Publicitate

29 aprilie 2021

Podul cu nouă arce

Recent în cutia mea poștală a poposit o vedere sosită din Germania, dar care are în ilustrație celebrul pod cu nouă arce din Sri Lanka. Editată de către posterXXL, cartea poștală ilustrată are dimensiunile de 105 x 143 mm. Podul este situat între stațiile de cale ferată Ella și Demodraj și este cunoscut pentru peisajul său impresionant. Podul a fost ridicat la începutul anilor 1900 și este construit complet din roci și ciment fără nici un pic de oțel având 91 m lungime și 24 m înălțime. Numele local este Sinhala, care s-ar traduce cu „nouă ceruri”, datorită încadrării cerului când arcurile podului sunt privite de jos. Astăzi podul este renumit atât în ​​rândul călătorilor, cât și al localnicilor, care vin să zărească faimosul tren albastru care se îndreaptă încet peste pod. 


Dascha, cea care mi-a trimis vederea și căreia îi mulțumesc și pe această cale, a francat corespondența cu timbrul de 95 de eurocenți (Mi# DE3589) emis de Germania, pe data de 4 februarie 2021, cu ocazia aniversării a 150 de ani de la nașterea președintelui (Germaniei în perioada 1919-1925) Friedrich Ebert. Marca poștală are dimensiunile de 33 x 39 mm și dantelura de 13½ x 13 unități, fiind imprimat în litografie ofset.


23 aprilie 2021

Ziua feroviarilor marcată filatelic la Satu Mare

Ziua feroviarilor se sărbătorește pe data de 23 aprilie, de Sărbătoarea Sfântului Gheorghe, patronul feroviarilor, al C.F.R.-ului, începând din anul 1999 când a fost declarată oficial acestă zi ca „zi a feroviarilor”.
Pe data de 23 aprilie 1880 Principele României, Carol I, și I. C. Brăteanu – ministru secretar de stat pentru lucrările publice de la acea vreme, au semnat un Decret prin care a luat naștere prima Administrație  Feroviară de Stat din Romania, sub emblema C.F.R. (sigla pe care o știm și azi). Înainte de această dată căile ferate din România erau administrate de Căile Ferate Regale din România (cu siglă proprie, specifică regalității).
Înainte de 1989 ziua feroviarului, cunocută ca ziua ceferștilor, se aniversa pe data de 16 februarie, în amintirea grevelor ceferiștilor din 1933 de la Atelierele CFR Grivița Roșie – București. Despre această grevă s-a învățat la școală. În cărțile de istorie au fost scrise pagini întregi despe acestă grevă, despre  cele petrecute la Grivița Roșie, despre eroul Vasile Roaită care a tras sirena să anunțe muncitorii să vină  la grevă. Au fost și poze cu aspecte de la grevă.
După 1990 s-a descoperit că de fapt Vasile Roaită nu a fost un erou, de fapt a fost  un spărgător de grevă care a tras sirena de la Atelierele Grivița Roșie ca să vină armata să înăbușe greva, să aresteze pe greviști. Oricare are este adevărul despre el, Vasile Roaintă a murit răpus de gloanțe trăgând sirena.
Și CFR-iștii, feroviarii, au dreptul la ziua lor, să-și serbeze propria categorie profesională. Cândva ei erau un segment de oameni ai muncii, mult apreciat, pentru seriozitate, devotament, sacrificiu… Lucrează zilnici în  ture de 12/24,  sâmbăta și duminica, în sărbătorile legale și în cele religioase… de fapt trenurile circulă zilnic. Haina, uniiforma de ceferist, impunea și un anumit respect. Ceferiștii erau considerați a doua armată a țării. Știu asta din povești, din povestiri concrete, reale. Fac parte dintr-o famile de ceferiști. Un  bunic și tatăl meu au fost ceferiști. Era o măndrie să fii copil de ceferist sau mai tărziu să devii însuți ceferist. Era o onoare să lucrezi la CFR.
Cu ocazia zilei feroviarilor, în cadrul A.F.F.R. (Asociația Filateliștilor Feroviari din România) și în acest an s-a realizat o ștampilă ocazională și câteva plicuri filatelice speciale, aniversare. Piesele filatelice vor fi distribuite filateliștilor feroviari din țară, care sunt membrii AFFR, dar ajung și la colecționarii din Polonia, Ungaria, Germania, Anglia. Ștampila și pesele filatelice au fost machetate și realizate de ing. Lőrincz Tiberiu – membru AFFR și a Cercului Filatelic Satu Mare. În data de 23 aprilie 2021 au fost văzute și apreciate pe pagina de facebook a machetatorului.
Unul dintre plicurile speciale are în semiilustrație prima locomotivă cu abur MAV – CFR seria 377.121 care s-a fabricat la Arad, acum 125 de ani, de către firma Johann Weltzer, o locomotivă mult apreciată și folosită la remorcarea trenurilor de călători și marfă pe toată rețeaua de cale ferată de sfârșit de secol XIX. Toate acestea  ținând cont de realitățile istorice și de configurația granitelor din acele timpuri.

