Publicitate

30 aprilie 2020

150 de ani de la nașterea compozitorului Franz Lehár

Franz Lehár (n. 30 aprilie 1870, Komárom - d. 24 octombrie 1948, Bad Ischl, Austria) a fost un compozitor austriac de origine maghiară.
Franz Lehár s-a născut în orășelul Komárom, aflat pe atunci în Austro-Ungaria. Prima sa compoziție a făcut-o la vârsta de 11 ani. A urmat studiile muzicale la Conservatorul din Praga, sub îndrumarea lui Antonin Dvořák.
În anul 1902 a devenit dirijorul teatrului de operetă din Viena și și-a început activitatea de creație. În căutarea unui drum propriu, Lehár a compus vestitul vals „Aur și argint” care i-a adus primul succes.
În anul 1902 a intrat în posesia primului său libret de operetă „Fetițele vieneze” scris de Emil Norini. Tot atunci a făcut cunoștință cu celebrul regizor și libretist Victor Léon colaborând cu el la realizarea și montarea mai multor operete.
Prima operetă de mare succes a fost „Văduva veselă” compusă în anul 1905, urmată de peste 30 de operete dintre care amintim: „Bărbatul cu trei neveste” (1908), „Contele de Luxemburg” (1909), „Dragoste de țigan” (1910), „Eva” (1911), „În sfârșit singuri” (1914), „Mazurca albastră” (1920), „Fraschita” (1922), „Primăvară” (1922), „Clo-Clo” (1923), „Paganini” (1925), „Țareviciul” (1927), „Frederica” (1928), „Țara surâsului” (1929) etc.
Reformator al operetei, Lehár devine întemeietorul noului curent, înviorând acest gen care decăzuse la finele secolului XIX. 

29 aprilie 2020

Ziua Internațională a Dansului

În fiecare an, la data de 29 aprilie, este celebrată Ziua Internațională a Dansului. În 1982, Institutul Internațional de Teatru, prin Comitetul Internațional al Dansului, a hotărât ca în fiecare an, la data de 29 aprilie, să fie celebrată Ziua Internațională a Dansului. Sărbătoarea comemoreaza astfel și ziua de naștere a creatorului baletului modern, Jean-Georges Noverre (1727 – 1810).
Potrivit tradiției evenimentului, în fiecare an, o personalitate a dansului transmite un mesaj în toate instituțiile din lume dedicate artei dansului.
Ziua Internațională a Dansului încurajează promovarea dansului în lume, dincolo de bariere etnice, politice sau culturale, scopul fiind acela de a-i reuni pe toți iubitorii dansului, oricare ar fi acesta.


28 aprilie 2020

Întreguri poștale - plicuri: Rugby (I)

În primăvara anului 1996, Poșta Română a emis o serie de două întreguri poștale (plicuri) dedicate sportului cu balonul oval. Marca fixă, cu valoarea nominală de 150 lei, reprezintă simbolul adoptat de Federația Română de Rugby: frunza de stejar într-un oval (balonul de joc). Semiilustrația plicului cod 049/96 prezintă o fază din jocul de rugby cu doi jucători.


Câteva obliterări speciale:

Cu prilejul aniversării a 125 de ani de la primul meci internațional de rugby Anglia - Scoția, A.F. București (PTT) a realizat o ștampilă ocazională (omologată de către FFR la poziția nr. 308) care a fost aplicată pe data de 23 martie 1996 la Oficiul Poștal nr. 12 din capitală.

O altă ștampilă realizată de A.F.B. (omologată de către FFR la poziția 447) este dedicată echipei campioane la rugby - Dinamo. Ștampila a fost aplicată pe data de 22 iunie 1996 la Oficiul Poștal nr. 12 din București.

Meciul de rugby dintre echipele Dinamo și Bristol a avut parte, și el, de o ștampilă ocazională. Ea a fost realizată de către A.F.B. și a fost omologată de către A.F.R. la poziția 582. Pe data de 2 noiembrie 1996 ștampila a fost aplicată complementar pe corespondența expediată de la oficiul poștal nr. 12 din București.

Și câteva francaturi mai deosebite:

O recomandată (220 lei) „loco” (70 lei) în valoare 290 lei.

O recomandată (220 lei) cu adeverire de primire (280 lei) circulată pe relația Timișoara - București (150 lei) pe 1/4 iulie 1996. În colțul din stânga sus se observă urma unde a fost prins AR-ul.
.

