Limbajul florilor

Începând cu 18 ianuarie 2023, cărțile poștale și scrisorile expediate în Finlanda au putut fi francate cu timbre poștale impresionante, cu aranjamente florale care seamănă cu picturile olandeze de natură moartă din secolul al XVII-lea. Timbrele au fost concepute de artista Kreetta Järvenpää, care este cunoscută pentru lucrările ei de artă florale abundente în imagini de fundal, reclame, cărți poștale și picturi.
În lucrările ei de flori, artista folosește flori cultivate în Finlanda ori de câte ori este posibil. Pentru mărcile poștale din această emisiune au fost alese ranunele și lalele persane. „Am vrut să fac imaginile de timbre poștale aerisite și în același timp pline. Nu este cea mai ușoară idee, dar foarte plină de satisfacții când le-am terminat.”, mărturisea artista cu prilejul lănsării emisiunii filatelice.
Designul grafic al timbrelor a fost definitivat de Ilkka Kärkkäinen. Seria „Limbajul florilor” este paginată în coli de câte 10 timbre care conțin cinci perechi de mărci poștale dispuse se-tenant, pentru corespondența internă, cu indicator fără valoare nominală, echivalentul a 2,10 euro la data punerii în circulație a emisiunii. (Sursa: WOPA+)

Animale iubibile

Hanna-Mari Mainelakeus a fost artista ale cărei lucrări ilustrează timbrele emise de Finlanda cu ocazia Zilei Îndrăgostiților. Cele cinci timbre auto-adezive au fost puse în circulație pe data de 18 ianuarie 2023 sub formă de benzi în serii complete. La ghișee timbrele au putut fi achiziționate în broșuri de câte zece autocolante, la un preț unitar de 2,10 euro.
Seria înfățișează animale, potrivite temei, și anume pisici și fluturi, lebede, veverițe, câini, un cerb și un iepure. Culorile moi, provenite din originalitatea stilul fermecător de pictură al Hannei-Mari Mainelakeus, au fost obținute folosind culori acrilice și o pensulă pe pânză. Artista a acordat o atenție deosebită diferențelor și contrastelor de nuanță. Paula Salviander a colaborat la machetarea emisiunii.

Lumina de iarnă

Două fotografii ale naturii înghețate realizate de Jukka Risikko sunt subiectele timbrelor de iarnă emise de Finlanda în noiembrie 2022. Una dintre mărcile poștale înfățișează flori înghețate în Alajoki, Lapua, iar cealaltă un peisaj aburind de iarnă în Malkakoski, Seinäjoki. „Winter Light” a fost paginată în minicoli de 10 mărci poștale, valoarea nominală fiind dată de un indicator (omul de zăpadă) echivalent expedierii unei scrisori interne.

De la turtă dulce la artificii

Anul acesta, tema timbrelor finlandeze de Crăciun este turta dulce. Mărcile poștale fără valoare nominală (destinația utilizării lor fiind dată de un semn grafic) din acest an pentru felicitări de Crăciun (simbolizate printr-un fulg de nea) și ștampilele autohtone (simbolizate printr-un om de zăpadă) înfățișează omulețu de turtă dulce care au prins viață și au pornit într-o aventură. Timbrele pentru corespondența internațională (având ca simbol globul pământesc stilizat) arăta un buchet de artificii pe cer.
Timbrele de Crăciun, puse în circulație în noiembrie, sunt concepute de ilustratoarea Nina Kuu. Mărcile poștale pentru felicitările de Crăciun au fost paginate în coli de câte 20 de timbre, iar cele pentru corespondența internă și internațională, în minicoli de câte 10 exemplare.

