Publicitate

31 iulie 2022

Locomotiva „CURIERULU”

Locomotiva LCJE IIIb Nr.56 - „CURIERULU” de tip 1B-n2 a fost produsă de către Canada Works, Birkenhead, având numărul de fabricaţie 241/1869. Ulterior a fost renumerotată ca CFR Nr.115 - „CURIERULU”. Această locomotivă făcea parte din seria L.C.J.E. 49-57 care a fost livrată de firmele britanice Neilson & Co., Glasgow şi Birkenhead şi care a remorcat trenurile inaugurale ale liniilor Suceava – Roman (15 decembrie 1869), Paşcani – Iaşi (1 iunie 1870) şi Vereşti - Botoşani (1 noiembrie 1871).
În anul 2006 imaginea locomotivei apare pe timbrul cu valoarea nominală de 1 leu (tiraj 58.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia, împreună cu vagonul regal al companiei Lemberg-Cernăuţi-Jassy Eisenbahn - Liniile Române, pregătite-în cadrul Atelierelor Paşcani pentru remorcarea trenului regal LCJE, pe relaţia Roman-Paşcani-Iaşi, cu ocazia călătoriei Regelui Carol I la Iaşi de la 7 octombrie 1889. Garnitura reprodusă pe timbru a fost realizată după fotografia realizată de B. Brand în Iași (colecţia Ilie Popescu apărută și în lucrarea „Trenurile albastre ale Regilor României”). La întoarcerea de la Iaşi, Carol I a călătorit, la 11 octombrie 1889, pe relaţia Vaslui-Bârlad şi la 12 octombrie 1889, pe relaţia Bârlad-Sinaia cu trenul regal CFR, condus de directorul general-inginerul Gheorghe Duca.
Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.

30 iulie 2022

Locomotiva tender „Ovidiu”

Potrivit comenzii cu numărul 362 din 1859 s-au făcut un număr de șase locomotive pentru D.B.S.R. (Danube and Black Sea Railway) cu numerele de șantier 120, 121, 122, 123, 124 și 125. Primele două (120, 121) au ajuns la Constanța în toamna anului 1859 și au devenit DBSR Nr. 1 „Ovidiu” și DBSR Nr. 2 „Tomis”, iar următoarele patru au rămas la producător așteptand să fie și ele preluate de client.
Locomotiva D.B.S.R. nr. 1 - „Ovidiu”, tip C-n2, împreună cu D.B.S.R. nr. 2 - „Tomis”, au remorcat primele trenuri ale liniei dobrogene Cernavodă Port - Constanţa Port. Trenul inaugural a fost remorcat de către locomotiva „Ovidiu” la data de 4 octombrie 1860.
Circulaţia feroviară între cele două porturi a determinat înfiinţarea, în 1865, a unui serviciu local, denumit „Local Post” care stabilea legătura atât între cele două puncte terminus ale liniei, cât şi cu serviciul poştal al companiei maritime austriece „Lloyd”. Pentru francarea transportului poştal pe această linie, compania D.B.S.R. a emis în anul 1867 o marcă proprie, de 20 de parale, care a constituit prima marcă poştală europeană cu tematică feroviară. Desenul mărcii reprezintă un tren intrând în portul Constanţa.
În anul 2006 imaginea locomotivei apare pe timbrul cu valoarea nominală de 50 de bani (tiraj 186.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia. Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.

29 iulie 2022

Colibri

Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație vineri, 29 iulie 2022, o nouă emisiune filatelică sub genericul „Colibri” (LP #2379). Colecționarii tematicii Faună sunt invitați astfel în lumea mirifică a celor mai mici păsări din lume, care în ciuda dimensiunilor reduse, sunt extrem de rapide și inteligente.
Emisiunea, machetată de Răzvan Popescu, include patru mărci poștale (33 x 24 mm), patru minicoli (156 x 74 mm), un plic „prima zi” (190 exemplare) și pentru pasionații de maximafilie, un set de patru cărți poștale maxime diferite (186 seturi).
Colibri cu guler rubin (Archilochus colubris), reprezentat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei, este o specie de colibri care cuibărește în Canada și estul Americii de Nord și iernează în America Centrală. Colibriul albină (Calypte helenae), redat pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 lei, este o specie endemică arhipelagului cubanez. Colibriul gigant (Pantagona gigas), ilustrat pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei, este o specie răspândită în estul Americii de Sud. Colibriul lui Allen (Selasphorus sasin), redat pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei, este una dintre cele șapte specii din genul Selasphorus.

O lume minunata și plaje superbe

Tunisul este situat în nordul ţării în aproapiere de lacul Tunis o lagună joasă şi golful Tunisului din Marea Mediterană. În centrul oraşului se află oraşul istoric, Medina. Oraşul nou s-a extins în timpul periodei coloniale. Cartierele oraşului sunt: Le Bardo (cartierul guvernului) unde se află şi o serie de muzee, cartierul de la Belvédere, El Menzah, Ariana, iar în sud Megrine şi Ben Arous. În timpul perioadei coloniale, francezii au construit o stradă magistrală de 10 km lungime şi un dig de-a lungul lacului Tunis. Magistrala a fost prelungită ulterior, azi ea leagă centrul oraşului cu portul La Goulette. În nordul portului se află aşezările istorice ale Cartaginei întemeiat de fenicieni, Sidi Bou Said, La Marsa şi Gammarth. La sud est de Tunis se află oraşul Hammam-Lif. Tunisul este o destinație de vacanță preferată de turiști pentru arhitectura deosebită și plajele superbe pe care le oferă.

28 iulie 2022

Povestiri de altădată

Dacă în această vară vizitați litoralul românesc, opriți-vă, preț de o clipă și la Constanța pentru a redescoperi timpul de altădată. Asociația Filateliștilor „Tomis” Constanța alături de Muzeul de Artă Constanța organizează cea de a II-a ediţie a expoziției de filatelie, cartofilie și numismatică „Povestiri de altădată. Despre marină, marinari și altele”. În cadrul acestui eveniment, vizitatorii vor avea ocazia să descopere povești, amintiri și istorii legate de oamenii curajoși care au brăzdat mările și oceanele lumii, relatate prin intermediul cărților poștale ilustrate, a mărcilor poștale, fotografiilor și medaliilor tematice.
Vor expune:
1. Gabriel Octavian Nicolae: Albumul cu amintiri...A fost odată în Dobrogea; Albumul cu amintiri...Serviciul Maritim Român; Albumul cu amintiri...Invitație la concert, un regal de muzică în vremea Regatului
2. George Stănescu: Litoralul românesc, Techirghiol  
3. Viorel Dumitru: Exploratorii și Ziua Marinei  
4. George Barcaru: Străzile Constanței  
5. Paul Romanescu: Eminescu și Marea  
6. George Grigore: Copiii Reginei Maria; Maria, Regina României Mari  
7. Ștefan Constantinescu: Constanța iarna  
8. Eduard Chirilov: Vara la Constanța  
9. Zetu Harrys: The Golden Age of Travel (1930-1960): oceanliners    
Vernisajul va avea loc în data de joi 11 august 2022, ora 16:00, la Muzeul de Artă din Constanța.
Intrarea va fi gratuită.