Expoziția filatelică Expolimp '96. 20 de ani 1976-1996. Timișoara (II)

Cu prilejul expoziției filatelice Expolimp din 1996, Poșta Română a pus în circulație un întreg poștal - plic (cod 048/96) cu timbru fix în valoare de 150 lei. Marca fixă prezintă un desen simbolic: flacăra și cercurile olimpice, și textul: „1896-1996, Centenarul jocurilor olimpice”. Semiilustrația plicului prezintă, pe un „pergament”, enumerarea locurilor de desfășurare a J.O. în ultimii 100 de ani.


Iată, în continuare, câteva francaturi deosebite:

Recomandată circulată pe relația Botoșani - București la data de 2/3 iulie 1996. Francatura se compune din 150 lei scrisoare „alte localități” + 220 lei taxa de recomandare (combinație de două mărci poștale cu valorile nominale de 120 lei și 100 lei).

Recomandată circulată de la Iași la Suceava la data de 11 septembrie 1996. Marca fixă a fost „anulată” cu timbre mobile în detrimentrul expeditorului.

Recomandată (220 lei) cu adeverire de primire (280 lei) circulată pe relația Brașov - București (150 lei) la data de 10/11 septembrie 1996.

Și câteva obliterări speciale:

În anul 2002, la Cluj-Napoca, a fost aplicată ștampila ocazională dedicată lui Jonny Wessmuller care a câștigat 5 medalii olimpice de aur la înot la Olimpiada din 1924 (3) și 1928 (2). Ștampila a fost aplicată pe data de 22 aprilie la Oficiul Poștal nr. 1. Alături de marca fixă a fost aplicat și Timbrul Olimpic, cu valoarea nominală de 1 leu.
Am  întâlnit și plicuri care au aplicat timbrul olimpic cu nominalul de 2 lei. Aceste două timbre au fost emise în anul 1956 și fac parte dintr-o serie formată din 6 valori nominale. Dimensiunea lor este de 27 x 32 mm, având un clișeu de 24,5 x 29 mm, și dantelura de 13½. Au fost tipărite în heliogravură pe hârtie velină, albă, groasă cu filigran RPR XVII.

Una dintre ștampilele expoziției „Expolimp '96” (omologată cu nr. 305 de către F.F.R.) din 18 mai, machetată de către dl. Dan Țăran. Expoziția a avut loc în perioada 18 - 23 mai la Timișoara și a fost dedicată împlinirii a 20 de ani de la prima sa ediție (1976) precum și Centenarului Jocurilor Olimpice.

Acest întreg poștal a fost utilizat ca suport și pentru aplicarea ștampilei celei dintâi ediții a turneului OPEN România din 9 septembrie 1996. Ștampila a fost realizată de către clubul „Anghel Saligny” și a fost omologată de către A.F.R. la poziția 518.

165 de ani de la nașterea pictorului José Malhoa

José Vital Branco Malhoa (n. 28 aprilie 1855, Caldas da Rainha, Portugalia – d. 26 octombrie 1933, Figueiró dos Vinhos, Portugalia), cunoscut drept José Malhoa a fost un pictor portughez.
Malhoa a fost, alături de Columbano Bordalo Pinheiro, numele principal în pictura naturalistă portugheză, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. El a pictat deseori scene și subiecte populare, precum cele două cele mai cunoscute tablouri ale sale, Bețivii (1907) și Fado (1910). El a rămas întotdeauna fidel stilului naturalist, dar în unele dintre lucrările sale, există influențe impresioniste, ca în Toamna (1918), care poate fi considerat ca un „exercițiu impresionist”.
El a văzut, la sfârșitul vieții sale, inaugurarea Muzeului José Malhoa, din Caldas da Rainha.
Casa lui Malhoa, cunoscută și sub numele de Casa-muzeu Dr. Anastácio-Gonçalves, din Lisabona, a fost construită inițial în 1905 ca reședință și studio pentru artist. A fost cumpărată de dr. Anastácio-Gonçalves, colecționar de artă, cu un an înainte de moartea pictorului și a devenit muzeu în 1980, prezentând mai multe obiecte din colecția sa, și anume lucrări ale pictorilor portughezi din secolele al XIX-lea și al XX-lea.


