Publicitate

31 octombrie 2021

Margaret Mead și civilizația culturii

În urmă cu câțiva ani, antropologul Margaret Mead a fost întrebat de un student care consideră că este primul semn al civilizației dintr-o cultură. Studentul se aștepta ca Mead să vorbească despre cârlige de pește sau vase de lut sau pietre de măcinat. Dar nu. Mead a spus că „primul semn al civilizației dintr-o cultură antică a fost un femur, care a fost rupt și apoi vindecat”. Mead a explicat că „în regnul animal, dacă îți rupi piciorul, mori. Nu poți fugi de pericol, să ajungi la râu pentru a bea apă sau să vânezi mâncare. Ești carne pentru fiare care se perindă. Niciun animal nu supraviețuiește unui picior rupt suficient de mult pentru ca osul să se vindece.
Un femur rupt care s-a vindecat este dovada că cineva și-a luat timp să rămână cu cel care a căzut, a legat rana, a dus persoana în siguranță și a îngrijit-o până la recuperare. A ajuta pe altcineva în dificultate este locul în care începe civilizația”, a spus Mead.
Să nu uităm așadar, că suntem oameni atunci când îi ajutăm pe alții.
 

Ziua Internațională a Mării Negre

Bloc cu două mărci poștale emis în 2017
de către administrația poștală a Ucrainei.

 

În fiecare an, pe 31 octombrie se serbează Ziua Internațională a Mării Negre. De la concursuri de desene pentru copii, seminarii, conferințe, expoziții și dezbateri ale autorităților publice locale și până la evenimente de informare organizate de voluntarii implicați în diverse acțiuni de protecție a mediului, toată lumea vorbește despre Marea Neagră sau cel puțin încearcă să facă ceva pentru a proteja Marea Neagră. Puțini îi știu însă, istoria și tot mai puțini sunt cei care reușesc să o protejeze, fără a o polua.
Ziua Internațională a Mării Negre a fost desemnată la 31 octombrie 1996, când cele șase țări riverane - Bulgaria, Georgia, România, Rusia, Turcia și Ucraina - au semnat Planul Strategic de Acțiune (PSA) pentru Marea Neagră, document ce conține cel mai complet set de strategii și măsuri pentru salvarea și reabilitarea zonei. Despre biodiversitatea Mării Negre reflectată în filatelia românească scriam un scurt articol apărut în primăvara acestui an în revista Asian Journal of Fisheries and Aquatic Research.

30 octombrie 2021

Ziua cercetătorului și proiectantului din România

Ziua cercetătorului și proiectantului din România este sărbătorită anual pe data de 19 noiembrie. Această zi a fost instituită prin hotărârea de guvern nr. 764/1994, în semn de omagiu pentru savantul american de origine română George Emil Palade, născut pe 19 noiembrie 1912 și laureat al Premiului Nobel pentru medicină în anul 1974. Ea aduce un omagiu Comunității celor care s-au dedicat nobilei munci de concepție intelectuală, celor care caută răspuns problemelor societății și creează noi valori ale cunoașterii spre beneficiul ei.Prin globalizare și libera circulație a bunurilor, serviciilor și informației, competitivitatea acestora și implicit cea a rezultatelor concepției intelectuale proprii, constituie poate cel mai important avantaj  al unei națiuni.


Porumbei exotici

FDC-ul emisiunii

Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație, joi, 14 octombrie 2021, emisiunea de mărci poștale dedicată faunei: Porumbei exotici (LP #2342). Compusă din patru valori nominale, timbrele (33 x 48 mm) au fost machetate de către Mădălina Papuc și prezintă specii de porumbei din Asia.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei este ilustrată turturica jambu (Ptilinopus jambu). Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 Lei este reprezentat porumbelul cu coroană (Goura victoria). Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 Lei este reprezentată turturica smarald (Chalcophaps indica). Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 Lei este ilustrat porumbelul de Nicobar (Caloenas nicobarica). Pe plicul „prima zi” a emisiunii este reprezentat porumbelul verde (Treron curvirostra), întâlnit în sud-estul
Asiei și subcontinentul indian.
Emisiunea este completată de un FDC (207 plicuri) și patru cărți maxime (200 seturi).