Mirajul euro-asiatic

Canalul Bosfor din Istanbul unește Marea Neagră de Marea Marmara și continentul european de cel asiatic. Bosforul este un canal care te poate captiva cu legendele sale. Un tur al apelor sale este esențial, un mod de a descoperi Istanbulul dintr-un alt punct de vedere, apreciindu-i frumusețea. Printre atracții putem enumera: palate, piețe și locuri sugestive.
Bosforul a avut întotdeauna o importanță comercială și strategică. Deja în secolul al V-lea î.Hr. Atena a menținut relații excelente cu orașele care controlau strâmtoarea, inclusiv Bizanțul, colonia Megara. Pentru avantaje comerciale și de poziție, Constantin I a decis să întemeieze Constantinopolul, noua capitală a imperiului care a continuat să fie unul dintre cele mai populate orașe chiar și în Evul Mediu. În secolul al XV-lea orașul a fost cucerit de turci care au întărit strâmtoarea cu două fortificații de ambele părți. Controlul Bosforului a continuat să fie în centrul diferitelor conflicte din epoca modernă.
Canalul are o lungime de aproximativ 30 km, cu o lățime maximă de 3.700 metri la intrarea nordică, o lățime minimă de 700 metri între Kandilli și Așiyan și una de 750 metri între Anadoluhisarı și Rumelihisarı. Adâncimea apei variază între 36 și 124 de metri.

27 iulie 2022

Una dintre cele mai frumoase catedrale ale Italiei

Domul din Milano are o suprafată de 12.000 mp. Această catedrală milaneză este una dintre cele mai frumoase imagini ale Italiei și chiar a Europei.  Este al treilea  edificiu bisericesc catolic ca mărime în Italia, după Bazilica San Pietro din Roma și catedrala Santa Maria din Florenta. Construcția acestei catedrale (domul) Milano a început în 1836 și a durat până în 1892. Are o arhitectură gotică fiind prevăzută cu 135 de turle, dintre care cea mai înaltă are 109 metri. De asemenea catedrala deține peste 2.000 de statui foarte atent executate. Datorită impunătății sale, Domul din Malano a fost reprezentat pe nenumărate mărci poștale emise de administrații poștale din Italia, România, Guinea Ecuatorială sau Malta.

26 iulie 2022

Pasărea statului Idaho

Doar două specii de păsări albastre trăiesc în statul Idaho: pasărea albastră de vest și pasărea albastră de munte. Pasărea albastră de munte este mai mare decât pasărea albastră de vest, iar ambele sunt puțin mai mici decât prihorii. Masculul păsării albastre de munte are un spate albastru strălucitor și este mai palid dedesubt. Burta lui este albă.
Pasărea albastră de munte (Sialia currucoides) este un sturz mic, migrator, care se găsește în districtele muntoase din vestul Americii de Nord. Are burta de albastru ușor mai deschis la culoare și ochii negri. Masculii adulți au penajul prevăzut cu dungi subțiri de un albastru-turcoaz deschis și nunațe mai deschise pe dedesubt. Femelele adulte au aripi și coadă de un albastru spălăcit, piept gri și un penaj gri pe gât și spate. În penajul proaspăt de toamnă, gâtul și pieptul femelei sunt presărate cu roșu-portocaliu, maroniu lângă flanc contrastând cu părțile albe din coadă. Chemarea lor este un „câteva” subțire; în timp ce cântecul lor este ciripit „chur chur”. Este considerată ca pasărea statului Idaho și Nevada. Fiind o specie omnivoră, poate trăi între 6 și 10 ani în sălbăticie. Mănâncă păianjeni, lăcuste, muște și alte insecte și fructe mici. Pasărea albastră de munte este o rudă a păsărilor albastre din est și din vest.
Datorită frumuseții sale deosebite, imaginea acestei păsări o regăsim pe mărcile poștale emise de state precum: Idaho, Nevada, Canada, USA, Mongolia, Bermuda ș.a.

25 iulie 2022

Miracolul din grădină

Ariciul este un mare vânător al viperelor, fiind imun la veninul acestora. Mai mult chiar, are o rezistență neobișnuită la otrăviri. El rezistă până la o doză de 5 g de cianură de potasiu, cunoscută drept una dintre cele mai puternice substanțe toxice. Fiecare arici are în jur de 5000 – 7000 de țepi și că fiecare țep rezistă aproximativ un an, după care altul nou crește în loc? Ariciul poate detecta frecvențe de până la 45 KHz (omul poate detecta doar până la 20 KHz)? Acest fapt îi permite ariciului să audă chiar și zgomotul produs de o omidă în timp ce ronțăie o frunză...

24 iulie 2022

Locomotiva StEG nr. 111 - „Wartberg” tip 1B-n2

Locomotiva StEG nr. 111 - „Wartberg” tip 1B-n2 a fost construită de John Jaswell (ulterior StEG, Viena), având numărul de fabricație 274/1854. Pe data de 20 iulie 1858 a remorcat trenul inaugural al liniei Timișoara - Șag - Jebel - Deta - Stamora Moravița - Vrsac - Jasenovo - Biserica Albă - Baziaș, în lungime de 15,5 mile austriece. A fost repartizată, în iulie 1858, depoului Timișoara, împreună cu locomotiva StEG - LUGOS (Hasw.), care avea numărul de fabricație 280/1854.
Despre această locomotivă, mecanicul Pedl care a condus trenul inaugural (format din 11 vagoane de călători și un vagon de bagaje), își amintea: „Acoperiș pentru a proteja pe mecanic nu avea, astfel încât, pe timp ploios, mecanicul își conducea mașina ținându-și deasupra o umbrelă”.
Din portul Baziaș, călătorii își puteau continua călătoria pe Dunăre, cu vapoarele societății D.D.S.G., spre Orșova, Giurgiu, Cernavodă, Odessa și Constantinopol.
În anul 2006 imaginea locomotivei apare pe timbrul cu valoarea nominală de 30 de bani (tiraj 90.608 exemplare) din emisiunea „150 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată din România” emisă pe 23 august de către Romfilatelia. Marca poștală a fost machetată de către Răzvan Popescu și are dimensiunea de 48 x 33 mm cu o dantelură de 13½ unități.

23 iulie 2022

Povești și mituri din Europa Centrală

Emisiunea „Europa - Povești și mituri” pe care o evidențiem astăzi este reprezentată de o minunată minicoală din Liechtenstein. Emisiunea este formată din două timbre diferite cu aceași valoare nominală (1,80 franci elveției), fiecare acoperind un mit din țară.
Prima marcă poștală o înfățișează pe Femeia Albă, care face parte din mai multe mituri din zonă. Femeia este de obicei observată împreună cu un sentiment de neliniște, deși se știe că este destul de inofensivă. În timbru, ea este reprezentată ca dizolvându-se în aer, și exact asta se presupune că se întâmplă atunci când o văd copiii.
A doua marcă poștală înfățișează ceva puțin mai puțin inofensiv, deoarece este concentrat pe personajul numit Tälibudel. Legenda spune că un spirit în formă de câine vicios, cu ochii roșii, a alungat un cioban alpin din cabana lui. În timbru, spiritul este înfățișat pe fundal, cu ochii săi roșii ciudați atrăgând imediat atenția asupra acestuia.