27 aprilie 2020

Expoziția filatelică Expolimp '96. 20 de ani 1976-1996. Timișoara (I)

Cu prilejul expoziției filatelice Expolimp din 1996, Poșta Română a pus în circulație un întreg poștal - plic (cod 047/96) cu timbru fix în valoare de 150 lei. Marca fixă prezintă un desen simbolic: flacăra și cercurile olimpice, și textul: „1896-1996, Centenarul jocurilor olimpice”. Semiilustrația plicului prezintă desene simbolice cuprinzând: flacăra, cercurile olimpice și câteva discipline olimpice.



Câteva obliterări speciale:

Una dintre ștampilele expoziției „Expolimp '96” (omologată cu nr. 304 de către F.F.R.) din 18 mai, machetată de către dl. Dan Țăran. Expoziția a avut loc în perioada 18 - 23 mai la Timișoara și a fost dedicată împlinirii a 20 de ani de la prima sa ediție (1976) precum și Centenarului Jocurilor Olimpice.

În anul 2002, la Cluj-Napoca, a fost aplicată ștampila ocazională dedicată lui Jonny Wessmuller - un actor american de film de origine română. El s-a născut la Timișoara și este erou principal în seria de mare succes „Tarzan”. Alături de marca fixă a fost aplicat și Timbrul Olimpic, cu valoarea nominală de 2 lei. Acesta a fost emis în anul 1956 și face parte dintr-o serie formată din 6 valori nominale. Dimensiunea lui este de 27 x 32 mm, având un clișeu de 24,5 x 29 mm, și dantelura de 13½. A fost tipărit în heliogravură pe hârtie velină, albă, groasă cu filigran RPR XVII.

Și amprenta ștampilei dedicată Jocurilor Olimpice - Tenis de masă din 23 iulie 1996 aplicată în Cluj-Napoca se regăsește pe acest model de întreg poștal. Ștampila a fost realizată de către Asociația Filatelică Cluj și omologată de către A.F.R. cu numărul 511. Dan Cosma machetase cu această ocazie și două plicuri ocazionale policrome (băieți și fete).

Cea de a XXVI-a Olimpiadă de vară de la Atlanta a fost un bun prilej pentru filateliștii arădeni de a realiza o ștampilă omagială închinată lui Pierre de Coubertin. Ștampila omologată de A.F.R. cu numărul 417 a fost realizată de către Societatea Filatelică „Aradul” și aplicată pe întregul poștal pe data de 19 iulie 1996.

Iată, în continuare, câteva francaturi deosebite:

Scrisoare expediată de la Cluj-Napoca la București pe data de 21 iunie 1996 francată cu 400 lei (150 lei timbru fix + 250 timbre mobile). Chiar și în cazul în care ar fi circulat ca și recomandată, deși pe plic nu se văd urme că ar fi tratată în acest fel, tot am avea de a face cu o scrisoare suprafrancată. Tariful de recomandare era de 220 lei, pe când tariful pentru o scrisoare „alte localități” era de 150 lei.

Recomandată, circulată pe relația Cluj-Napoca - București, 20/21 iunie 1996, tarifată cu 650 lei. Francatura este compusă din: 150 lei scrisoare „alte localități” + 220 lei taxa de recomandare + 280 lei taxa de adeverire de primire.

Recomandată circulată de la Buzău la București pe 20/21 august 1996. Taxa de recomandare a fost confirmată prin aplicarea unui timbru cu valoarea nominală de 220 de spetele plicului.

Întreguri poștale - plicuri: Campionatul European de fotbal Anglia '96. Expoziția filatelică Expolimp '96 Timișoara (II)

Cu prilejul Campionatul European de fotbal Anglia '96 și a Expoziției filatelice Expolimp '96 Timișoara, Poșta Română a pus în circulație plicul, întreg poștal, cod 046/96.
Marca fixă, cu nominalul de 150 lei, prezintă un portar în joc, iar semiilustrația o fază de joc la poartă.
Una dintre ștampilele expoziției „Expolimp '96” (omologată cu nr. 304 de către F.F.R.) din 18 mai, machetată de către dl. Dan Țăran. Expoziția a avut loc în perioada 18 - 23 mai la Timișoara și a fost dedicată împlinirii a 20 de ani de la prima sa ediție (1976) precum și Centenarului Jocurilor Olimpice.

Iată și câteva francaturi interesante: 
Recomandată „loco” ușor suprafrancată (300 de lei în loc de 290 lei: 70 lei - scrisoare „loco” + 220 lei taxa de recomandare). 