ing. Lőrincz Tiberiu – membru AFFR și a Cercului Filatelic Satu Mare

22 aprilie 2021

Specii naționale pe cale de dispariție

În acest an, sub genericul Europa 2021, PostEurop, organism al Uniunii Poștale Universale, agenție specializată a Organizației Națiunilor Unite, a ales o tematică de mare actualitate, în contextul necesității de a proteja fauna europeană amenințată: Specii naționale pe cale de dispariție.
Romfilatelia, în colaborare cu Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație, joi, 22 aprilie 2021, o emisiune de mărci poștale cu acest nume, alcătuită din două timbre (LP #2322). Pe timbre sunt ilustrate două specii pe cale de dispariție din fauna României: nurca europeană și dropia. Mărcile poștale și vinietele au tipărite, de asemenea, elemente vizibile numai în lumină ultravioletă.
Pe primul timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 3,40 lei (contravaloarea unei recomandate interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este ilustrată nurca europeană (Mustela lutreola). Pe cel de-al doilea timbru al emisiunii, cu valoarea nominală de 19,50 lei (contravaloarea unei recomandate externe prioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentată dropia (Otis tarda). Emisiunea este însoțită de un FDC (706 plicuri) și un album filatelic (361 exemplare).

20 aprilie 2021

100 de ani de la trecerea în eternitate a pictorului Adolf Humborg

Adolf Humborg a fost un pictor austriac de origine română născut la Oravița pe 18 ianuarie 1847. Humborg a studiat la Academia de Artă din Viena între 1867 și 1872. Apoi și-a încheiat studiile la Academia de Arte din Munchen, unde a urmat cursurile profesorului Alexander von Wagner. A murit pe 14 aprilie 1921 în München, Germania. Cu prilejul comemorării a 100 de ani de la trecerea în eternitate, Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin au machetat o frumoasă ștampilă ocazională care a fost aplicată complementar pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal Oravița – cod poștal 325600, miercuri, 14.04.2021. Îi mulțumesc lui Florin S. pentru scrisoarea trimisă care poartă amprenta ștampilei speciale.

