Publicitate

luni, 31 decembrie 2018

115 ani de la nașterea poetului român Ilarie Voronca

Cătălin Ilinca macheta acest timbru
(Michel RO 5739) în 2003 pentru Poșta Română
Ilarie Voronca (nume original Eduard Marcus, n. 31 decembrie 1903, Brăila - d. 8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP și Integral și al mișcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat și Roneiro Valcia.
Începuturile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu, și de revista acestuia Sburătorul literar, unde și debutează în 1922 cu versuri simboliste influențate de George Bacovia și de lirismul melodios și maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceeași factură în revistele Flacăra, Năzuința și Contimporanul, care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat Restriști. Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristețile și deznădejdea omului condamnat la existența cenușie a orașelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea și sistemul imagistic al acestor poezii, în afara tentației asociațiilor insolite, nu anunță viitoarea evoluție a poetului, caracterizată prin extrema receptivitate față de doctrinele avangardiste.

duminică, 30 decembrie 2018

50 de ani de la moartea Secretarului-General ONU, Trygve Lie

În 1987 administrația poștală ONU din New York
i-a dedicat acest timbru (Michel NT-NY 519)
secretarului Lie
Trygve Halvdan Lie (16 iulie, 1896 – 30 decembrie, 1968) a fost un politician norvegian. Între 1946 și 1952 a ocupat postul de Secretar General al Națiunilor Unite, fiind primul secretar general ales.
A studiat dreptul la Universitatea din Oslo, și a fost membru al Partidului Muncitoresc din Norvegia. A fost ales în parlament în 1922 iar din 1935 a ocupat diferite posturi ministeriale. Inițial, a fost un admirator al Revoluției din Octombrie și i-a permis lui Lev Troțki să se stabilească în Norvegia. În 1940, când Norvegia a fost ocupată de trupele Germaniei Naziste, Trygve Lie a ordonat vaselor norvegiene să navigheze către porturile aliaților iar ulterior a ocupat postul de Ministru al Afacerilor Externe al guvernului norvegian în exil.
A fost ales în postul de Secretar General în urma unui compromis între marile puteri, iar în calitate de șef al organizației a obținut terenurile pe care se află actualul sediu ONU. A susținut înființarea Israelului și a Indoneziei și retragerea trupelor sovietice din Iran. Și-a atras antipatia Uniunii Sovietice susținând Coreea de Sud când aceasta a fost invadată în 1951. S-a opus intrării Spaniei în organizație datorită opoziției față de Franco.
În ciuda opoziției Uniunii Sovietice, în 1950, adunarea generală a ONU i-a prelungit mandatul, în urma impasului în care se afla Consiliul de Securitate: Statele Unite nu susțineau nici o altă candidatură cu excepția celei lui Lie iar URSS își folosea dreptul de veto asupra candidaturii acestuia. La data de 10 noiembrie 1952 a demisionat din funcție, în urma acuzațiilor din partea unui senator american, de favorizare a americanilor "neloiali" pentru posturile din cadrul organizației.
După părăsirea postului a ocupat diverse posturi în Norvegia și a decedat în urma unui atac de cord la vârsta de 72 ani.

sâmbătă, 29 decembrie 2018

210 ani de la nașterea lui Andrew Johnson, politician american, al 17-lea președinte al Statelor Unite

Marcă poștală emisă de SUA în 1986
Andrew Johnson (n. 29 decembrie 1808 – d. 31 iulie 1875) a fost cel de-al șaisprezecelea vicepreședinte (1865) și cel de-al șaptesprezecelea președinte al Statelor Unite ale Americii (1865 – 1869), succedând la președinția Statelor Unite după asasinarea celui de-al șaiprezecelea președinte american, Abraham Lincoln.
Johnson a fost președinte în timpul Reconstrucției care a urmat Războiului Civil American. Din cauza numeroaselor sale acte de tratare extrem de îngăduitoare a rebelilor înfrânți, precum și a respingerii prin veto a proiectelor de lege privind schimbarea drepturile civile, a fost pus în situația de a avea o lungă dispută amară cu republicanii din Congresul SUA ducând, în final, la judecarea sa în Congress (în engleză, „impeachment”) în 1868, devenind astfel primul președinte judecat de Congress. A fost achitat de acuzațiile aduse cu doar un singur vot în cadrul Senatului.

