150 de ani de la primul tramvai tras de cai de pe străzile Bucureștiului

Întreg poștal-plic (cod 0329/74)
cu primul tramvai tras de cai din București
expus la Muzeul Tehnic.

În urmă cu 150 de ani, pe 28 decembrie 1872 își făcea apariția în București primul tramvai tras de cai. Denumit de oamenii de rând traivan, transgavan sau tranca-fleanca, fusese adus cu un an înainte de un belgian, Slade Mernee care împreună cu autoritățile locale ale acelor vremuri a făcut și ,,drumul de fier american” pe care acesta avea să se deplaseze.
Prima linie inaugurată pleca de la Bariera Mogoșoaia și se termina pe Calea Moșilor. La capetele de linie se schimbau caii obosiți în timp ce vizitii serveau câte un mizilic și o cinzeacă de țuică. Caii erau bine hrăniți și îngrijiți.
Tarifele pentru o călătorie erau de 15 bani pentru ce-i care călătoreau stând jos și 10 bani pentru cei care stăteau în picioare. Cei care mergeau peste trei stații trebuiau să scoată din buzunar 40 respectiv 30 de bani.
Existau și controlori care erau îmbrăcați la fel ca vatmanii (vizitii) respectiv cu uniformă și șapcă roșie.
Cei care erau prinși fără bilet erau obligați să achite călătoria însă mulți dintre aceștia săreau din mers datorită faptului că viteza de deplasare era mică.
Tramvaiul cu capacitatea de doi cai putere avea să funcționeze până în anul 1894, fiind înlocuit de cel electric.
Bucureștiul a fost al doilea oraș din România cu acest tip de vehicul. Primului oraș din țară care a beneficiat de acest fel de transport a fost Timișoara care inaugurase respectivul transport pe 8 iulie 1869, fiind al treilea oraș din lume după New York (1825) și Paris (1854).

Resicza - 150 de ani de la fabricarea primei locomotive pe meleaguri românești

Resicza este prima locomotivă construită în sud-estul Europei, la Reșița, în anul 1872. A fost realizată după modeul Szejul adus în 1871 (proiect: John Haswell - primul director al fabricii austriece; fabricație: StEG Vinena, număr de circulație 1). Așadar locomotiva Resicza a primit numărul de circulație 2 fiind prima locomotivă cu abur cu ecartament de 948 mm de fabricație StEG și construită la noi. Iată și câteva caracteristici tehnice: tip: Bt-n2, lungime: 4470 mm și forță de tracțiune: 1125 kgf. Au urmat alte două locomotive similare, BOGSAN și HUNGARIA, cu numerele de circulație 3 și 4, cea din urmă fiind prezentată în 1873 la Expoziția Universală din Viena. Până în anul 1964 au fost construite 1461 de astfel de locomotive. Pentru a marca această manifesatre Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița au lansat un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională care este folosită la oficiul poștal nr. 1 din Reșița în data de 9 iunie 2022. Pentru a imortaliza momentul ne-am alăturat și noi prin realizarea unui plic aniversar.

150 de ani de la darea în exploatare a liniei de cale ferată dintre Košice și Bohumín

Calea ferată Košice - Bohumín este o importantă linie de cale ferată care a traversat statul fostei Cehoslovacii de la vest la est. După separarea celor două țări survenită în 1991, această linie a fost împărțită în două părți atribuite teritorial Căilor Ferate din Republica Slovacă și Căilor Ferate Cehe: Košice-Žilina și respectiv Žilina-Bohumín.
Linia de cale ferată s-a născut în urma unui privilegiu regal imperial emis la 26 iunie 1866 de către autoritatea austro-ungară companiei feroviare private, Kaschau-Oderberger Bahn, pentru construcția unei linii de cale ferată care să facă legătura între Bohumín și zona industrială și exploatarea cărbunelui din Silezia (pe atunci în Prusia) cu cea a Ungariei și orașul maghiar de atunci Košice, în Slovacia de azi de est. Din lipsa fondurilor suficiente, construcția a avut dificultăți inițiale rezolvate în urma intervenției băncilor anglo-austriece.
Între 1 februarie 1869 și 1872 a fost finalizat traseul dificil de 362 km prin munți. Această calea ferată, în prezent electrificată la 3.000 volți, curent continuu, este importantă pentru transportul de mărfuri: a produselor agricole, cărbune, minerale și cherestea.
Pentru a marca aniversarea unui secol și jumătate de la darea în exploatare a acestei linii, pictorul, ilustratorul și gravorul ceh Dušan Kállay (1948) a realizat macheta unui timbru, în care vedem o locomotivă cu abur pe care se urcă diferiți muncitori și operatori feroviari.
Gravat de Jaroslav Tvrdoň (1950), marca poștală a fost tipărită în Republica Cehă de Tiskárna Hradištko în blocuri compuse dintr-un timbru, cu valoarea nominală de 1,85 euro (58 de coroane în cazul timbrului ceh), două viniete cu tematică similară și o hartă de la sfârșitul secolului al XIX-lea ca fundal.