115 ani de la inaugurarea liniei de cale ferată îngustă Satu Mare - Bixad

Căile ferate înguste au istoria lor, o istorie aparte, totul funcționând normal, dar la o scară mai mică. Locomotivele, vagoanele, liniile, semnalele de cale ferată îngustă par niște bijuterii, adevărate comori ale trecutului.
Dezvoltarea economică și socială în jurul anului 1990 în Transilvania și în zonele din Ținutul Sătmarului a prins un mare avânt. Și localitățile mai mici au prins din acest ritm de dezvoltare. Liniile de cale ferată îngustă au contribuit și ele la această dezvoltare. Ele au fost construite din interese locale, tocmai pentru a contribui la transpotul de marfă și de persoane din aceste zone, spre centru, spre orașul Satu Mare si de aici spre alte orașe, aducând beneficii locuitorilor, afacerilor, economiei din zona din împrejurimi.
Depresiunea Oașului este delimitată de munții care o înconjoară: Munții Oaș și Munții Gutâi cu ramificațiile lor. Este o zonă etno-culturală românească cu port popular și obiceiuri specifice cu istorie bogată și personalități pe măsură.
Asupra etimilogei zonei sunt mai multe păreri care toate par a se potivi:
-  numele unui voievod local, Oașu
-  „havaș” în limba maghiară înseamnă munte înzăpezit
-   avaș înseamnă și păduri vechi, seculare.
După Dictatul de la Viena, între 30 octombrie 1940 și până în  toamna anului 1944 această linie a fost   administrată din nou de M.Á.V., iar după retragera trupelor străine, linia a intrat în administrarea Căilor Ferate Române.                                           
Ținutul Oașului fiind o zonă muntoasă bogat împădutită dispunea de aurul verde, o bogație a cărei exploatare impunea legarea și a acestui ținut de Satu Mare cu o linie de cale fertă îngustă.
Linia în lungime de 51,60 km, a fost contruită între anii 1904 – 1906, de către Societatea C.F.I. Satu Mare – Bixad (antreprenor Pallos Armin)  cu un capital de 2 milioane de koroane, conform foii de concesiune  nr. 13023/06, cu chetuieli de 36,30 koroane/km.
Linia pornea din Satu Mare (altitudine de 120 m),  trecea pe/cu un rambleu numit Dâmbul Bixadului și un pod metalic cu de 9 m lungime, peste liniile de cale ferată Satu Mare – Baia Mare și Satu Mare – Halmeu. Mergând paralel cu soșeaua și trecând încă odată linia normală Satu Mare – Baia Mare     printr-o traversare la nivel în unghi drept - I / N,  linia ajungea în gara Botiz. Apoi linia urmărea Valea Turului, mic aluent al Tisei urcând până la stația Izvor  (altitudine 219 m) după care coboara în stația Negrești – Oaș (altitudine 170 m) și apoi la Bicsad  (altitudine 176 m). Pe trasu erau următoarele stații, halți și puncte de oprire: Botiz, Vânatorești, Dumbrăvița, Livada – Nouă, Livada, Tufoasa, Orașu Nou, Vama Turului, Izvor, Negrești Oaș și Bicsad.
Linia a fost construită cu șină și ramificații tip 13,75 pe traverse de lemn, cu raze de curbură între 80-100 m și o declivitate maximă de 18 mm/m, pentru o sarcină de 2,5 tone/osie și o viteză maximă de  30 km/h.
În perioada 1937 – 1938 s-a făcut refacția liniei cu șină tip 23,6 ulterior pe anumite porțiuni (în special în curbe) cu șină tip 34,5 și tip 40.  Linia de c.f.î. pornea din Piața Centrală a Gării Satu Mare, denumită și Grădina Romei. Ulterior s-a mutat în gara c.f.î. Sângeni unde erau: birou de mișcare, magazie de     mărfuri și Depul de locomotive de c.f.î., cu hală și linii de revizie și de reparații, dotată cu placă de întoarcere pentru locomotive, cu elevator de alimentare cu cărbune. Pe parcursul anilor pentru remorcarea trenurilor de călători și marfă se foloseau următoarele tipuri de locomotive: locomotive cu abur din seria 399, 490, 491,764, automotoare cu abur, fabricate la uzinele Ganz din Budapesta, iar  între anii 1968 – 1976 la remorcarea trenurilor s-au folsit și locomotive diesel L45H.
La costrucția liniei, stațiile erau pevăzute cu birouri de mișcare, cabine de acari, linii pentru manevră și  încrucisări de trenuri, magazii de mărfuri, cheiuri de vite, rampe pe încarcare - decărcare, erau asigurate cu semnale Banovici și încuietori cu chei fără bloc, iar din 1972 s-au utilizat semnale mecanice.
Dezvoltarea economică a zonei Țării Oașului, în special a orașului Negrești - Oaș a dus la ceșterea traficului de marfă și de persoane, a dus la necesitatea construcția unei linii ferate cu ecartament normal, care s-a și realizat între anii 1982 – 1987, inaugurarea liniei fiind pe data de 1 august 1987. La normalizarea liniei s-a respectat în general amplasamentul inițial a traseului, construindu-se stații noi, linii și clădiri de călători în Botiz, Livada, Orașu Nou, Negrești – Oaș. Proiectele liniei normale au fost
realizate de ISPCF București, de o echipă condusă de ing. Nicolae Costinean.
Între anii 2006 și 2014 linia a fost predată pentru întreținere și exploatare unui operator privat - Via Terra. Momentan circulația trenurilor de persoane este suspendată, circulă ocazional doar tren de marfă pe distanța pe distanța – Satu Mare – Livada.
Calea ferată cu ecartmament normal (1.435 mm) a fost construită cu șină tip 49 SB, ramificații tip 49,  pe traverse de beton. Linia în anul 1988 a fost sudată până la km 25 + 500, realizâd cale fără joante, restul liniei până la Bicsad fiind sudată în anul 1992.
Trenurile de cale ferarată îngustă, mocănițele de odiniară din zona Sătmarului, erau botezarte „Zsuzsi” în semn de apreciere și respect, o alintare din partea călătorilor și a locuitorilor din zonă. Azi pot fi considerate adevarate „Comori ale Sătmarului”.
Cu prilejul aniversării liniei au fost realizate un carton filatelic, trei plicuri aniversare și o ștampilă ocazională care va fi aplicată complementar pe corespondența expediată în data de 20 aprilie 2021 la oficiul poștal nr. 1 din Satu Mare.

