Publicitate

Se afișează postările cu eticheta 28 decembrie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 28 decembrie. Afișați toate postările

28 decembrie 2022

150 de ani de la primul tramvai tras de cai de pe străzile Bucureștiului

Întreg poștal-plic (cod 0329/74)
cu primul tramvai tras de cai din București
expus la Muzeul Tehnic.

În urmă cu 150 de ani, pe 28 decembrie 1872 își făcea apariția în București primul tramvai tras de cai. Denumit de oamenii de rând traivan, transgavan sau tranca-fleanca, fusese adus cu un an înainte de un belgian, Slade Mernee care împreună cu autoritățile locale ale acelor vremuri a făcut și ,,drumul de fier american” pe care acesta avea să se deplaseze.
Prima linie inaugurată pleca de la Bariera Mogoșoaia și se termina pe Calea Moșilor. La capetele de linie se schimbau caii obosiți în timp ce vizitii serveau câte un mizilic și o cinzeacă de țuică. Caii erau bine hrăniți și îngrijiți.
Tarifele pentru o călătorie erau de 15 bani pentru ce-i care călătoreau stând jos și 10 bani pentru cei care stăteau în picioare. Cei care mergeau peste trei stații trebuiau să scoată din buzunar 40 respectiv 30 de bani.
Existau și controlori care erau îmbrăcați la fel ca vatmanii (vizitii) respectiv cu uniformă și șapcă roșie.
Cei care erau prinși fără bilet erau obligați să achite călătoria însă mulți dintre aceștia săreau din mers datorită faptului că viteza de deplasare era mică.
Tramvaiul cu capacitatea de doi cai putere avea să funcționeze până în anul 1894, fiind înlocuit de cel electric.
Bucureștiul a fost al doilea oraș din România cu acest tip de vehicul. Primului oraș din țară care a beneficiat de acest fel de transport a fost Timișoara care inaugurase respectivul transport pe 8 iulie 1869, fiind al treilea oraș din lume după New York (1825) și Paris (1854).

28 decembrie 2019

140 de ani de la prăbușirea podului Tay

Una dintre scrisorile recuperate în urma accidentului feroviar din 1879
scoasă la licitația Robert Murray în 6 februarie 2012.
Valoarea estimată a acestei scrisori era de 1.000 lire sterline.

Inginerii şi arhitecţii se pot confrunta cu probleme neprevăzute care, în unele cazuri, pot fi observate după construcţie şi care se pot transforma în catastrofe.
Deschis în 1878, Podul Tay era cel mai lung din lume la acea vreme, având 3,2 kilometri. Regina Victoria a fost atât de impresionată încât l-a făcut cavaler pe Thomas Bouch, inginerul care a proiectat acest pod. După un an, la data de 28 decembrie 1879, mijlocul acestuia s-a prăbuşit în timpul unei furtuni şi în timpul în care un tren îl traversa, ducând la moartea tuturor celor 75 de pasageri. În urma investigaţiilor, s-a observat că podul avea atât de multe probleme, încât investigatorii nici nu ştiau cu ce să înceapă.

28 decembrie 2018

115 ani de la nașterea matematicianului ungaro-american John von Neumann

Timbru poștal emis în 1992 de către Poșta maghiară
John von Neumann (născut Margittai Neumann János Lajos; n. 28 decembrie 1903, Budapesta, Austro-Ungaria – d. 8 februarie 1957, Walter Reed Army Medical Center, Washington, SUA) a fost un matematician american evreu de origine austro-ungară cu importante contribuții în fizica cuantică, analiza funcțională, teoria mulțimilor, topologie, economie, informatică, analiza numerică, hidrodinamica exploziilor, statistică și în multe alte domenii ale matematicii, fiind unul din cei mai importanți matematicieni din istorie.
Von Neumann a fost un pionier al aplicațiilor teoriei operatorilor în mecanica cuantică, membru al Proiectului Manhattan și al Institutului pentru Studii Avansate de la Princeton (fiind unul din primii savanți aduși — un grup numit uneori "semizeii"), și co-creator al teoriei jocurilor și a conceptelor din automatele celulare și constructorul universal. Împreună cu Edward Teller și Stanislaw Ulam, von Neumann a rezolvat probleme cheie din teoria fizicii nucleare implicată în reacțiile termonucleare și bomba cu hidrogen.

28 decembrie 2017

135 de ani de la nașterea astrofizicianului și matematicianului britanic Arthur Eddington

Sir Arthur Stanley Eddington (n. 28 decembrie 1882 – d. 22 noiembrie 1944) a fost un astrofizician britanic (de naționalitate engleză) de la începutul secolului al XX-lea. Este cunoscut pentru limita Eddington, limita naturală a luminozității stelelor. Este faimos pentru lucrările privind teoria relativității.
A condus expediția astronomică britanică pe insula Príncipe cu scopul de a observa eclipsa de soare din 29 mai 1919, care a confirmat Teoria relativității generale enunțată de Albert Einstein în 1916.
A susținut teoria conform căreia reacțiile proton-proton sunt principiul de bază prin care Soarele și alte stele ard.
A inventat conceptul de „săgeata timpului”.

Publicitate

Persoane interesate