29 octombrie 2021

Ziua Internațională a Internetului

La 29 octombrie este marcată Ziua Internaţională a Internetului, în condițiile în care mulți consideră că internetul este cea mai importantă invenţie a umanităţii. Totul a început la 29 octombrie 1969, la doar câteva luni de la un alt moment istoric pentru omenire: astronautul american Neil Armstrong făcuse primii paşi pe Lună.
În 1989, „world wide web” a devenit posibil mulţumită reuşitelor cercetătorului britanic Tim Barners-Lee care a realizat limbajul pentru realizarea paginilor de internet, denumit HTML - ''hypertext markup language'' şi protocolul de comunicaţie destinat transferului de informaţie criptată - HTTP - ''Hypertext transfer protocol''. Oficial, proiectul World Wide Web a fost anunţat la 6 august 1991.
Introducerea sistemului de operare Windows 95 a însemnat accesul internetului în casele oamenilor, datorită pachetului Internet Explorer, browser-ul care oferea acces la internet.
Când 29 octombrie a fost aleasă, în 2005, ca Zi Internațională a Internetului, ideea a fost de a celebra efortul comun depus de cei care au contribuit la realizarea spaţiului virtual şi de a atrage atenţia, totodată, asupra muncii celor din domeniul tehnologiei informaţionale pentru îmbunătăţirea serviciilor furnizate prin acest tip de conexiune. Pentru că, în cele din urmă, internetul aduce oamenilor servicii mai bune în viaţa de zi cu zi.

Castelul Peleș. Colecții

Colița emisiunii

Romfilatelia a dedicat și în acest an un proiect filatelic bogatului patrimoniu muzeal din România, introducând în circulație, marți, 5 octombrie 2021, emisiunea de mărci poștale Castelul Peleș. Colecții (LP #2341) machetată de către George Ursachi.
Cele șase timbre (42 x 52 mm) și colița dantelată (80 x 120 mm) a emisiunii înfățișează piese reprezentative, de mare valoare estetică, din colecțiile Muzeului Național Peleș (a cărei echipă de documentare a fost implicată direct în realizarea acestei emisiuni filatelice). Această instituție muzeală administrează o moștenire de excepție: Castelul Peleș, monument emblematic al patrimoniului arhitectural românesc, ridicat din inițiativa regelui Carol I, un colecționar de artă pasionat și avizat, care și-a îmbogățit reședința îndrăgită cu o colecție magnifică de picturi, mobilier și obiecte decorative. Dintre acestea din urmă, se remarcă prin bogăție, frumusețe și rafinament colecția de sticlă și cea de orfevrărie.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este ilustrată o vază realizată de celebrul artist francez al sticlei Émile Gallé, în anul 1890. Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei sunt înfățișate două dintre piesele unui serviciu de ceai, executat în atelierul Goldschmidt din Köln, Germania, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe timbrul cu valoarea nominală de 3,40 lei este reprezentată o cupă în stil Art Nouveau, realizată în atelierul de orfevrărie al artistului norvegian Jacob Tostrup, în perioada 1880-1890. Pe timbrul cu valoarea nominală de 7 lei apare o piesă cu valențe artistice remarcabile, dar și cu o semnificație istorică deosebită: o casetă din argint, executată în atelierul Christofle din Paris și oferită regelui Carol I în 1906, cu prilejul împlinirii a 40 de ani de domnie. Pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei este reprezentată o carafă în stil eclectic, lucrată în atelierul din München al artistului Edmund Wollenweber, spre sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe timbru cu valoarea nominală de 10,50 lei apare o figurină din argint aurit, reprezentând o regină. Pe colița dantelată a emisiunii, cu valoarea nominală de 31,50 lei, este ilustrată o fructieră din sticlă venețiană, lucrată în atelierul Salviati, la sfârșitul secolului al XIX-lea. Pe cele două plicuri „prima zi” sunt imprimate imagini reprezentând două dintre somptuoasele încăperi ale Castelului Peleș: sufrageria și cabinetul de lucru al Reginei Elisabeta.

Emisiunea este completată de 2 FDC-uri (232 de seturi) și o mapă filatelică (233 exemplare) echipată cu blocul filatelic de 6 timbre nedantelate, numerotat, cu grafică la care este adăugat un perfor ornamental rombic și cu ștampila „prima zi” aplicată în clar, în folio aur.

28 octombrie 2021

Țestoase

FDC-ul emisiunii
Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație, miercuri 22 septembrie 2021, emisiunea de mărci poștale dedicată faunei: Țestoase (LP #2340). Cele patru timbre, cu dimensiunile de 48 x 33 mm, au fost machetate de către Răzvan Popescu.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,70 lei este reprezentată țestoasa stelată indiană (Geochelone elegans), care trăiește în zone aride din India, Pakistan și Sri Lanka.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este redată țestoasa chinezească cu gât dungat (Mauremys sinensis), întâlnită în China, Laos, Taiwan și Vietnam.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei este ilustrată țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca ibera).
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei este reprezentată țestoasa rusească sau țestoasa lui Horsfield (Testudo horsfieldii).
Pe plicul „prima zi” a emisiunii (212 exemplare) este ilustrată țestoasa amazoniană cu pete galbene (Podocnemis unifilis), o țestoasă de apă dulce, originară din America de Sud, unde trăiește mai ales în bazinele fluviilor Amazon și Orinoco.
Emisiunea este însoțită de patru cărți maxime (tiraj 195 de seturi).