                                                                    ing. Lőrincz Tiberiu – membru AFFR


14 aprilie 2021

Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere

Romfilatelia, în colaborare cu Biblioteca Academiei Române din București, Muzeul Municipiului București, Muzeul Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus” și Muzeul Național Brukenthal, a introdus în circulație, miercuri, 14 aprilie 2021, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată artelor plastice și unuia dintre maeștrii picturii românești moderne: Theodor Pallady, 150 de ani de la naștere (LP #2321).
Pe cele patru timbre sunt reproduse tablouri de Theodor Pallady care fac parte din colecția de pictură a Pinacotecii București, toate atestând interesul artistului pentru genul naturii statice, bogat reprezentat în opera sa. Întreaga creație a lui Theodor Pallady în acest gen este bazată pe compoziții clasice, restrânse tematic, structural-logice, cu proporții echilibrate, cromatică strălucitoare și tușă spontană. Naturile statice redau realitatea înconjurătoare, și merg dincolo de ea, fie că este vorba despre o mască, plantă, chitară, pâine, un fruct tăiat în felii, toate fiind în recuzita de gen a artistului, care a știut să construiască un ambient intim.
Pe primul timbru, cu valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este reprodus tabloul Natură statică cu mască.
Pe cel de-al doilea timbru, cu valoare nominală de 5,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este ilustrat tabloul Peisaj stradal (Paris).
Pe cel de-al treilea timbru, cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este reprezentată lucrarea Natură statică.
Pe cel de-al patrulea timbru, cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame sau contravaloarea taxei de recomandare externă), este redată lucrarea Natură moartă.
Pe timbrul dantelat al coliței, cu valoarea nominală de 31,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), este reprodusă lucrarea Natură statică cu lalele (ulei pe carton, aparținând Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”), iar pe manșeta coliței, lucrarea Autoportret (ulei pe carton, din colecția Muzeului Național Brukenthal).
Pe manșetele minicolilor sunt reproduse autoportrete ale lui Theodor Pallady; două dintre acestea aparțin Bibliotecii Academiei Române, iar alte două – Muzeului Județean de Artă Prahova „Ion Ionescu-Quintus”.
Pe cele două plicuri „prima zi” a emisiunii sunt ilustrate, de asemenea, două autoportrete ale pictorului, aflate în colecția Bibliotecii Academiei Române.