vineri, 28 decembrie 2018

115 ani de la nașterea matematicianului ungaro-american John von Neumann

Timbru poștal emis în 1992 de către Poșta maghiară
John von Neumann (născut Margittai Neumann János Lajos; n. 28 decembrie 1903, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 8 februarie 1957, Walter Reed Army Medical Center, Washington, SUA) a fost un matematician american evreu de origine austro-ungară cu importante contribuții în fizica cuantică, analiza funcțională, teoria mulțimilor, topologie, economie, informatică, analiza numerică, hidrodinamica exploziilor, statistică și în multe alte domenii ale matematicii, fiind unul din cei mai importanți matematicieni din istorie.
Von Neumann a fost un pionier al aplicațiilor teoriei operatorilor în mecanica cuantică, membru al Proiectului Manhattan și al Institutului pentru Studii Avansate de la Princeton (fiind unul din primii savanți aduși — un grup numit uneori "semizeii"), și co-creator al teoriei jocurilor și a conceptelor din automatele celulare și constructorul universal. Împreună cu Edward Teller și Stanislaw Ulam, von Neumann a rezolvat probleme cheie din teoria fizicii nucleare implicată în reacțiile termonucleare și bomba cu hidrogen.

joi, 27 decembrie 2018

70 de ani de la nașterea actorului francez Gerard Depardieu

Coasta de Fildeș i-a dedicat acest timbru
marelui actor în anul 2009
Gérard Xavier Marcel Depardieu (n. 27 decembrie 1948, Châteauroux, Franța) este unul dintre cei mai cunoscuți actori francezi. El a câștigat mai multe premii, incluzând câte o nominalizare pentru cel mai bun actor la Academy Award și la premiile BAFTA1992 pentru rolul său din Cyrano de Bergerac, și o alta la Oscar în 1991. Pentru aceeași prestație de înalt nivel artistic a fost onorat cu Frunza de Palmier la Cannes în 1990. Tot datorită cunoscutului personaj al lui Edmond Rostand a primit premiul Globul de Aur pentru Cel Mai Bun Actor din Green Card. Depardieu și-a manifestat intenția de a renunța la cetățenia franceză, iar președinția rusă a anunțat că i-a acordat-o pe cea rusă.
Gérard Depardieu s-a născut în Châteauroux, Indre, Franța. Este unul din cei șase copii ai lui Anne Jeanne Josèphe "la Liette" (n. Marillier) și René Maxime Lionel "le Dédé" Depardieu, un fierar și pompier voluntar. Depardieu și-a petrecut mai mult timp pe stradă decât la școală, pe care a abandonat-o la vârsta de 13 ani. La 16 ani, Depardieu a plecat din Châteauroux la Paris, unde a studiat actoria, îndrumat de Jean-Laurent Cochet. În 1986, numele lui a început să fie cunoscut pentru performanța sa din rolul unui fermier cocoșat din filmul Jean de Florette. 5 ani mai târziu el a câștigat un César pentru rolul său din Cyrano de Bergerac. El a jucat rolul lui Obélix în cele trei filme Astérix.

miercuri, 26 decembrie 2018

170 de ani de când a avut loc la Iași, premiera primei opere românești „Baba Hârca“, de Matei Millo

Poșta Română a emis acest timbru
(Michel RO 2999) în anul 1971,
marcând 75 de ani de la moartea actorului
Matei Millo (n. 25 noiembrie 1814, Stolniceni-Prăjescu, Iași, Principatul Moldovei - d. 9 septembrie 1896, București) a fost un actor și autor dramatic român.
Matei Millo a început învățătura în casa părintească din Stolniceni-Prăjescu, județul Iași. Și-a continuat studiile la școala lui Victor Quenim din Iași, unde i-a avut colegi, printre alții, pe Vasile Alecsandri și Mihail Kogălniceanu. A urmat apoi Academia Mihăileană, iar după absolvirea acesteia, în 1840, a plecat la Paris, unde a studiat arta dramatică timp de cinci ani.
A desfășurat la Iași și la București o activitate multilaterală de actor, director de scenă, autor dramatic, conducător de trupă și director de teatru, precum și de profesor. Matei Millo a fost un fervent susținător al repertoriului național și un interpret strălucit al comediilor lui Vasile Alecsandri. A cultivat în teatrul românesc interpretarea realistă reacționând împotriva stilului declamator. Jocul lui Millo se caracteriza printr-un fin simț de observație, sobrietate, capacitate de nuanțare, minuțiozitate în caracterizarea variată a personajelor, umor și vervă neobosită.
Pe 26 decembrie 1848 la Teatrul Național din Iași a avut loc premiera primei operete românești, Baba Hârca, pe text de Matei Millo și muzică de Alexandru Flechtenmacher, cu subtitlul operată-vrăjitorie în două acte și trei tablouri. Matei Millo a interpretat rolul principal fiind și primul actor român care a jucat în travesti. Costumul este păstrat și astăzi la Muzeul Mihai Eminescu.