Plicul a fost utilizat ca suport pentru aplicarea unor ștampile publicitare în data de 10, 13 și 18 iunie 1996 la Oficiul Poștal 1 din Cluj-Napoca. Ștampilele au fost realizate de către ing. Dan Cosma și face parte dintr-o serie de patru amprente diferite.

   

Întreguri poștale - plicuri: Ateneul Naţional din Iaşi

Ateneul Naţional din Iaşi a marchat, pe 25 aprilie, împlinirea unui secol de la înființare.
În anul 1920, s-a inaugurat clădirea Ateneului, fiind prima instituție de cultură fondată după Primul Război Mondial. Încă de la înființare, Ateneul avea să devină un centru cultural la care intelectualitatea ieșeană se raporta.
În ultimii ani, instituția a oferit publicului numeroase evenimente și manifestări cultural-artistice: spectacole de teatru, expoziţii de fotografie, proiecții de film, conferinţe, seminarii, concerte cu artiști consacrați, manifestări culturale de amploare, întâlniri cu scriitori, dezbateri culturale, festivaluri și turnee în toată țara.
Pentru a marca acest eveniment istoric, Romfilatelia i-a dedicat un întreg poștal aniversar cu marcă fixă cu valoarea nominală de 1,90 lei.

105 ani de la moartea compozitorului Alexandr Scriabin

Alexandr Scriabin (n. 6 ianuarie 1872 - d. 27 aprilie 1915) a fost un compozitor și pianist rus. A fost influețat de muzica lui Chopin. Poate fi considerat un compozitor simbolist. A influențat muzica lui Serghei Prokofiev și Igor Stravinski. Asocia fiecărei note o culoare. Mai târziu, în cariera sa muzicală, independent de Arnold Schönberg, Scriabin a dezvoltat un substanțial sistem muzical atonal cu armonii mult mai disonante, care se acordă cu marca sa personală de misticism.
A studiat pianul la o vârstă fragedă, luând lecții de la Nikolai Zverev, apoi a început să studieze pianul temeinic la o vârsta relativ târzie de 10 ani, dar la 14 ani compunea deja asiduu, iar doi ani mai târziu a intrat la Conservatorul din Moscova. Scriabin a studiat la Conservatorul din Moscova cu Anton Arensky, Serghei Taneyev și Vasili Safonov. El a devenit un pianist reputat, în ciuda mâinilor mici, care puteau sa cuprindă abia o nonă.
În august 1897 tânărul pianist Scriabin s-a căsătorit cu Vera Ivanovna Isakovich, iar apoi a întreprins turnee în Rusia și în străinătate, culminând cu un succes în anul 1898 într-un concert la Paris. În acel an el a devenit profesor la Conservatorul din Moscova și a început să i se creeze reputația de bun compozitor. În această perioadă el a compus ciclul de études Op. 8, mai multe seturi de preludii, primele trei sonate pentru pian și un concert de pian, printre multe alte lucrări pentru pian.
Prin iarna anului 1904, Scriabin și soția lui s-au mutat în Elveția, unde a început să lucreze la compunerea Simfoniei a treia. Cu asistența financiară a unui sponsor bogat, el a petrecut mai mulți ani călătorind în Elveția, Italia, Franța, Belgia și Statele Unite, timp în care a lucrat la mai multe piese orchestrale, inclusiv mai multe simfonii. În 1907 s-a stabilit la Paris cu familia sa și a fost implicat într-o serie de concerte organizate de către impresarul Serghei Diaghilev care a fost un promotor activ al muzicii ruse în Occident la momentul respectiv. În 1909 s-a întors în Rusia definitiv, unde a continuat sa compună, lucrând la proiecte din ce în ce mai grandioase. În 1915, la vârsta de 43 de ani, a murit la Moscova de septicemie. 


40 de ani de la Expoziția Județeană de Maximafilie Maramureș

La 27 aprilie 1980 s-a deschis în Baia Mare o expoziție județeană de maximafilie pentru adulți și tineret. Cu această ocazie a fost realizată o ștampilă figurativă înfățișând sediul politico-administrativ al județului. Utilizând o carte poștală ilustrată adecvată, cu timbrul fix de 40 de bani, filateliștii maramureșeni au realizat și maxima filatelică din imagine.