Hipopotamii albi revin pe mărcile poștale finlandeze

Muminele, ciudații hipopotami albi creați de Tove Jansson (1914-2001) care în Finlanda sunt considerați adevărați „eroi” naționali, sunt subiectul a nenumărate emisiuni de mărci poștale din această țară nordică.
După o oarecare absență, pe data de 7 septembrie 2022, aceștia au fost delegați să promoveze lectura și scrierea, printr-o nouă emisiune filatelică. Cele șase timbre, cu valoarea nominală echivalentă expedierii unei corespondențe standard interne, machetate de James Zambra, înfățișează personaje, volume și litere așezate într-o bibliotecă. Seria completă poate fi achiziționată la prețul de 11,70 euro.
Această temă „este perfectă pentru mărcile poștale, deoarece scrisorile și cărțile poștale transmit mesaje și sentimente care sunt transmise autonom de la persoană la persoană. Cred că Moomins pot încuraja și generațiile tinere să citească și să scrie”, a afirmat șeful administrației poștale finalandeze Posti, Tommi Kantola, la momentul lansării emisiunii. Sunt curios dacă demersul va continua și vom avea parte și de următoarele litere ale alfabetului prezentate de îndrăgitele personaje.

Zeițele Soarelui și a Lunii

Administrația poștală finlandeză dedică emisiunea „Povești și mituri” din ciclul EUROPA din acest an zeițelor stelare de o deosebită frumusețe Päivätär și Kuutar. Compusă din nouă mărci autoadezive, timbrele au nominalul aferent expedierii unei scrisori internaționale, evidențiat prin simbolul globului pământesc poziționat în partea superioară. Emisiunea va fi pusă în circulație pe data de 27 aprilie 2022 în minicoli de câte 10 mărci poștale (câte o minicoală pentru fiecare valoare în parte).

Päivätär (Lady Sun) este zeița Soarelui în Mitologia finlandeză. Ea deține argintul Soarelui, învârte fire de argint și țese haine din ele. În Kalevala, femeile tinere îi cer lui Päivätär să le ofere o parte din bijuteriile și hainele ei din argint. Kuutar („Fecioara Lunii”) este zeița Lunii în Mitologia finlandeză. Ea deține aurul Lunii, învârte fire de aur și țese haine din ele. În Kalevala, femeile tinere îi cer lui Kuutar să le ofere câteva din bijuteriile și hainele ei aurii.

100 de ani de la proclamarea independenței Finlandei

Marcă poștală emisă cu ocazia aniversării a
40 de ani de la proclamarea idependenței.

Finlanda, denumită oficial Republica Finlanda, este o țară nordică situată în regiunea finoscandică a Europei de Nord. Se învecinează cu Suedia la vest, cu Norvegia la nord și cu Rusia la est, în timp ce Estonia se află la sud, peste Golful Finlandei.
Din secolul al XII-lea și până la începutul secolului al XIX-lea, Finlanda a constituit provincia estică a Suediei. Apoi a devenit Mare Ducat autonom în cadrul Imperiului Rus până la Revoluția Rusă. Aceasta s-a soldat cu declararea independenței Finlandei, urmată de un război civil în care „roșiii” pro-bolșevici au fost învinși de „albii” pro-conservatori cu ajutorul Imperiului German. După o scurtă tentativă de a înființa o monarhie, Finlanda a devenit republică.
După Revoluția din Februarie 1917, poziția Finlandei ca parte a Imperiului Rus a fost pusă în discuție, în principal de către social-democrați. Întrucât șeful statului era țarul Rusiei, nu era clar cine era șeful executivului Finlandei după revoluție. Parlamentul, controlat de social-democrați, a adoptat așa-numita Lege a Puterii[26] prin care și-a asumat autoritatea supremă în stat. Legea a fost respinsă de Guvernul Provizoriu Rus și de partidele de dreapta din Finlanda. Guvernul Provizoriu a dizolvat unilateral parlamentul, ceea ce social-democrații au considerat a fi ilegal, conform Legii Puterii.
S-au ținut noi alegeri, în care partidele de dreapta au obținut o majoritate fragilă. Unii social-democrați au refuzat să accepte rezultatul și au continuat să susțină că dizolvarea parlamentului (și deci și alegerile) au fost ilegale. Cele două blocuri politice de forțe apropiate, partidele de dreapta și partidul social-democrat, s-au poziționat pe poziții adverse.
Revoluția Rusă din Octombrie a schimbat totul. Dintr-o dată, partidele finlandeze de dreapta au început să reconsidere decizia de a bloca transferul puterii executive dinspre guvernul rus spre Finlanda, după ce în Rusia au luat puterea comuniștii radicali. În loc să recunoască autoritatea Legii Puterii dată cu câteva luni în urmă, guvernul de dreapta a declarat independența țării la 6 decembrie 1917.