22 iulie 2022

Redarea perfecțiunii corpului uman în desfășurarea lui

Gian Lorenzo Bernini la vârsta de 25 de ani se confruntă cu mitul biblic, tratat anterior de cei mai mari artiști ai Renașterii precum Donatello, Michelangelo și Andrea Verrocchio. 

Artiștii Renașterii au descris adesea momentele de după moartea lui Goliat, alături de un erou meditativ, relaxat și mulțumit de succesul întreprinderii. Bernini preferă să-l portretizeze pe David în momentul înainte ca piatra să fie aruncată către Goliat. 

Dalta sa a dat viață unei lucrări extraordinar de bogată în dinamism, cu o adevărată provocare a legilor gravitației, în care materia marmurei este dusă la cele mai extreme posibilități expresive. 

Sculptură a fost realizată între 1623 și 1624 și este expusă în Galeria Borghese din Roma.

21 iulie 2022

Rațe și gâște sălbatice

Stârnind dintotdeauna fascinaţia oamenilor, atât prin colorit, cât şi prin simbolistica întoarcerii în perioada caldă, speciile extrem de variate de raţe şi gâşte sălbatice, adaptate la habitate diverse, sunt în continuare de interes major pentru vânători, ornitologi şi observatorii de păsări.
Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a pus în circulație joi, 21 iulie 2022, emisiunea de mărci poștale cu o tematică apreciată de colecționari și de public, în general, intitulată generic: „Rațe și gâște sălbatice” (LP #2378). Emisiunea, machetată de George Ursachi, este alcătuită din patru mărci poștale (48 x 33 mm), o coliță dantelată (96 x 86 mm), un plic „prima zi” (205 exemplare) și un set de cărți poștale maxime (201 seturi) pentru pasionații de maximafilie.
În cadrul timbrelor emisiunii sunt redate următoarele specii: raţa roşie (având valoarea nominală de 2,00 lei), gâsca canadiană (având valoarea nominală de 4,00 lei), eiderul (având valoarea nominală de 10,00 lei) și raţa de pădure (având valoarea nominală de 16,00 lei). Pe coliţă este ilustrată gâsca lui Magellan (având valoarea nominală de 32,00 lei), iar pe plicul „prima zi”, se regăseşte imaginea unei gâşte de vară.

Balena cerului

Trăim în epoca în care balenele nu sunt doar în mări și oceane. Airbus BelugaXL este un avion cu o formă distinctă, iar noul design chiar îl face să semene cu o balenă zburătoare. De aceea a și primit denumirea BelugaXL, care face referire la o specie de balene albe.
În lipsa noului facelift, acest Airbus ar fi arătat ca o monstruozitate. Avionul este uriaș, cu fuselaj enorm și nu poate fi văzut prea des pe aeroporturi. BelugaXL are o autonomie de 4.000 de km și dispune de motoare Rolls Royce Trent 700.
În ciuda designului amuzant, aceste cargobot aerian de tip A330-200 și A330-743L au un rol cât se poate de serios și de important, pentru că aeronavele sunt folosite pentru a transporta părți componente ale altor avioane.
Acest tip de aeronavă a debutat în 1994, de când compania a furnizat cantități impresionante de material și echipament aerian. Dar, în tot acest timp, a avut în dotare doar cinci astfel de avioane, așa că acum, BelugaXL a fost scos din hambar pentru a da o „aripă” de ajutor și are cu ce să se mândrească.
„Balena cerului” poate transporta părți din alte avioane și în condiții dificile de zbor, iar acel zâmbet vopsit pe botul său îi dă un plus de optimism.

20 iulie 2022

Caracteristicile barajului Vidraru

Despre construcția barajului Vidraru am mai scris în paginile blogului nostru într-o postare din 26 iunie 2021. Ceea ce nu am spus atunci este faptul că suprafața totală a lacului Vidraru este de 893 ha, lungimea de 10,3 km, lațimea maximă de 2,2 km (în zona Valea Lupului – Călugărița) și o circumferință de 28 km. Adâncimea maximă a apei este de 155 m lânga barajul curbat înalt de 166 m, cu o lungime la coronament de 307 metri. Volumul apei este de 465 milioane mc. Nivelul normal de retenție este de 830,00 metri deasupra nivelului mării.
Conform „Planului de Apărare al Argeșului” împotriva dezastrelor, dacă s-ar întâmpla ca barajul Vidraru să se rupă, viitura ar atinge 12 metri înălțime în Pitești, în doar 72 de minute de la ruperea barajului.

19 iulie 2022

Weekend filatelic la Sibiu

În perioada 22 - 24 iulie 2022, Biblioteca Județeană Astra Sibiu, corp B, va găzdui două manifestări filatelice organizate de Asociația Filateliștilor din judeșul Sibiu, Primăria Municipiului Sibiu, Biblioteca Județeană Astra și Asociațiunea Astra. Este vorba despre „Salonul filatelic Sibiu - Chișinău” și de „Expoziția Interjudețeană Bistrița - Botoșani - Caraș Severin - Sibiu - Timiș”. Vernisajul expozițiilor va avea loc vineri, 22 iulie la orele 12.30.
Cu acest prilej Asociația Filateliștilor din județul Sibiu a pregătit și două ștampile ocazionale care vor fi disponibile în ziua vernisajului la Oficiul Poștal nr. 1 din Sibiu.

100 de ani de la dispariția lui Marcel Proust

Valentin Louis Georges Eugène Marcel Proust (n. 10 iulie 1871, Paris, Franța – d. 18 noiembrie 1922, Paris, Franța) a fost un romancier, eseist și critic francez, cunoscut mai ales datorită romanului În căutarea timpului pierdut, operă monumentală de ficțiune a secolului XX, publicată de Gallimard în șapte volume, redactate vreme de mai bine de 14 ani. Această colaborare cu Gallimard nu a fost lipsită de peripeții, autorul a propus volumul editurii, care în epocă purta titulatura de Nouvelle Revue française, dar marele scriitor André Gide a respins manuscrisul, astfel încât autorul a publicat prima parte a romanului pe speze proprii la editura Grasset. Ulterior Gaston Gallimard însuși a cumpărat drepturile de publicare pentru editura pe care o patrona și care deține și azi copy-right-ul operei proustiene.
Pe 23 iulie 2022 La Poste comemorează 100 de ani de la dispariția lui Marcel Proust (1871-1922) punând în circulație un timbru (40,85 x 40,85 mm și dantelura de 13 unități), în trei culori (cărămiziu, roz și albastru) cu valoarea nominală de 1,65 euro (contravaloarea unei scrisori prioritare internaționale cu greutatea de până în 20 de grame) al cărui design grafic și gravură îi aparțin lui Sophie Beaujard. Macheta mărcii poștale a fost realizată pe baza unei fotografii din patrimoniul Societății Prietenilor lui Marcel Proust și Prietenii Combray. Emisiunea este paginată în minicoli de 12 mărci poștale și va fi însoțită și de un suvenir filatelic. Tirajul emisiunii este de 600.000 exemplare. La data punerii în circulație vor fi aplicate câte o ștampilă „prima zi” a emisiunii, cu semnătura îndrăgitului autor, la desiul Asociației Filatelice din ILLIERS-COMBRAY (vineri, între orele 9,30 și 17), la sediul oficiului poștal din CABOURG (vineri, 22 iulie 2022, între orele 8,30 și 12 și de la 14 la 17, precum și sâmbătă între orele 8,30 și 16) și, nu în cele din urmă, la Carré d’Encre din PARIS (vineri, între orele 10 și 19). Emisiunea va fi disponibilă la vânzare liberă (în toate oficiile poștale din Franța) începând cu data de 25 iulie 2022.

