Până și animalele pădurii așteaptă Crăciunul

Există nenumărate tradiții și ritualuri în preajma Crăciunului. Timbrele emise de Elveția pe 8 decembrie 2022 ne atrag atenția asupra numeroaselor pregătiri pentru ziua cea mare și ne surprind cu umor.
Iarna pădurea este asemeni unui stup - plin de activitate: iepurele are un pom de Crăciun minunat și iese cu viteză din pădure cu o sanie, căprioarele mândre s-au încurcat în luminile calduroase ale zânelor, iar șoricelul încearcă să ducă intactă acasă scrisoarea de Crăciun. Modelele au fost produse ca parte a unui concurs, iar angajații Swiss Post au avut ocazia să-și voteze preferatele.
Pentru mulți oameni, numeroasele pregătiri obișnuite și prețuite pentru sezonul festiv includ scrierea de felicitări personale de Crăciun și, desigur, trimiterea de cadouri. Cu aceste trei modele cu valori nominale de 90, 110 și 180 de centimi, există acum o modalitate deosebit de frumoasă de a face acest lucru. Emisiunea, machetată de Sarah von Rickenbach, este completată de trei felicitări și două plicuri speciale (Betleem și Wienacht-Tobel). Timbrele au fost paginate în foi de câte 10 mărci însoțite de autocolante care pot înfrumuseța corespondența.

2085 de ani de la nașterea poetului latin Horațiu

Quintus Horatius Flaccus, în limba română Horațiu, (n. 8 decembrie 65 î.Hr., Venosa; d. 27 noiembrie 8 î.Hr., Roma) a fost unul dintre cei mai importanți poeți romani din „perioada de aur” a literaturii romane („Secolul lui Augustus”) sau „epoca augustană”, cuprinsă între 43 î.Hr. (moartea lui Cicero) și 14 d. Hr. (moartea împăratului Augustus).
Horațiu s-a născut la 8 decembrie 65 î.Hr. în Venusia (astăzi Venosa) din provincia Apulia, fiu al unui libert (sclav eliberat). Tatăl său avea funcția de coactor argentarius (încasator de impozite) și realizase o oarecare avere. Familia se mută la Roma și Horațiu are posibilitatea să obțină o cultură aleasă, frecventând școala de retorică a lui Orbilius. Continuă studiile la Academia din Atena, ocupându-se în special de filosofie și poezie. După asasinarea lui Caesar în anul 44 î.Hr., Horațiu se alătură trupelor republicane conduse de conspiratorii Brutus și Cassius și devine tribun militar. După înfrângerea suferită în bătălia de la Philippi (42 î.Hr.) în fața trupelor lui Marcus Antonius și Octavianus Augustus (viitorul împărat), Horațiu se întoarce la Roma, beneficiind de o amnistie generală instituită de învingători. Averea părintească a fost însă confiscată, Horațiu obține o funcție de secretar în administrația statului și are timp să se dedice poeziei. Primele sale versuri sunt remarcate de Virgiliu, pe atunci „Poeta laureatus” al Romei, care îl prezintă nobilului și influentului încurajator al artelor, Gaius Maecenas. Între Horațiu și Maecenas se dezvoltă o strânsă și durabilă prietenie. În anul 33 î.Hr., Maecena îi dăruiește o proprietate în regiunea munților Sabinici, nu departe de Roma. Aici are liniștea și tihna (otium) necesare pentru a se dedica întru-totul creației sale literare. După moartea lui Virgiliu, în anul 19 î.Hr., Horațiu este cel care primește distincția de „Poeta laureatus”. În anul 8 î.Hr. Maecena moare și în același an, la 27 noiembrie, moare și Horațiu, fiind înmormântat pe colina Esquilina. 

