de exemplare distribuite Poștei Române în vederea francării corespondenței). Este una dintre cele mai comune specii de păsări răpitoare de noapte, întâlnită și în România, în mod special pe lângă locuințele omenești, dar destul de frecvent și în habitate naturale. Este larg răspândită în centrul și sudul Europei, unde ocupă zonele cu păduri, cu maluri lutoase în care își poate găsi adăposturi, stâncării cu locuri descoperite în vecinătate etc.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5 lei (tiraj 13.351 din care 7.000 de exemplare distribuite Poștei Române în vederea francării corespondenței) este reprodusă Athene cunicularia (Molina, 1782) – Cucuveaua cu picioare lungi, sau cucuveaua de vizuină, o specie comună, larg răspândită în regiunile deschise din America de Nord, până în America de Sud.
Ninox theomacha (Bonaparte, 1855) – Cucuveaua Guineză este ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 19 lei (tiraj 11.951 din care 5.600 de exemplare distribuite Poștei Române în vederea francării corespondenței). Este o specie de cucuvea care trăiește în pădurile insulei Noua Guinee, unde se întâlnește până la altitudini de aproximativ 1.500 m. Este o cucuvea de talie medie, cu colorit cafeniu roșcat, cu ocru la cap, bărbie și partea inferioară a corpului și, precum majoritatea suratelor sale, prezintă un disc facial cenușiu-închis, cu sprâncene colorate mai deschis.

Timbrele au dimensiunea de 36 x 36 mm și au fost tipărite în sistem offset, la 4 culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia). Au fost paginate în coli de 28 de timbre, minicoală de 5 timbre + 1 vinietă și bloc de 4 timbre cu perfor parțial.

Emisiunea este completată de un FDC (428 exemplare) și o mapă filatelică (203 exemplare - LP 2295a).

95 de ani de la nașterea fizicianului american Roy Jay Glauber

Roy Jay Glauber (n. 1 septembrie 1925, New York, New York, SUA – d. 26 decembrie 2018, Newton, SUA) a fost un fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2005 pentru contribuția sa la teoria cuantică a coerenței optice. Glauber a primit jumătate din premiu, cealaltă fiind acordată lui John Hall și Theodor Hänsch.

S-a nascut la 1 septembrie 1925 la New York, ca fiu al Feliciei (Fox) Emanuel B. Glauber. A absolvit în anul 1941 Scoala superioară de științe de la Bronx și a continuat cu studiile la Universitatea Harvard, de unde peste un an a fost recrutat să lucreze în cadrul proiectului Manhatten, la Los Alamos, unde având doar 18 ani era cel mai tânăr cercetător. A fost implicat în calculul masei critice a bombei atomice. După doi ani a revenit la Harvard, unde și-a luat bacalaureatul în anul 1946, iar în anul 1949 doctoratul sub conducerea lui Julian Schwinger. A locuit la Arlington, Massachusetts. A decedat în 26 decembrie, 2018 la Newton, Massachusetts.