18 iulie 2022

Locomotiva CFR nr. 231.085

În anul 1913 au fost introduse in circulatie pe liniile CFR primele 20 de locomotive Pacific de mare viteza, celebre prin eleganța formei și perfecțiunea lor. Construite de firma germană J.A. Maffei A.G. din Munchen aveau 4 cilindri cu simplă expansiune care acționau asupra primei osii motoare (un singur sertar dublu asigura distribuția la câte un grup de 2 cilindri alăturați), distribuție tip Walschaert și instalație de supraîncălzire a aburului. Rezultatele remarcabile obținute în exploatare au determinat administrația CFR să comande în anul 1922 alte 50 de bucăți la firmele germane Maffei-Munchen (20 bucăți) și Henschel-Kassel (30 bucăți) Au fost utilizate la remorcarea trenurilor rapide și accelerate de călători. Având viteza maximă de circulație de 126 km/h au fost cele mai rapide locomotive cu abur din România. Ultima locomotivă Pacific în stare de funcțiune din parcul CFR a remorcat în perioada 30 octombrie 1974 - 10 ianuarie 1975 pe traseul București - Ruse, trenul „Bulgaria Express”.
Locomotiva CFR cu nr. 231.085, de tip 2-C-1 „Pacific”, a fost construită la uzinele germane Maffei. Această locomotivă a constituit tema unei lucrări simfonice prgramatice „Pacific 231” scrisă în 1923 de Artur Honegger. În urmă cu câțiva ani am avut plăcerea să o admir printre exponatele Muzeului de Locomotive cu Abur de la Sibiu. Sper din suflet că încă se află printre exponate.
Imaginea locomotivei a apărut în anul 1979, în cadrul emisiunii „Expoziția Internațională a Transporturilor, Hamburg” pusă în circulație pe data de 29 decembrie sub machetata lui Gheorghe Bozianu. Marca poștală cu valoarea nominală de 3,40 lei, tipărită în șase culori pe hârtie cromo în sistem tifdruc, are dimensiunea de 42 x 27 mm, dantelura de 13½ unități și un tiraj de 1.000.000 exemplare paginate în coli de câte 50 de timbre.


 

17 iulie 2022

Locomotiva CFR cu Nr. 150.211

În primii ani de după cel de-al doilea război mondial datorită creșterii tonajelor trenurilor de marfă pe liniile cu profil greu și a celor de călători pe linii cu rezistența de peste 20% se impunea dotarea cu noi locomotive. Pentru aceasta a fost adoptat tipul 1’ E, seria CFR 150.000, realizată la Combinatul Metalurgic Reșița, aproape identic după seria germană 50, căruia i s-au adus multe îmbunătățiri. Având distribuție Heusinger, frână automată Knorr, injector de apă Friedmann și ardere mixtă cărbune-păcură, locomotivele au fost dotate, după 1959, și cu termosifon și evacuare dublă Kylchap. Ele au reprezentat tipul de bază cel mai modern utilizat de CFR, având o forță de tracțiune de 20.365 kgf și o lungime a locomotivei de 22.240 mm. Între 1946 și 1961 la Reșița s-au fabricat 261 de astfel de locomotive.
Locomotiva CFR cu Nr. 150.211 a fost construită în anul 1958 având numărul de fabricație 2.790, clasificare 2-10-0 și ecartamentul de 1435 mm. În 2009 era abandonată pe o linie secundară din Oradea, a fost casată în 12.09.1997 și între timp a fost tăiată. Imaginea locomotivei a apărut în anul 1979, în cadrul emisiunii „Expoziția Internațională a Transporturilor, Hamburg” pusă în circulație pe data de 29 decembrie sub machetata lui Gheorghe Bozianu. Marca poștală cu valoarea nominală de 2,15 lei, tipărită în șase culori pe hârtie cromo în sistem tifdruc, are dimensiunea de 42 x 27 mm, dantelura de 13½ unități și un tiraj de 1.000.000 exemplare paginate în coli de câte 50 de timbre.


 


16 iulie 2022

Locomotiva C.F.R. Nr. 1059

Locomotiva cu abur Nr. 1059 tip 1-C construită în anul 1906 de Fabrica Saxona Chemnitz s-a aflat în parcul C.F.R. până în anul 1938. Imaginea locomotivei a apărut în anul 1979, în cadrul emisiunii „Expoziția Internațională a Transporturilor, Hamburg” pusă în circulație pe data de 29 decembrie sub machetata lui Gheorghe Bozianu. Marca poștală cu valoarea nominală de 1,50 lei, tipărită în șase culori pe hârtie cromo în sistem tifdruc, are dimensiunea de 42 x 27 mm, dantelura de 13½ unități și un tiraj de 1.500.000 exemplare paginate în coli de câte 50 de timbre.


 

 

15 iulie 2022

Ziua Mărcii Poştale Românești

Cu ocazia „Zilei Mărcii Poştale Românești” 2022, Romfilatelia, pune la dispoziţia publicului larg şi a colecţionarilor pasionaţi, o emisiune aniversară, în premieră filatelică națională, dedicată Poştei Române şi Fabricii de Timbre, care înscriu 160 şi respectiv 150 de ani de la înfiinţare. Emisiunea, machetată de Mihail Vămășescu, prezentată sub titlul generic „Ziua Mărcii Poştale Românești. Evenimente” (LP #2377) a fost realizată în colaborare cu Arhivele Naționale ale României și Regia Autonomă Monitorul Oficial. Ea a fost introdusă în circulaţie, în cadrul ceremoniei de lansare ce a avut loc în Amfiteatrul Ion H. Rădulescu, din incinta Bibliotecii Academiei Române, vineri, 15 iulie 2022.
Marca poştală cu valoarea nominală de 6,50 lei şi coliţa filatelică (cu valoarea mărcii poştale de 32 lei) sunt dedicate Poştei Române. În compoziţia grafică a celor două piese filatelice se regăsesc Palatul Poştelor, aşa cum se prezenta în anul 1906, portretul semnatarului Decretului de Înfiinţare, Al. Ioan Cuza şi facsimilul Decretului nr. 527 (1 august 1862), prin care se dispunea unificarea administraţiilor poştale din cele două Principate.
Marca poştală cu valoarea nominală de 16 lei prezintă sediul actual al Fabricii de Timbre (construit în anul 1924) şi primul timbru cu valoare nominală de 1 1⁄2 bani, aparţinând primei emisiuni de timbre româneşti tipărită în Fabrica de Timbre.
Timbrele au dimensiunea de 48 x 33 mm, iar colița dantelată are dimensiunea de 104 x 161 mm.
În plus, colecționarii regăsesc în cadrul emisiunii, un bloc special de două timbre nedantelate și un plic suvenir (premieră filatelică națională) în cadrul albumului filatelic realizat într-un tiraj limitat de 281 exemplare. Emisiunea este însoțită și de un FDC (195 plicuri) numerotat.