26 aprilie 2020

110 ani de la moartea poetului Bjørnstjerne Bjørnson

Bjørnstjerne Martinus Bjørnson (n. 8 decembrie 1832, Kvikne, Suedia-Norvegia – d. 26 aprilie 1910, Paris, Franța) a fost poet, prozator, dramaturg, ziarist și om politic norvegian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1903 „ca recunoaștere a marii, nobilei și variatei sale activități literare, distingându-se întru totul prin prospețimea inspirației și prin minunata puritate a sufletului”, supranumit Victor Hugo al Norvegiei, cel mai de seamă reprezentant al literaturii scandinave moderne, după Ibsen.
Scriitor patriot, preocupat de viața și destinul poporului său, Bjørnson s-a vrut un martor și un implicat al istoriei din partea omului simplu și sărac, un moralist optimist a cărui deviză literară este conținută în această frază: „există două feluri de cărți: cele care sporesc în om dragostea de viață și dorința de a făptui binele și cele care nu fac acest lucru; primele sunt bune, celelalte sunt rele oricât de splendide și geniale ar fi în detaliile lor”


25 aprilie 2020

120 de ani de la nașterea fizicianului Wolfgang Pauli

Wolfgang Ernst Pauli (n. 25 aprilie 1900, Viena, Austro-Ungaria – d. 15 decembrie 1958, Zürich, Elveția) a fost un fizician austriac care s-a remarcat prin teoria spinului, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 1945.
Wolfgang Ernst Pauli s-a născut la Viena în anul 1900 ca fiu al medicului și chimistului Wolfgang Joseph Pauli și al soției acestuia, ziarista și activista pentru drepturile femeilor Bertha Kamilla, născută Schütz. Numele la naștere al tatălui era Wolf Pascheles, fiind născut într-o binecunoscută familie de editori evrei din Praga, Pascheles-Utitz. Un străbunic al lui Pauli fusese editorul numit și el Wolf Pascheles. Tatăl fizicianului s-a convertit de la iudaism la creștinismul romano-catolic și și-a schimbat numele la scurt timp înaintea căsătoriei sale în anul 1899. Mama, Bertha Schütz, a fost fiica scriitorului austriac evreu Friedrich Schütz și a fost crescută în credința romano-catolică a mamei ei. Numele mijlociu Ernst Pauli l-a primit în cinstea nașului său, fizicianul Ernst Mach. Pauli a crescut ca creștin catolic, deși, în cele din urmă, el și părinții săi au părăsit biserica. La vârsta adultă el s-a considerat deist și „mistic”. Așa cum a mărturisit într-o discuție cu istoricul israelian al științei Shmuel Sambursky în cursul unei vizite în Israel în anul 1957: „Contrar religiilor monoteiste, dar în conformitate cu misticismul tuturor popoarelor, eu cred ca realitatea ultimativă nu este personală”.
La 27 de ani era profesor la Institutul Politehnic din Zürich, pentru ca apoi să își continue activitatea didactică și științifică la Universitatea Princeton din SUA. 


24 aprilie 2020

30 de ani de la lasarea Telescopului spațial Hubble

Telescopul spațial Hubble este un telescop plasat pe orbită în jurul Pământului, numit așa după astronomul american Edwin Hubble. Este poziționat în afara atmosferei terestre, ceea ce îi conferă avantaje semnificative față de telescoapele de pe Pământ, imaginile nefiind perturbate de către turbulențele atmosferice, iar telescopul putând capta informații și în spectrul ultraviolet, ale cărui lungimi de undă sunt în mod normal puternic atenuate de către stratul de ozon al Pământului. De la lansarea lui în 1990 a devenit unul dintre cele mai importante instrumente din istoria astronomiei. Cu el astronomii au făcut numeroase observații, care au dus la importante descoperiri în astrofizică. Camera fotografică cu câmp foarte larg de pe Hubble furnizează cele mai detaliate imagini în lumină vizibilă realizate vreodată.
La începutul anului 1986, când lansarea părea posibilă în octombrie, dezastrul navetei spațiale Challenger a determinat o pauză în programul spațial al SUA, ținând la sol toate navetele spațiale pentru mai mulți ani, astfel fiind amânată și lansarea telescopului spațial. Toate componentele au fost ținute în încăperi curate până când lansarea a fost reprogramată, o situație costisitoare, care a mărit bugetul și-așa depășit de nenumărate ori.
În final, când s-au reluat zborurile spațiale, evenimentul mult așteptat a fost programat pentru 1990. În pregătirile finale pentru lansare praful care se adunase pe oglinzi a trebuit înlăturat cu jeturi de azot, iar toate sistemele au fost verificate serios pentru a se asigura că funcționează. În sfârșit, pe 24 aprilie 1990, misiunea spațială STS-31 de pe Naveta Spațială Discovery a lansat pe orbită Telescopul Spațial Hubble.