150 de ani de la prima întâlnire dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle

O frumoasă maximă realizată de Suciu Petru
după o grafică de Mihai Cătrună.

Mihai Eminescu și Veronica Micle s-au cunoscut la Viena, în 1872, când amândoi aveau 22 de ani. El era student la filosofie, iar ea, căsătorită deja de opt ani şi mamă a doi copii, venise pentru a-şi trata o boală de piele. Fără a ţine cont de piedicile morale, cei doi au început timid, în capitala austroungară, o relaţie pasională, ce avea să dureze 17 ani, presărată cu despărțiri dureroase și împăcări.
El era un tânăr cu față ascuțită și ochi pătrunzători, iar ea un „înger blond” cu ochi albaștri, o femeie de o frumusețe deosebită pentru acele vremuri. Dragostea lor a rămas una dintre cele mai cunoscute povești de iubire, care au marcat literatura română.

După ce pe data de 1 martie 2022 Clubul Filatelic Turda a pus la dispoziția doritorilor în cadrul Oficiului Poștal nr. 1 din Turda o frumoasă ștampilă aniversară cu care s-au realizat și câteva frumoase maxime (una dintre ele, realizată de Petru Suciu din Turda, fiind reprodusă în deschiderea acestui material - pentru francare au fost utilizate timbre din emisiunea „Cupluri celebre. Poezia dragostei” pusă în circulație în anul 2020), este acum rândul Asociației Filateliștilor din Botoșani să ofere o altă ștampilă (amprenta ei este reprodusă în imaginea alăturată) care va fi disponibilă vineri, 18 martie 2022, la Oficiul Poștal nr. 1 din Botoșani. În cazul în care aveți posibilitatea, vă rog să îmi trimiteți și mie o vedere cu ștampila prezentată. Vă mulțumesc anticipat.

150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României

Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur din România care a purtat numele de „Resicza 2”. În prezent ea este piesa centrală a Muzeului de Locomotive cu Abur Reșița, inaugurat la data de 29 aprilie 1972 în Zona Triaj.

Iată și câteva caracteristici tehnice ale locomotivei: An fabricație: 1872, Constructor: St.E.G. – Reșița, Tip: Bt-n2, Număr fabricație: 1, Număr circulație: 2,
Ecartament îngust: 948 mm, Lungime: 4.47 m, Greutate în stare de serviciu: 11.5 t, Combustibil: cărbune, Diametrul roților: 711 mm, Forța de tracțiune: 1.125 tf.

Deoarece în documentele vremii nu există menționată o dată exactă a ieșirii pe poarta fabricii a primei locomotive românești, putem considera anul 2022 propice marcării acestui eveniment în diverse locații, cu manifestări și expoziții care să nu fie restricționate de o anumită dată. Mergând pe această idee membrii Asociației Filateliștilor din județul Caraș-Severin au început anul cu un plic și o ștampilă aniversară care a fost aplicată pe data de 3 ianuarie 2022 la Oficiul Poștal 1 din Reșița. 

Pentru ziua de vineri, 29 aprilie 2022, tot la Reșița, va fi aplicată o nouă ștampilă bilingvă (româno-germană) pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 1. Totodată membrii Asociației Filateliștilor din județul Caraș-Severin intenționează realizarea și a unei ștampile aniversare cu prilejul semicentenarului Muzeului de locomotive care va avea loc tot în aceea zi. În momentul în care vom primi și imaginea acestei ștampile o vom face publică.