Locomotiva CFR nr. 458

Locomotiva Orléans CFR Nr. 458, tip 1B1-n2 a fost construită în anul 1893 de Fabrica de Locomotive Viena (StEG). Primele opt bucăți din acest tip au fost cumpărate de la Societatea pe acțiuni pentru construcții de locomotive din Hanovra. Face parte din seria de locomotive numerotate 455-499 (45 de unități fabricate în perioada 1892-1893) și s-a aflat în parcul C.F.R. până în anul 1937. Avea diametrul roților motoare cuplate de 1.930 mm și o viteză de circulație de 95 km/h. La început aceste locomotive au fost destinate remorcării trenului internațional „Fulger” care intra în țară pe la Vârciorova și se oprea la Giurgiu, trecând prin capitală. Apoi, în perioada 1893-1913 au fost utilizate la remorcarea trenurilor de călători expres și la remocarea trenurilor regale.
În anul 1979, Gheorghe Bozianu a machetat timbrul cu valoarea nominală de 1 leu pus în circulație pe data de 29 decembrie. Timbrul, tipărit în șase culori pe hârtie cromo în sistem tifdruc, are dimensiunea de 42 x 27 mm, dantelura de 13½ unități și un tiraj de 2.000.000 exemplare paginate în coli de câte 50 de mărci poștale.


 


 

14 iulie 2022

160 de ani de la nașterea pictorului Gustav Klimt

Gustav Klimt s-a născut la 14 iulie 1862, la Baumgarten, una din suburbiile Vienei. Tatăl său, de profesiune giuvaergiu, era originar din Cehia. Se dovedește de timpuriu talentat la desen, la 14 ani reușește la examenul de admitere la "Kunstgewerbeschule" ("Școala de Arte Aplicate") din Viena. Doi ani frecventează cursurile acestei școli și, concomitent, învață pictura în atelierul maestrului Ferdinand Laufberger.
În 1879 ia parte, sub îndrumarea lui Hans Makart, la organizarea festivităților prilejuite de aniversarea a 25 de ani de căsătorie a cuplului imperial. Fratele său, Ernst, frecventează aceeași școală de artă. Cei doi frați, împreună cu un coleg, Franz Matsch, decid să lucreze în comun, și tinerii artiști primesc mici comenzi: decorări ale unor porțelanuri, proiecte pentru ilustrații.
În anul 1883 frații Klimt au fondat la Viena, împreună cu Franz Matsch, propria lor școală de artă decorativă și au primit comenzi din mai multe părți ale Europei. Curând cei trei au plecat în Regatul României unde au executat lucrări pentru decorarea castelului Peleș din Sinaia. În 1886 grupul lor participă la realizarea scărilor noului teatru imperial, Burgtheater, din Viena.
În scurt timp se impune ca lider al avangardei vieneze și unul din fondatorii Secesiunii vieneze. Arta lui a contribuit în mare măsură la izbucnirea uneia din cele mai mari revoluții din istoria artei.

13 iulie 2022

Legenda Mării Moarte

De ce Marea Moartă este numită „moartă”? Legenda spune că acest lucru s-a întâmplat în vremuri străvechi, când în câmpia pitorească erau mai multe orașe. Acest pământ binecuvântat era renumit pentru măslinii, viile, parfumul florilor magnifice. Livezi de portocali și chiparoși înconjurau orașele, în care erau construite case din piatră albă. Curțile erau împodobite cu fântâni cu apă sclipitoare în soare, bazine în care peștii aurii înotau în tăcere. Și oamenii frumoși și bogați locuiau în aceste orașe. Fiecare avea turme de oi, cai și cămile. S-au îmbrăcat numai în mătase, au mâncat mese delicioase, au băut vinuri excelente, au savurat pâine proaspăt coaptă și fructe parfumate.
Și ei nu știau că aici domneau legile urâte de schimbare. La granița cu această zonă erau mereu arcași și paznici. Au doborât vrăbii, porumbei și corbi cu săgeți, care nu erau prea bune pentru aceste locuri. Numai animalele de rasă pură aveau voie să trăiască în aceste orașe - fără pisici sau câini fără stăpân. Nici oamenii bolnavi și infirmi nu puteau intra pe acest teritoriu. Cei care au făcut o astfel de încercare au fost puternic bătuți. Oamenii bogați și frumoși nu doreau să împartă nici măcar o mică parte din bunurile lor, iar ospitalitatea de aici a fost considerată un păcat grav.

Chiar și orășenii bolnavi erau expulzați din regiune, iar dacă se nășteau copii urâți sau bolnavi, erau uciși. Societatea trebuia doar să fie puternică, bogată și sănătoasă. Aici reglementează legea „împinge-l pe cel care cade”. Treptat, oamenii care locuiau pe aceste meleaguri au devenit proști din bogăție, o viață bine hrănită și cruzime. Sufletele lor s-au ofilit: nu era loc în ei pentru Credință, Înțelepciune și Iubire. Se închinau numai banilor. Nu au vrut să creadă că viața lor bine hrănită este posibilă doar pentru că le-a fost acordată de Atotputernicul, care veghea această țară de mulți ani.
Și a chemat pe îngerii pedepsitori și le-a poruncit să deschidă peștera fricii. Atotputernicul a decis să pedepsească această zonă cu frică. Într-o noapte, când toți locuitorii dormeau liniștiți după distracție și mâncare din belșug, frica a izbucnit din sălașul întunecat. Ca un monstru maro, s-a scufundat în câmpie.
Dimineața devreme, teroarea i-a trezit pe oameni. Inimile lor s-au contractat, bătând atât de repede, încât tremurul lor semăna cu animalele împinse într-o cușcă. Și fețele au devenit atât de palide, încât păreau stropite cu generozitate cu pudră. Locuitorii nu au înțeles ce se întâmplă cu ei. Frica a fost transmisă animalelor și păsărilor. Măgarii și cămilele țipau îngrozitor, caii nechezau, păunii și-au pierdut măreția și alergau ca găinile prin curți.
O mare disperare a zguduit locuitorii, iar frica a stăpânit masa neagră. În momentele de cea mai mare tristețe, din păcate, niciunul dintre locuitorii orașelor nu și-a adus aminte de Atotputernicul, nu a îngenuncheat, nu a rostit rugăciuni. Și frica a început să rupă inimile, oamenii au căzut morți. Celor care au rămas în viață le curgeau lacrimi amare pe obraji. Dar acestea nu erau lacrimi de pocăință, ci doar frică și deznădejde. Câteva ore mai târziu, în oraș nu existau supraviețuitori: nici oameni, nici animale și păsări.
Și apoi Atotputernicul a șters această zonă de pe fața Pământului. Din cer a plouat foc, iar valea, cândva înflorită, s-a transformat într-un deșert. Iar lacrimile locuitorilor au format o mare în care nicio făptură vie nu poate trăi. L-au numit Mort.
Astăzi, Marea Moartă se află la granița dintre Israel și Iordania. Și ambele state construiesc hoteluri și sanatorii pe țărmurile sale, iar în sanatorii sunt prescrise proceduri de scăldat în această mare, ale căror săruri sunt utile pentru multe boli... Iar un lucru foarte interesant este cel de a înota în ea... Imaginați-vă că există o astfel de densitate de sare în apă încât, chiar dacă nu puteți înota propriu-zis, marea vă va ține... Există și vederi și mărci poștale în care turiștii stau doar pe apă și citesc ziare, ca și cum ar fi întinși pe saltele pneumatice...