21 octombrie 2021

Medalii paralimpice 2020

Pentru a onora performanțele obținute de sportivii români la Jocurile Paralimpice din acest an, de la Tokyo, Romfilatelia, în colaborare cu Ministerul Tineretului și Sportului, Comitetul Național Paralimpic și fotografului Rafal Burza, a introdus în circulație joi, 16 septembrie 2021, emisiunea de mărci poștale Medalii paralimpice 2020 (LP #2339).
Cele două timbre ale emisiunii (36 x 36 mm), ambele cu valoarea nominală de 9 lei, sunt dedicate lui Eduard Novak, care a obținut medalia de argint în proba de ciclism pe pistă, remarcându-se ca primul conducător al unui Minister al Sportului din lume care câștigă o medalie paralimpică şi lui Alexandru Bologa, câștigător al medaliei de bronz în proba de judoka în cadrul categoriei 60 kg, nevăzători.
Mărcile poștale au fost machetate de Mihail Vămășescu și au fost paginate în coală de 28 de timbre și minicoală de 5 timbre + 1 vinietă, într-un tiraj total de 16.352 exemplare. Emisiunea este însoțită de un FDC (227 plicuri) echipat cu timbrele emisiunii, numerotat și obliterat cu ștampila „prima zi”. (Sursa: Romfilatelia)

20 octombrie 2021

Anul European al Căilor Ferate

Anul 2021 a fost desemnat de Comisia Europeană ca fiind „Anul European al Căilor Ferate” prin Decizia (UE) 2020/2228 a Parlamentului European și a Consiliului din 23 decembrie 2020.
Romfilatelia, în colaborare cu Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători „CFR Călători”, a marcat acest eveniment prin emisiunea de mărci poștale cu titlu omonim (LP #2338),  alcătuită din patru mărci poștale (72 x 36 mm) ce abordează o tematică apreciată de colecționari, care a intrat în circulație vineri, 10 septembrie 2021. Emisiunea este machetată de către George Ursachi.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei este ilustrată Locomotiva cu aburi „Resicza” Nr. 2, prima construită în sud-estul Europei, în 1872 la fabrica de locomotive Reșița.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este reprezentat un tren automotor în noua staţie CF Aeroport Henri Coandă din Otopeni, de unde se asigură transportul cu trenuri directe la staţia Bucureşti Nord începând cu planul de mers de tren 2020/2021.
Al treilea timbru al seriei cu valoarea nominală de 5,50 lei redă grafic Locomotiva Diesel modernizată, de tip 060-DA cu o putere de tracţiune de 2.100 CP, model construit în România în perioada 1959-1988 și modernizată în perioada 2000-2007.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei este ilustrată Locomotiva electrică 060 EA, seria 41, putere 5100 kW, model construit în România în perioada 1964-1991.
Pe manșeta minicolilor este reprodus logo-ul anului european Hop ON! #EUYearofRail, precum şi schiţa de colantare a locomotivelor ce tractează trenul „Connecting Europe Express”. Grafica timbrelor minicolilor este completată cu patru orificii de perfor în vecinătatea laturilor de 72 mm.
Pe plicul „prima zi” a emisiunii (217 seturi a câte două plicuri) este reprezentată ruta parcursă de Trenul „Connecting Europe Express” pe teritoriul României.

Emisiunea este completată de o mapă filatelică (LP #2338a) realizată într-un tiraj limitat de 213 exemplare care este echipată cu blocul filatelic de 4 timbre nedatelate care este numerotat de la 001 la 213.

19 octombrie 2021

60 de ani de la trecerea în neființă a academicianului Mihail Sadoveanu

Pe 19 octombrie 1961 s-a stins din viață scriitorul, povestitorul, nuvelistul, romancierul, academicianul și omul politic Mihail Sadoveanu. Este considerat unul dintre cei mai importanți prozatori români din prima jumătate a secolului XX. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum Creanga de aur sau Divanul persian, precum și o ultimă fază care corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu a aderat ideologic.

Orașele României, Târgu Mureș

Chiar dacă era planificată înițial pentru luna iulie, Romfilatelia, în colaborare cu Primăria Municipiului Târgu Mureș, a introdus în circulație, vineri, 3 septembrie 2021, emisiunea de mărci poștale dedicată tezaurului arhitectonic urban al României: Orașele României, Târgu Mureș (LP #2337).
Cele patru timbre ale seriei, având dimensiunile de 48 x 33 mm, ilustrează monumente reprezentative, construite într-o perioadă de peste patru secole, de la sfârșitul veacului al XV-lea până în primii ani ai secolului XX, fiind machetate de către Mihail Vămășescu.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,50 lei este reprezentat Palatul Administrativ din Târgu Mureș.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei este ilustrată Cetatea Medievală din Târgu Mureș.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 5,50 lei este reprezentat Palatul Culturii, construit în perioada 1911–1913.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 19,50 lei este reprezentat Liceul „Bolyai Farkas”.