23 aprilie 2020

620 de ani de la începutul domniei lui Alexandru cel Bun în Moldova

Alexandru cel Bun (n. secolul al XIV-lea – d. 1 ianuarie 1432, Suceava, Moldova) a fost domnul Moldovei între anii 1400 - 1432.
Alexandru cel Bun a fost fiul cel mai mare al lui Roman I Mușat, voievod al Moldovei între anii 1391-1394, și al Anastasiei Mușat.
La 23 aprilie 1400 devine domn al Principatului Moldova. El l-a succedat la tron lui Iuga (1399–1400), care fusese îndepărtat de către voievodul Țării Românești, Mircea cel Bătrân. La început, Alexandru cel Bun a domnit împreună cu fratele său Bogdan, până în 1407, când a devenit singurul conducător.
Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerțul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat și orașul Iași. A obținut recunoașterea Mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol. În 1402 (după alți istorici în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava. Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava, are o însemnătate deosebită în conștiința publică a poporului moldovean, fiind zugrăvit în multe din frescele bisericilor și mănăstirilor din Moldova. Una din ele, cea de la mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou” de la Suceava, înfățișând alaiul domnesc în ultima frescă din suita de patru ce reprezintă martiriul Sfântului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din incinta mănăstirii.
Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al bisericii mănăstirii Voroneț, la finalul narațiunii iconografice al acatistului Sf. Ioan cel Nou de la Suceava. 


22 aprilie 2020

Întreguri poștale - plicuri: Campionatul European de fotbal Anglia '96. Expoziția filatelică Expolimp '96 Timișoara (I)

Cu prilejul Campionatul European de fotbal Anglia '96 și a Expoziției filatelice Expolimp '96 Timișoara, Poșta Română a pus în circulație plicul, întreg poștal, cod 045/96.
Marca fixă, cu nominalul de 150 lei, prezintă un portar în joc, iar semiilustrația o fază de joc de la mijlocul terenului.

Una dintre ștampilele expoziției „Expolimp '96” (omologată cu nr. 304 de către F.F.R.) din 18 mai, machetată de către dl. Dan Țăran. Expoziția a avut loc în perioada 18 - 23 mai la Timișoara și a fost dedicată împlinirii a 20 de ani de la prima sa ediție (1976) precum și Centenarului Jocurilor Olimpice.


Iată și câteva francaturi interesante: 


Recomandată internă, circulată Timișoara - București, 14.10.96 / 19.10.96, francată cu 370 lei (150 lei scrisoare „alte localități” + 220 lei taxa de recomandare).

Scrisoare suprafrancată. Fiind expediată „loco” (70 lei) la 20 iunie 1996, recomandata (220 lei), cu confirmare de primire (280 lei), ar fi trebuit să fie francată doar cu 570 lei. În loc să fie completată francatura cu timbre în valoare de 420 lei, a fost aplicat un singur timbru, cu nominalul de 500 lei.

În cazul de față marca fixă (cu nominalul de 150 lei) a fost ignorată totalmante - peste ea fiind aplicat un timbru mobil cu nominalul de 100 lei, scrisoarea circulând în dauna expeditorului. Francatura de 650 lei reprezintă o scrisoare „alte localități” (circulată pe relația Brăila - București) la care au fost adăugate taxa de recomandare și cea de adeverire de primire.


Plicul a fost utilizat ca suport pentru aplicarea unor ștampile publicitare în data de 10, 13, 18 și 30 iunie 1996 la Oficiul Poștal 1 din Cluj-Napoca. Ștampilele a fost realizate de către ing. Dan Cosma și fac parte dintr-o serie de patru amprente diferite.






De asemenea a fost utilizat ca suport și pentru aplicarea ștampilei celei dintâi ediții a turneului OPEN România din 9 septembrie 1996. Ștampila a fost realizată de către clubul „Anghel Saligny” și a fost omologată de către A.F.R. la poziția 518.