12 iulie 2022

Cum a luat naștere Marea Moartă

Oamenii de știință sunt siguri că un rezervor unic a apărut pe planeta noastră în timpul mișcării plăcilor tectonice. Crearea depresiunilor sau munților de către plăci se explică prin deplasarea acestora. Când două plăci se ciocnesc, se formează munți, iar când se diverg, apar depresiuni. Multe dintre ele sunt pline cu apă, care formează lacuri. Alte depresiuni devin văi în care curg albiile râurilor, precum valea prin care curge Iordanul.
În urmă cu douăzeci și cinci de milioane de ani a existat o ruptură sirian-africană, iar mult mai târziu a fost o ruptură peste Valea Israelului. Apa de mare a intrat în ea, ceea ce a fost asociat cu o creștere a nivelului oceanului. Golfului i s-a dat numele Lachon. Acest nume este tradus din ebraică ca „limbă”. Înălțimea sa era de aproximativ 180 de metri sub nivelul mării. Astăzi, suprafața Mării Sărate este fixată la aproximativ 422 de metri.
Cu aproximativ patru milioane de ani în urmă, au avut loc erupții vulcanice în Galileea și Înălțimile Golan, care au întrerupt legătura dintre Golful Lachon și Marea Mediterana iar golful a început să se usuce. Valea Israelului s-a secat prima, lăsând o fâșie lungă de la actuala Marea Galileii până la Marea Moartă. De-a lungul timpului, partea care lega aceste două rezervoare s-a secat, lăsând Kinneret în nord, în care se varsă râul Iordan și numeroase pâraie, iar faimoasa Marea Sărată a apărut în sud.

11 iulie 2022

Creația uimitoare a naturii

De-a lungul graniței Iordaniei și Israelului se află o creație uimitoare a naturii: Marea Moartă. Țărmurile sale, deloc nisipoase, atrag însă turiști din întreaga lume. Este interesant pentru oameni să vadă acest miracol cu ​​ochii lor și să se cufunde în apele în care nu te poți îneca.
Marea Moartă este cel mai sărat corp de apă de pe planeta noastră. Datorită acestui lucru, vă puteți întinde în siguranță pe o suprafață liniștită a apei și puteți citi revista preferată. Concentrația de sare din apele locale este uimitoare - peste 270 de grame pe litru de apă. Spre comparație, în alte corpuri de apă sărată, această cifră depășește rar 35 de grame.

10 iulie 2022

Una dintre cele mai frumoase și grațioase plante

Crinul de pădure (Lilium martagon) face parte din familia Liliaceea și este una din florile spectaculoase pe care le puteți găsi în drumeție pe munte, mai ales dacă ați decis să vizitați Parcul Național Ceahlău. Este o specie rară, declarată monument al naturii și este ocrotită prin lege.
Are numeroase denumiri populare, precum: ai-de-pădure, aişor, aişor-de-câmp/pădure, celma-turcească, crin, crin-de-munte, crin-de-pădure, crin-pestriţ /sălbatic, fiere, lilie, lilie-roşie, leurdă, leurdel, răsfug, răsfug-de-oi, untişor, usturoiel, usturoiţă.
În  Antichitate, atât la greci, cât  si la romani, crinul simboliza speranța și triumful. În zilele noastre, crinul simbolizează puritatea. Dăruirea unui crin este un semn de respect.
Dacă vedeți această plantă, bucurați-vă de moment, admirați-o, fotografiați-o dar nu o rupeți. Protejați-o! Crinul este una dintre cele mai frumoase și grațioase plante.
Crinul de pădure este o plantă erbacee și crește în zona pădurilor de stejar, foioase și fag, fiind o specie mezofilă. Poate fi întâlnit foarte rar în păduri cu substrat calcaros, molidișuri sau în zona de munte. Este o plantă sălbatică, perenă, originară din Europa și înflorește în lunile mai - iunie. Un singur fir de crin de pădure poate avea și 50 de flori, dar în general are 10-20 flori de diverse culori: roșu, roz sau violanceu. Forma tipică este roz . Parfumul nu este unul tocmai plăcut, aşa cum ne-au obişnuit majoritatea crinilor de grădină. Pe lângă timbrele emise în România, am mai întâlnit crinul de pădure ilustrat și pe mărci poștale germane, maghiare, elvețiene, mongoleze, rusești, bosniece, poloneze, grecești și lista ar putea continua.

09 iulie 2022

Începe votarea publicului la PWO-EXPO 2022

Prima expoziție filatelică virtuală de site-uri web și rețele sociale PWO-EXPO 2022 își deschide sesiunea de votare a publicului vizitator la adresa https://pwoexpo2022.virtuafil.org/. Resursele on-line preferate înscrise în concurs vor putea fi votate între 10 iulie și 10 septembrie 2022.
Pentru a marca acest eveniment, Poșta Moldovei a pregătit o ștampilă poștală (anulare comemorativă specială), care va fi valabilă pe întreaga durată a expoziției (10 iulie - 10 septembrie). Ștampila poștală va fi disponibilă filateliștilor de la agenția MD-2000, din Piața Gării, nr. 3, Chișinău, Moldova.
Organizatorii aduc mulțumiri, și pe această cale, pentru. S.A. „Poșta Moldovei” pentru susținere, participare și cooperare la acest eveniment important.
Conform tradiției, IMPS a realizat și un mic număr de plicuri și timbre poștale personalizate cu conceptul grafic al expoziției din acest an.
Mult succes tuturor participanților! În acest an, din partea României suntem reprezentați de doi filateliști cu trei resurse înscrise în concurs.