12 aprilie 2021

60 de ani de la primul zbor din lume al unui om în spaţiul cosmic

La 12 aprilie 1961 în URSS a fost plasată pe orbita  din jurul Pământului prima navă cosmică-satelit din  lume având un om la bord, nava „Vostok”. Pilotul cosmonaut al navei cosmice a fost aviatorul Iuri Alekseevici Gagarin (9 martie 1934 - 27 martie 1968).
Lansarea rachetei cosmice cu mai multe trepte s-a desfăşurat cu succes. După ce i s-a imprimat prima viteză cosmică şi s-a desprins de ultima treaptă a rachetei purtătoare, nava-satelit a început zborul liber  pe orbită în jurul Pământului. Succesul misiunii a fost un bun prilej pentru nenumărate administrații poștale de a pune în circulație serii de timbre care să marcheze evenimentul.

03 aprilie 2021

Codul Morse

Creat inițial de către Samuel Morse pe la mijlocul anilor 1830 pentru a fi folosit la transmiterea informației cu ajutorul telegrafului electric, al cărui inventator a fost, alfabetul Morse a fost folosit pe scară largă începând cu perioada timpurie a comunicațiilor radio (anii 1890).
În ultimul timp, există un număr tot mai mare de dovezi ce indică faptul că adevăratul inventator al alfabetului Morse, cel puțin în varianta sa de început, a fost asistentul lui Morse, Alfred Vail. Acesta a murit sărac și aproape uitat. Vail a avut, de asemenea, și contribuții importante la realizarea tehnologică a primului telegraf și a variantelor sale ulterioare. Morse și urmașii săi au susținut și continuă să susțină contrariul.
Începând din 1836, artistul american Samuel F.B. Morse, fizicianul american Joseph Henry și Alfred Vail au dezvoltat un sistem de telegraf electric. Acest sistem a trimis impulsuri de curent electric de-a lungul unor fire ce controlau un electromagnet ce a fost situat la capătul receptor al sistemului de telegraf.
În 1837, William Cooke și Charles Wheatstone în Anglia au început să folosească un telegraf electric care utiliza electromagneți în capătul de recepție. Cu toate acestea, spre deosebire de orice sistem ce făcea sunete de click-uri, sistemul lor folosea ace ce se învârteau asupra literelor ce erau transmise. Cooke și Wheatstone în 1841 au construit un telegraf ce tipărea litere de pe o roată de fonturi lovită cu un ciocan. Această mașină a fost construită pe baza telegrafului lor din 1840 și a lucrat bine; cu toate acestea, ei nu au reușit să găsească clienți pentru acest sistem și au fost construite doar două exemplare.
Pe de altă parte, sistemul celor trei americani pentru telegrafie, ce a fost folosit prima dată în 1844, a fost proiectat pentru a face crestături pe o bandă de hârtie folosind curentul electric. Codul Morse a fost dezvoltat astfel încât operatorii să poată traduce crestăturile marcate pe banda de hârtie în mesaje text. La început, Morse a planificat să transmită doar cifre și folosea un dicționar pentru a căuta fiecare cuvânt în funcție de numărul ce a fost trimis. Codul a fost extins de către Alfred Vail, care a inclus litere și caractere speciale. Apoi, Vail a determinat frecvența de utilizare a literelor în limba engleză: semnele scurte se numeau „puncte”, și cele lungi „linii”, și literele cele mai folosite au primit secvențe de puncte și linii cât mai scurte.
Pentru a reproduce sunetele scoase de un receptor Morse, operatorii au vocalizat punctul ca „dit”, și linia ca „dah”. Punctele ce nu se aflau la finalul unei secvențe, au devenit „di”. Ca exemplu, litera „c” era vocalizată ca „dah-di-dah-dit”.
În aviație, codul Morse a început să fie des folosit ca bază de comunicare în jurul anilor 1920. Cu toate că emițătoarele erau voluminoase și greu de utilizat, s-a mai încercat folosirea lor în aviație. În 1910, armata din SUA a încercat transmiterea de cod Morse dintr-un avion.
Începând cu 1930, piloților militari dar și celor civili le era cerut să cunoască codul Morse, atât pentru comunicare, cât și pentru recunoașterea balizelor.
Datorită dezvoltării ulterioare a comunicațiilor, folosind o gamă largă de unde electromagnetice și folosind metode mai avansate tehnologic, utilizarea alfabetului Morse a devenit în zilele noastre, într-un fel, desuetă și aproape uitată.
De fapt, codificarea Morse este singura modalitate digitală de modulare și transmitere a informației ce poate fi folosită eficient și citită ușor de către oameni, fără a necesita existența unui computer, fapt ce permite transmiterea digitală a informației pe canale de comunicare destinate transmiterii sunetelor și deci a vocii umane.
Alfabetul Morse poate fi transmis în mai multe feluri. Inițial, a fost transmis sub formă de pulsații electrice de-a lungul unei linii telegrafice, dar poate fi transmis ca un ton audio, ca un semnal radio având pulsații ori tonuri lungi și scurte, sau ca semnale mecanice ori vizuale, utilizând o lanternă, un heliograf sau așa-numita lampă Aldis. 


