110 ani de la inaugurarea căii ferate Turda – Abrud (760 mm)

Linia de cale ferată îngustă (760 mm) Turda - Abrud a fost construită în perioada 1891-1912, fiind dată în exploatare pe data de 20 iunie 1912.
Traseul ce cuprindea 4 gări și 22 halte a funcționat 87 de ani până în anul 1997, când a fost închis și abandonat pe motive de nerentabilitate. Până în jur de 1960,  Mocăniţa se forma în zona Gara Mică, de unde era împinsă până în Gara Mare pentru a prelua călătorii sosiți cu trenul de la Câmpia Turzii, după care se întorcea în direcția Abrud. La punerea în funcție a liniei, stația Turda a fost utilată cu clădire de călători, birou de mișcare, cabine de acari și semnale de distanță de tip Banovici!
În ianuarie 2019 s-a redeschis circulației un sector al căii ferate, între Lunca Arieșului și Sălciua, pe o lungime de 9 km. Proiectul a fost derulat de Cristian Răspopa, un om de afaceri din Târgu Mureș. Din iunie 2021 sunt deschise circulației pe teritoriul județului Alba, tronsoanele: Abrud-Câmpeni 11 km și Sălciua-Poșaga-Lunca Arieșului pe 9 km; totodată, se lucrează pentru redarea circulației pe alți 14 km ai tronsonului dintre Baia de Arieș și Sălciua de Jos (va fi un total de 23 km, Baia de Arieș-Lunca Arieșului).
Dacă linia ar fi reabilitată pe întreaga sa lungime ar avea următoarea configurație, în prezent, pe alocuri, linia fiind întreruptă sau ocupată de vegetație spontană, iar unele clădiri sunt dezafectate ori nu mai există:
1 - Turda – GARĂ
2 - Sânmihaiu de Sus - .h.c
3 - Plăieși (Cornești, Sinfalva) – H.m
    - Pod peste râul Arieș
4 - Moldovenești – h.c
    - Colțul Fetei
    - Tunel
5 - Buru - GARĂ
6 - Ocolișel – H.m
7 - Lungești – h.c
8 - Vidolm - h.c - *
     - Pod peste râul Ocoliș construit în 1943
9 - Ocoliș H.m - *
10 - Lunca Arieșului – H.m
    - Tunel
11 - Poșaga – h
12 - Sălciua de Jos – h
13 - Sălciua - H.m - *
14 - Sălciua de Sus – h
15 - Brăzești – h - *
16 - Sartăș – h
17 - Baia de Arieș – GARĂ - *
18 - Muncelu (pe orarul CFR, Hădăreni de la numele locuitorilor din Hădărău) – h
19 - Valea Lupșii – h
20 - Lupșa - H.m - *
21 - Hădărău – h
22 - Mușca – H.m
23 - Valea Dobrii – h
24 - Bistra – h.c - *
25 - Câmpeni – GARA - *
26 - Podul Mijii – h - fosta Cărpiniș
27 - Roșia Montana – h.c - *
28 - Abrud - GARĂ
în listă fiind notate cu:
* = monument istoric
h = haltă deschisă pentru trafic de călători fără vânzător de bilete
hc = haltă deschisă pentru trafic de călători, cu vânzător de bilete
H = haltă deschisă pentru toate traficurile
Hm = haltă de mișcare deschisă pentru toate traficurile.

Pentru aniversarea din acest an am realizat un întreg poștal (plic C6), iar membrii  Clubului Filatelic Turda au machetat o ștampilă ocazională care va fi aplicată complementar pe corespondența expediată luni, 20 iunie 2022, de la Oficiul Poștal nr. 1 din Turda, cod poștal 401200. Vedeta cele două realizări o reprezintă locomotiva 764.052, care a circulat și pe această linie. Ea a fost construită în 1948 de către uzinele Chrzanow din Polonia (fiind locomotiva cu numărul 1993). Are formula osiilor 0-8-0 și ecartamentul de 760 mm. A mai circulat și pe liniile Jaroslav Jaburec din Republica Cehă, Turda - Buru (1999) și Sovata (2012), fiind folosită la remorcarea trenurilor turistice.

Animale tip dalmațian

FDC-ul emisiunii.

Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, dedică Faunei o nouă tematică filatelică, introducând în circulație joi, 24 februarie 2022, emisiunea de mărci poștale Animale tip dalmațian (LP #2358), prezentată într-o manieră grafică inedită. Emisiunea, machetată de George Ursachi, este alcătuită din patru mărci poștale și un plic „prima zi” (206 exemplare). Ilustrațiile de pe timbre înfățișează animale tip dalmațian prezentate în premieră în România: calul Appaloosa (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei), iepurele „English Spot” (reprodus grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei), vaca Holstein (reprezentată pe timbrul cu valoarea de 10 lei) și șarpele regal vărgat (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 16 lei). Emisiunea este completată de un set de patru cărți poștale maxime (185 seturi), pentru iubitorii de maximafilie.

Octav Băncilă, 150 de ani de la naștere

Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Național Cotroceni, Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași și Muzeul de Artă Iaș, a introdus în circulație joi, 17 februarie 2022, emisiunea de mărci poștale cu tematica Octav Băncilă, 150 de ani de la naștere, care ilustrează tablouri aparținând unui maestru al culorii și al diversității operelor, un recunoscut pictor expresionist.

Emisiunea este alcătuită din patru timbre (cu valorile nominale de 4 lei, 6,50 lei, 10 lei și 10,50 lei), patru minicoli, 2 plicuri „prima zi” și pentru pasionații de maximafilie, 4 cărți maxime, fiind completată de o mapă filatelică specială.