Legendara floare războinică

La slavii balcanici stânjeneii (irișii) sunt numiți perunike (la sârbo-croați), de la zeul păgân slav al furtunii și fulgerului și trăsnetului: Perun. Perun era la slavii pre-creștini o combinație de Zeus și Ares. Piorun desemnează și astăzi fulgerul în poloneză.  Slavii credeau că irișii (stânjeneii) cresc pe locuri lovite de fulgerul sau trăsnetul lui Perun, de aici întreaga terminologie războinică în jurul morfologiei florii.
La sârbi și croați, multe denumiri regionale ale frunzelor și florii de iris, de stânjenel, derivă de la arme, de la nomenclatura militară a zeului respectiv precreștin: sabljarka (săbiuță) sau, în Istria, atât la croați cât și la istro-români: špade (spade în românește de la nord de Dunăre). Stânjenei = špade în Istria.
Planta trebuie văzută în ansamblu, așadar, nu doar floarea, ci împreună cu frunzele ei în formă de spade și cu mitologia slavă din spate.
În limba română am putea avea o simplă omofonie cu unitatea de măsură stânjen (doar dacă nu cumva stânjen a putut desemna și o suliță, precum la Homer dru desemna în același timp lemnul în general, dar și sulița, lancea dintr-un singur trunchi) și, știind că stânjenul botanic se spune regional și stângen, ar trebui să ne o orientăm mai degrabă spre termeni precum, de pildă, ștangă (din germana medievală, termen intrat și în sârbo-croată și care desemna atât o armă, cât și membrul viril, la români ca și la sârbi). La fel, în cehă pare a veni de la „coasă”: kosatec. Aceasta este doar o ipoteză, însă româna nu trebuie văzută izolat în asemenea cazuri, ci din perspectiva simbiozei cu slavii balcanici. Diminutivul din stânjenei (cel mai adesea la plural) reflectă diminutivul sârbesc din sabljarka (săbiuță) și, la fel, este relevant că špade (stânjenei în Istria) e cel mai adesea la plural. Și, de asemenea, nu există nici o legătură între stânjen (unitate de măsură a lemnului) și verbul a stânjeni. Ambele vin din slavă, da, însă din rădăcini diferite.
Din punct de vedere filatelic întâlnim floarea de iris pe mărci poștale emise de România, Republica Moldova, Iugoslavia, Noua Zeelandă, Croația, Polonia, Bosnia-Herțegovina, Grenada sau Marea Britanie.

08 iulie 2022

Tulipanul - arborele cu frunza liră

Arborele lalea sau tulipanul (Liriodendron tulipifera L.) face parte din genul Liriodendron al familiei Magnoliaceae, fiind un arbore de talie mare originar din America de Nord unde ajunge până la 40 – 50 m înălțime și 2 - 4 m în diametru. Tulpina este dreaptă, cilindrică, bine elagată; scoarța gri-închis, subțire, cu crăpături longitudinale la arborii bătrâni.
Coroana are forma ovoidală. Frunzele, în formă de liră, sunt mari de 7 - 12 cm lungime, au patru lobi dispuși simetric, doi câte doi. Pe față au culoarea verde lucitor iar pe dos verde-deschis sau verde-albăstrui. Toamna se colorează în galben-auriu.
Florile, hermafrodite, sunt dispuse terminal, având forma de lalea sau de crin, galbene verzui sau galbene sulfurii cu pete oranj la bază. Înflorește la sfârșitul lunii mai și în luna iunie. Fructele au forma de conuri alungite.
Vegetează bine în terenuri fertile, puțin argiloase, revene, ferite de curenți reci, deoarece este destul de rezistent, însă puieții de tulipan, suferă la geruri sub -25°C, dar la maturitate suportă și temperaturi de -30°C.
Prezintă o deosebită valoare ornamentală datorită frunzelor sub formă de liră, formei și coloritului florilor, și chiar a trunchiului.
Despre răspândirea acestui arbore pe teritoriul țării noastre am scris într-o postare din vara lui 2021. Răspândirea, din punct de vedere filatelică, a fost făcută pe mărcile poștale emise de Statele Unite ale Americii, Slovenia, Guineea Ecuatorială, Gabon, Suedia sau Cuba.

07 iulie 2022

Papagalul care nu zboară

Kakapo (Strigops habroptila) este o pasăre nativă din Noua Zeelandă, cunoscută sub numele de bufnița-papagal datorită aspectului său neobișnuit care împrumută caracteristici de la aceste două specii. Este singura specie de papagal care nu zboară. Din păcate se află de ceva vreme pe lista roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (International Union for Conservation of Nature, IUCN) care cuprinde viețuitoarele amenințate cu dispariția. Principalele două pericolele care au decimat efectivele sale au fost intervenția umană în habitatul său natural și efectul distructiv al animalelor aduse de coloniști. Pentru a atrage atenția asupra pericolului cu care se confruntă această specie, administrația poștală a Noii Zeelande a emis în decursul timpului mai multe mărci poștale, inclusiv un timbru sub egina WWF (Mi #2276) cu această minunată pasăre care chiar dacă nu poate zbura nu înseamnă că nu se poate urca într-un copac folosind ciocul și picioarele cu ghearele. Kakapo mai apare pe mărci poștale emise de Benin, Mongolia, Maldive, Tomé și Príncipe sau Nicaragua.

06 iulie 2022

Animale inteligente

Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a inclus în tematica filatelică o nouă emisiune care să atenționeze asupra obligației de protejare a mediului înconjurător în care viețuiesc specii de animale cu inteligență nativă vizibilă. Emisiunea, machetată de George Ursachi, cu titlul generic „Animale inteligente” (LP #2376), alcătuită din patru mărci poștale (48 x 33 mm), patru minicoli (126 x 126 mm), un plic prima zi (197 exemplare) și o mapă filatelică specială pentru coleționari (217 bucăți), a intrat în circulație miercuri, 6 iulie 2022.
În cadrul timbrelor emisiunii sunt ilustrate următoarele specii: papagalul (2,70 lei - contravaloarea unei scrisori interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame), cimpanzeul (3,00 lei - contravaloarea unei scrisori interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), delfinul (10,00 lei - contravaloarea unei scrisori externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame) și elefantul (16,00 lei - contravaloarea unei scrisori externe neprioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame). Pe plicul prima zi este redată imaginea unui leu de mare.

Cele mai puternice locomotive din istoria tracţiunii la Căile Ferate Române

Locomotivele cu abur din clasa 142 erau locomotive de viteză românești folosite pentru tractarea trenurilor rapide de călători precum și a trenurilor de marfă. Au fost fabricate la Uzinele Reșița și Malaxa între anii 1937-1942.
Seria de locomotive 142.000 a fost clasată drept una dintre cele mai grele şi mai puternice din toată istoria tracţiunii la Căile Ferate Române. Au fost singurele locomotive cu aburi de la CFR care au avut distribuţie cu supape (mai evoluate decât cele cu distribuţie clasică cu sertar). Au circulat cu viteza maximă de 110 km/h, cu toate că viteza maximă de construcţie a fost de peste 140 km/h. Greutatea totală a locomotivei este de 193,7 t, lungimea de 23,5 m, înălţimea de 4,6 m iar lăţimea de 3,1 m.
Caracteristici tehnice
Tip: 1'D2' h2
Ecartament (mm): 1435
Diametrul roților cuplate motoare (mm): 1920
Diametrul cilindrului (mm): 650
Cursa pistonului (mm): 720
Timbrul cazanului (kgf/cm²): 15
Suprafața de încălzire (m²): 279
Suprafața de supraîncălzire (m²): 98,5
Suprafața grătarului (m²): 4,72
Greutatea pe osie (tf): 18,3
Forța de tracțiune (kgf): 15300


 

05 iulie 2022

Câinele salvamont

O rasă de câine de talie mare, având originea în Alpii Elveției unde a fost utilizat pentru paza gospodăriilor și a turmelor, pentru cărăușie și tracțiune, a devenit celebră în secolul al XIX-lea fiind folosit, datorită puterii și simțului său remarcabil de orientare, pentru salvarea călătorilor care se rătăceau sau erau înzăpeziți în trecătorile alpine. Numele îi vine de la trecătoarea „Saint Bernard”. O cronică din anul 1125 pomenește pentru prima dată de existența unui azil pentru câini lângă mănăstirea „Saint Bernard” din Elveția, cea care a dat numele cunoscutei trecători din munții Alpi „Marele Saint Bernard”. Datorită calităților sale deosebite, filatelia mondială l-a portretizat pe timbre emise de către Elveția, România, Grenada, Mongolia, Paraguay, Malawi, Benin, Franța, Tcad ș.a.