02 aprilie 2021

Ziua Internațională a Cărții pentru Copii

Pe data de 2 aprilie, întreaga omenire celebrează ziua internaţională a cărţilor pentru copii şi tineri.
Această zi este o sărbătoare dedicată amintirii celui mai îndrăgit autor de poveşti şi basme, danezul Hans Christian Andersen, de la a cărui naştere se împlinesc 216 ani.
Mica sirenă”, „Hainele cele noi ale împăratului”, „Răţuşca cea urâtă” sau „Crăiasa zăpezilor” sunt doar câteva dintre cărţile sale, care au străbătut timpul, fiind îndrăgite şi în zilele noastre.
Sărbătoarea este un prilej pentru a-i captiva pe cei mici, mai întâi să asculte, iar mai apoi să citească poveşti.
În toată lumea, sunt organizate lecturi publice și sunt puse în scenă povești și basme.


01 aprilie 2021

Sfintele Paști 2021

Vineri, 2 aprilie 2021, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2021 (LP #2320), care comemorează momente cruciale din viața lui Iisus Hristos – Intrarea în Ierusalim, Cina cea de taină și Învierea. Cele două timbre ale emisiunii de mărci poștale, cu aceeași valoare nominală de 2 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame), ilustrează icoanele Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim și Învierea. Pe timbrul coliței dantelate a emisiunii (LP #2320a), cu valoarea nominală de 31,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), este redată icoana Cina cea de taină. Icoanele ilustrate pe elementele emisiunii se regăsesc pe catapeteasma Catedralei Mântuirii Neamului.
Emisiunea este completată de un album filatelic (LP #2320b) realizat în tiraj limitat de 267 de exemplare care este echipat cu blocul filatelic special cu trei timbre nedantelate (conținând cele două timbre ale seriei și timbrul coliței), precum și cu un carton filatelic pe care sunt expuse cele două timbre dantelate ale seriei, alături de ștampila „prima zi” aplicată în clar, cu folio aur. Ambele produse sunt numerotate de la 001 la 267.

Publicitate

Persoane interesate