Ziua Constituției României

Constituția României este legea fundamentală a statului român care reglementează, printre altele, principiile generale de organizare a statului, drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale ale cetățenilor și autoritățile publice fundamentale. Actuala Constituție a României a fost adoptată în ședința Adunării Constituante din 21 noiembrie 1991 și a intrat în vigoare în urma aprobării ei prin referendumul național din 8 decembrie 1991.
Constituția a fost revizuită în anul 2003 prin adoptarea Legii de revizuire a Constituției României, aprobată prin referendumul național din 18-19 octombrie 2003, lege intrată în vigoare la data de 29 octombrie 2003, data publicării în Monitorul Oficial al României.
Constituția României, așa cum a fost revizuită în 2003, cuprinde 156 de articole împărțite în 8 titluri:
    Titlul I - Principii generale
    Titlul II - Drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale
    Titlul III - Autoritățile publice
    Titlul IV - Economia și finanțele publice
    Titlul V - Curtea Constituțională
    Titlul VI - Integrarea euroatlantică
    Titlul VII - Revizuirea Constituției
    Titlul VIII - Dispoziții finale și tranzitorii
Proiectul de revizuire a constituției adoptat în parlament a fost supus unui referendum pe 18 și 19 octombrie 2003. Prezența la vot a fost de 55,7%, iar 89,7% din participanți au votat pentru modificarea constituției. Totuși, procentele au fost contestate de organizațiile de monitorizare, ce au raportat abuzuri (folosirea neconstituțională a urnelor volante și permiterea unor cetățeni a vota de mai multe ori). Nici una dintre aceste reclamații nu a putut fi dovedită, însă. Noua constituție a intrat în vigoare pe 29 octombrie 2003. (Surse: Wikipedia, Agenția de carte)

40 de ani de la moartea celui de-al 4-lea prim-ministru al Israelului Golda Meir

Marcă poștală (BE 2917)
emisă de Belgia în 1999

Golda Meir (n. 3 mai 1898 – d. 8 decembrie 1978) a fost politiciană social-democrată israeliană, al patrulea prim-ministru al statului Israel. Meir a fost aleasă prim ministru al Israelului la 17 martie 1969, după ce servise ca ministru de externe. A fost prima femeie din Israel și a treia din lume care a ocupat funcția de șefă de guvern. Golda Meir a condus Israelul în ultimii ani ai Războiului de uzură și în zilele Războiului de Iom Kipur.
După moartea bruscă a lui Levi Eshkol la 26 februarie 1969, partidul a ales-o pe Meir ca successor. Ea a rămas în această funcție până în 1974. Meir a menținut coaliția guvernului formată în 1967, după rǎzboiul de șase zile. În 1969, la 6 luni după intrarea în funcție, Meir a condus coaliția Maarakh din Partidul Muncii și Mapam la victoria în alegerile parlamentare, obținând 56 mandate în Knesset.
Pe 8 decembrie 1978, Meir a murit de cancer limfatic în Ierusalim la vârsta de 80 ani și a fost îngropată pe data de 12 decembrie în Panteonul național de pe Muntele Herzl la Ierusalim.

Calendar filatelic nr. 4

204 ani de la premiera Simfoniei a 7-a sub conducerea lui Ludwig van Beethoven

Coliță editată de Administrația Poștală a Republicii Togo
în 2015, cu ocazia aniversării a 245 de ani
de la nașterea lui Ludwig van Beethoven.

Ludwig van Beethoven (n. 16 decembrie 1770, Bonn - d. 26 martie 1827, Viena) a fost un compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii. Este considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii. El a lăsat posterității opere nemuritoare, printre care: 9 simfonii (a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Odă bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene); 5 concerte pentru pian și orchestră (remarcabile al 4-lea și al 5-lea Imperialul); un concert pentru vioară și orchestră Missa solemnis; 32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica, a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata); Sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută Sonata Kreutzer); 16 cvartete pentru coarde; Opera Fidelio.

Pe data de 8 decembrie 1813, la Viena, într-o atmosferă incediară Ludwig van Beethoven conduce premiera Simfoniei a 7-a în La major („Apoteoza dansului”, scrisă în 1811). Partea a doua a acesteia se remarcă prin construcția sa pe o temă aproape lipsită de melodie (finalul mișcării reia tema în mod fragmentat, „traversând” mai multe partide instrumentale din orchestră în timpul enunțării, într-un procedeu asemănător cu Klangfarbenmelodie, impus în secolul XX.