Emisiunea este însoțită de 1 FDC (202 plicuri) echipat cu timbrele emisiunii, numerotat și obliterat cu ștampila „prima zi”.

95 de ani de la moartea savantului Victor Babeş

La 19 octombrie 1926 s-a stins din viaţă una dintre cele mai impunătoare figuri ale ştiinţei noastre medicale, Victor Babeş. Îndelungata sa activitate la catedră, în laboratoare, ideile sale înaintate, precum şi lupta sa pentru o mai bună igienă socială şi organizarea sanitară a României i-au adus un binemeritat renume în lumea medicală din ţară şi de peste hotare. Pionier al medicinei profilactice, Victor Babeş s-a străduit toată viaţa să evite  bolile, să găsească vaccinuri şi seruri preventive, care să poată pune la adăpost pe om de îmbolnăviri. Bacteriologul căuta să transforme microbii patogeni în  germeni  atenuaţi, slăbiţi,  care injectaţi omului sau animalelor utile, urmau să producă o rezistenţă contra bolilor date în natură de aceiaşi microbi virulenţi.

09 octombrie 2021

55 de ani de când academicianul Elie Carafoli a fost ales vicepreşedinte al F.I.A.

Între 9 şi 16 octombrie 1966 a avut loc la Madrid al XVII-lea Congres Internaţional de Astronautică, la care au participat 1.000 de oameni de ştiinţă din 33 de ţări. Din România a luat parte la lucrările Congresului o delegaţie condusă de academicianul Elie Carafoli. La şedinţa plenară din 15 octombrie a fost ales noul birou al Federaţiei Internaţionale de Astronautică. Preşedinte a fost ales prof. G. Napolitano, de la Universitatea din Neapole, iar ca vicepreşedinţi academicianul Elie Carafoli şi academicianul sovietic Leonid Sedov. Următorul Congres Internaţional de Astronautică a avut loc la Belgrad în 1967 şi a coincis cu cea de-a X-a aniversare a primului zbor al omului în Cosmos.

07 octombrie 2021

Ziua Mondială a Poştei la Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” din Baia Mare

În fiecare an, pe data de 9 octombrie, se sărbătoreşte Ziua Mondială a Poştei. Pentru a marca această zi, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu” Serviciul Împrumut carte pentru copii şi tineret l-a avut, în data de 7 octombrie, ca oaspete pe domnul inginer Alexandru Leonard Pop, care a evidenţiat importanţa poştei şi a timbrelor în comunicarea umană. Un colecţionar împătimit al timbrelor, acesta a dorit să împărtăşească copiilor preocuparea sa pentru filatelie. Astfel, cei mici au aflat că filatelia este pasiunea celor care colecţionează produse filatelice, în special a timbrelor. Timbrul, un adevărat izvor scris al istoriei, are valoare estetică, prin frumuseţea desenului, a culorii şi a tehnicii de tipărire dar şi documentară, deoarece poate dezvălui detalii despre evenimente, persoane şi locuri, dar mai ales drumul parcurs de un plic până la destinaţie. La propunerea domnului director al Bibliotecii Judeţene, filatelistul băimărean va deschide şi un cerc de filatelie, găzduit de Bibliotecă.


„Lumea într-un clasor”
a fost titlul expoziţiei de piese filatelice (timbre, plicuri ocazionale, cărţi poştale, întreguri poştale, maxime, FDC-uri etc) din colecţia personală, care poate fi admirată în perioada 7-22 octombrie.
Cu această ocazie, Serviciul Împrumut carte pentru copii şi tineret a pregătit expoziţia de cărţi poştale şi plicuri selectate din arhiva Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” „Cartea poştală de-a lungul vremii” şi expoziţia de carte şi reviste selectate din colecţiile Bibliotecii „Introducere în Filatelie”.
Primii admiratori ai acestor expoziţii au fost elevii clasei a IV–a A de la Şcoala Gimnazială „Dimitrie Cantemir” (dir. prof. Măndiţa Baias), însoţiţi de profesor pentru învăţământ primar Carlota Oşan.

02 octombrie 2021

Automobilistică


Soția sosește acasă seara și-i spune soțului:

- Știi, dragă, am lăsat autoturismul afară, pe trotuar.

- De ce nu l-ai adus în garaj? o întreabă el.

- Imposibil, dragă. E atât de întuneric, că n-am văzut să adun bucățile...