04 iulie 2022

Cea mai mare pasăre zburătoare din lume

Condorul Andin (Vultur gryphus) are anvergura aripilor de peste 3 metri și este considerat cea mai mare pasăre zburătoare din lume. Aduții ajunși la maturitate pot cântări 15 kg și pot atinge o înălțime impresionantă de 1,2 metri. Această creatură uimitoare este cea mai mare pasăre de pradă din întreaga lume!
Condorul andin este simbolul național al mai multor țări din America Latină (Argentina, Bolivia, Chile, Columbia, Ecuador și Peru) și joacă un rol important în cultura popoarelor din Anzi. Cu toate acestea, în secolul al XX-lea populația condorilor s-a micșorat semnificativ, motiv pentru care specia a fost inclusă în Lista roșie a IUCN drept specie vulnerabilă (categorie VU). Principalii factori care au dus la scăderea numărului de condori sunt de natură antropică. Omul a schimbat ecosisteme întregi populate de condori și a practicat excesiv vânătoarea animalelor ierbivore, otrăvindu-le carnea, astfel prejudiciind și condorii. În plus, mult timp condorii andini erau uciși în mod deliberat din cauza clasificării lor ca animale dăunătoare industriei zootehnice. În prezent, mai multe state din America de Sud au adoptat programe de ocrotire, creștere și îngrijire a condorilor andini în parcuri zoologice, pentru a-i elibera ulterior în sălbăticie.
Având o încărcătură spirituală apreciabilă, imaginea condorilor andini se găsește deseori pe timbrele poștale. Astfel de timbre au apărut atât în statele sud-americane începând cu anii 1950, cât și în alte state ale lumii, precum Spania, Honduras, Togo, Vietnam etc. De asemenea, silueta lor este gravată pe unele monede columbiene și chiliene.

03 iulie 2022

Reprezentarea letonă a lui Dumnezeu

Emisiunea prezentată astăzi în ciclul „Europa 2022 - Povești și mituri” vine din Letonia și este compusă din două minunate mărci poștale care înfățișează aceeași persoană în decoruri diferite - reprezentarea letonă a lui Dumnezeu.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,77 euro, Dumnezeu este așezat la o masă, înconjurat de șerpi. Acest lucru ar putea părea ciudat, dar în tradiția letonă, șerpii sunt venerați și sunt asociați cu prosperitate și randamente ridicate, atunci când sunt hrăniți.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,98 euro, el este văzut așa cum este descris în mod tradițional în folclorul leton, un bătrân purtând o pelerină, cu o sabie la șold, călare pe un cal alb.
Nu uitați că până în data de 9 septembrie vă puteți vota timbrul preferat din ciclul Europa 2022.

02 iulie 2022

De la Cluj vine schimbarea

În urma eforturilor comune ale reprezentanților comisiilor astrofilatelice a mai multor țări printre care România, reprezentată cu onoare de domnul Alec Bartos, noul document „Guidelines for Judging Astrophilatelic Exhibit” a fost aprobat, în cele din urmă, de FIP. El poate fi consultat pe adresa de internet a federației: https://astrophilately.f-i-p.ch/regulations-2/.
La următorul congres care va avea loc la Jakarta (INDONESIA 2022 4 - 9 August 2022- World Stamp Championship. FIP Patronage, FIAP Auspices. https://indonesia2022.id/) în cadrul ședinței comisiei de astrofilatelie se va supune votului „SCHIMBAREA «SECȚIUNII» ASTROFILATICE ÎN «COMISIE»” ÎN ARTICOLUL 4.2 DIN „ORIENTĂRI PENTRU ATRIBUȚII ȘI REGULAMENTE PENTRU SECȚIUNEA COMISIEI FILATELICE A FIP”  - pentru conformitate: (CHANGE OF ASTROPHILATELY ‘SECTION’ TO ‘COMMISSION’ IN ARTICLE 4.2 OF “GUIDELINES FOR THE DUTIES AND REGULATIONS FOR THE PHILATELIC COMMISSIONS  SECTION OF THE FIP).
Alec Bartos va susține această moțiune fiind unul dintre artizanii și promotorii ei împreună cu colegii astrofilateliști din mai multe țări. Pentru acesta, având în vedere că nu are posibilitatea de a participa personal, îi va oferi proxi-ul domnului Alexandru Bartoc pentru a reprezenta comisia de astrofilatelie a FFR și a vota în favoarea moțiunii.
Dl. Bartos face un apel, și prin intermediul nostru, către cei care sunt interesați să cunoască mai multe despre astrofilatelie, au exponate tematice cosmos și vor să afle cum le pot dezvolta într-unul astrofilatelic, sunt curioși de orice subiect legat de astrofilatelie etc, să îl contacteze (prin intermediul site-ului http://alecbartos.com/) fără rețineri. Promite că va sta la dispozițiea tuturor cu cea mai mare și sinceră deschidere!
Totodată, pentru această vară și-a propus să fac un „referendum” al colecționarilor temei cosmos și a celor ce au (personal sau în posesie) exponate tematice cosmos sau astrofilatelice. După cum probabil știti, la Cluj se va organiza, în perioada 26-31 octombrie 2022, expoziția „100 de ani de activitate filatelică organizată clujeană”. Pentru acest eveniment și-a propus să adune cât mai multe exponate cosmos/ astrofilatelie. Dacă vor fi persoane interesate, Alec va putea organiza și un mic simpozion astrofilatelic în cadrul căruia ar fi posibilă o prezentare a ultimelor noutăți în domeniu urmate de discuții (libere) în acest domeniu. Invit, încă odată, toți astrofilateliștii, să ia legătura cu acest om minunat, machetator al unor frumoase mărci poștale și promotor al filateliei românești peste hotare (și nu numai).

Troli și nimfe

După o lungă pauză în ceea ce privește prezentarea emisiunilor Europa 2022, vă propun atenției emiunea lansată de către Norvegia. Cele două timbre înfățișează fiecare câte o creatură mitică, deși sunt destul de îndepărtate în ceea ce privește reprezentarea lor în folclorul autohton. Prima marcă poștală înfățișează un trol masiv într-o regiune muntoasă a Norvegiei. Se spune că trolii trăiesc în părțile nelocuite ale țării și nu sunt prietenoși cu oamenii, dacă s-ar întâlni cu ei. Trolii pot fi observați doar noaptea, deoarece razele soarelui reprezintă o condamnare la moarte pentru un trol - pur și simplu se transformă în piatră.
A doua marcă poștală o înfățișează pe Huldra, care este o nimfă de pădure. Nimfele pădurii sunt descrise ca femei frumoase, cu înfățișări care pot atrage bărbații în pădure. Deși par oameni, au trăsături specifice, precum coada, care îi desconspiră.
Timbrele au valorile nominale specifice expedierii unei corespondențe de până în 20 de grame oriunde în Europa și pot fi achiziționate de la Nordfrim și în carnete de câte 5 mărci autoadezive.