355 de ani de la nașterea scriitorului irlandez Jonathan Swift

Jonathan Swift s-a născut la Dublin, pe data de 30 noiembrie 1667, într-o familie originară din Anglia. A studiat teologia la Trinity College din Dublin (1682-1686), după care a fost hirotonit preot în Biserica Anglicană. A fost secretarul personal a politicianului William Temple. Swift a trăit timp de zece ani, până în 1699, cu unele întreruperi în 1694, la Moor Park, moșia lui Temple din Farnham. William Temple, retras din politică, se interesa de literatură, primea scriitori în casa lui și căuta să-l familiarizeze pe tânărul Jonathan cu problemele politice și literare ale timpului. În casa lui Temple, Swift face cunoștință cu tânăra fiică adoptivă a acestuia, Esther Johnson, căreia îi dădea lecții. Între cei doi s-a legat o prietenie, care a dus la căsătoria lor în 1701, când tânăra pereche se mută la Dublin. Câtva timp Swift este secretar al lordului Berkeley, guvernatorul Irlandei, iar în 1701 i se încredințează o parohie.
În 1704 Swift publică primele lucrări. Una dintre ele, „The Battle of the Books” („Bătălia cărților”), este un eseu pe tema disputei „cu privire la autorii antici și moderni”, în care Swift demonstrează superioritatea anticilor, ceea ce echivala cu o adoptare a doctrinei literare a clasicismului. O a doua lucrare, „The Tale of a Tub” („Povestea unui butoi”), este o colecție de eseuri pe teme religioase, în care autorul afirmă că nici una dintre formele existente ale bisericii nu este păstrătoare adevărată a creștinismlui primitiv. În cartea „Prediction for the Ensuing Year 1708” („Preziceri pentru anul 1708”), semnată Isaac Bickerstaff, ia în derâdere credința în astrologie, cuprinzând și diferite proorociri spirituale satirice cu privire la unele evenimente politice.
„Călătoriile lui Gulliver” (1726), cu titlul complet „Călătorii în mai multe țări îndepărtate ale lumii” (Travels into Several Remote Nations of the World), sub semnătura medicului de corabie imaginar Lemuel Gulliver, este un roman fantezist în patru părți, aspră satiră la adresa societății engleze din acel timp. În această operă sunt descrise aventurile naivului Gulliver (în engleză: gullible = credul) în timpul călătoriilor în țara piticilor „Lilliput”, în țara uriașilor „Brobdingnag”, precum și pe insula zburătoare „Laputa”, ai cărei locuitori, interesați numai de probleme științifice, au pierdut complet simțul realității. Cartea a patra - în fine - îl conduce pe erou în țara cailor „Houyhnhnms”, ființe înțelepte și cu mult bun simț, spre deosebire de „Yahoo”, un fel de oameni-maimuță, ființe brutale și arierate mintal.
În această operă, Swift satirizează vanitatea și ipocrizia contemporanilor săi, sistemul judiciar, mecanismele puterii și tendințele războinice, cum le cunoscuse în societatea și în special în viața politică engleză. Așa, de exemplu, vistiernicul din Lilliput este o prefigurare caricaturizată a politicianului Robert Walpole. În ultimele două cărți este ridiculizat pozitivismul, în plină dezvoltare în timpul secolelor al XVII-lea și al XVIII-lea. „Călătoriile lui Gulliver” este una dintre cele mai citite cărți ale literaturii universale.
Scriitorul moare la vârsra de 77 pe data de 19 octombrie 1745 în Baile Átha Cliath, Irlanda, fiind înmormântat în cimitirul Ardeaglais Naomh Phádraig.