Ziua în care Mendeelev a descoperit tabelul periodic al elementelor

Ziua de 17 februarie 1869 (după calendarul iulian) a fost crucială pentru chimistul rus Dmitri Mendeelev. În utlimul moment el a anulat o vizită planificată la o fabrică şi a rămas acasă, pentru a soluţiona problema modului în care să aranjeze sistematic elementele chimice - problemă ce-l frământa de ceva vreme. Pentru a se ajuta în acest demers, el a scris fiecare element şi principalele sale proprietăţi pe un cartonaş separat şi a început să le aranjeze în mai multe moduri diferite. La un moment dat, a ajuns la o formă care i s-a părut potrivită şi a copiat-o pe o foaie de hârtie. Ulterior, în aceeaşi zi, el a decis că este posibil un aranjament mai bun şi l-a copiat şi pe acesta, aranjament în care elementele similare erau grupate în coloane verticale, spre deosebire de primul său tabel, în care erau grupate pe orizontală. Aceste documente istorice există încă și astăzi.
Faptul că Mendeleev a realizat că a descoperit şi nu a proiectat tabelul periodic este demonstrat de atitudinea sa faţă de acesta. În primul rând, el a lăsat spaţii în tabel, pentru elementele lipsă. Lăsând aceste goluri în tabelul elementelor nu a reprezentat un lucru nou, dar Mendeleev era atât de sigur de el însuşi, încât era pregătit să prezică proprietăţile fizice şi chimice ale acestor elemente nedescoperite. Succesele sale cele mai notabile au fost cu eka-aluminiul (Galiu) şi eka-siliconul (Germaniu). Nu a existat nici un dubiu că Mendeleev descoperise un model fundamental al Naturii. Descoperirea sa a fost prezentată oficial Scoietăţii Ruse de Chimie pe data de 28 octombrie 1869. După 150 de ani, anul 2019 a fost numit Anul Internațional al Tabelului Periodic al Elementelor Chimice.

Ziua Națională a Lecturii

Joi, 10 februarie 2022, Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu a anunţat că, de anul acesta, România va avea o Zi naţională a lecturii, iar în calitate de ministru al educaţiei a decis ca marţi, 15 februarie 2022, în toate şcolile, programul să se modifice astfel încât, indiferent de disciplina prevăzută în orar, între orele 11:00 şi 14:00, învăţătorul sau profesorul să organizeze, la clasa unde este prezent, activităţi de lectură la care să participe toţi preşcolarii şi elevii.
„În prealabil, personalul didactic va recomanda tuturor să aducă o carte preferată sau să împrumute de la biblioteca şcolară o carte şi, timp de 15 minute, să citească fie individual, fie în grupuri mici de lucru”, susţine ministrul.

Legenda Florii de Colț

 ,,Odată demult, un munte bolnav de singurătate a plâns în tăcere. Toată lumea îl privea uimită: fagii, brazii, stejarii. Cu toate acestea, nicio plantă nu putea face nimic, deoarece erau legate de pământ de rădăcinile sale. Astfel, nici măcar o floare nu ar fi putut înflori printre stâncile sale.

Sus din cer, chiar și stelele au observat tristețea muntelui și una dintre ele s-a miluit de acel strigăt și a coborât din cer. A alunecat între stâncile și crevasele muntelui, până a aterizat obosită pe marginea unei prăpăstii.

Brrr!!!.. era frig. Fusese supărata că părăsise liniștea cerului! Brumele ar fi ucis-o cu siguranță, dar muntele a fugit pentru a o acoperi, recunoscător pentru acea dovadă de prietenie dată cu inima... A înfășurat steaua cu mâinile sale de piatră într-un puf moale și alb. Apoi, a îmbrățișat-o legând-o de el cu rădăcini tenace. Și când zorii s-au ivit… s-a născut prima floare de colț.”

Ziua Internațională a Pizza

Pizza este un termen latin, apărut în secolul IX, care înseamnă „pâine plată”. Termenul poate proveni fie din cuvântul grec „pikte” (însemnând „cocă frământată”), care în latină a devenit „picta” și ulterior „pitta”, așa cum a fost și este cunoscut și în limba română (pită = pâine), fie din termenii latinești „pinsa” (= a bate aluatul, de exemplu) sau „picea” (închiderea la culoare a preparatului în cuptor).
Istoria pizzei începe încă din vremea Greciei Antice, când păinii i se dădea o formă rotundă și era coaptă pe pietre fierbinți. În Orientul Mijlociu și Grecia, pâinea începe să aibă forma unei pizza.
Ziua Internationala Pizza este sărbătorită pe data de 9 februarie a fiecărui an.

210 ani de la nașterea scriitorului englez Charles Dickens

Întreg poștal (plic) realizat cu prilejul aniversării a
210 ani de la nașterea scriitorului.

Charles Dickens a fost un romancier englez, considerat cel mai de seama scriitor al epocii victoriene. S-a născut în Hampshire, Anglia, pe data de 7 februarie 1812, iar în 1814 s-a mutat la Londra unde a primit educația elementară.
La varsta de 12 ani a început să muncească la o fabrică de prelucrare a carbunelui, Hungerford Market, lângă Londra, în vreme ce tatăl său era închis pentru datorii.
Între 1824-1827 a studiat la Wellington House Academy din Londra. A lucrat ca funcționar la un notariat și apoi ca grefier la Doctor's Commons. La vârsta de 18 ani a obținut permisiunea de a citi la biblioteca de la British Museum, unde și-a completat formația intelectuală.
Din 1830 a început să colaboreze la „Monthly Magazine” și „Evening Chronicle” și a editat ziarul „Bentley's Miscellany”. Acești ani l-au lăsat cu un gust amar relativ la justiția britanică și cu pasiunea pentru jurnalism. Multe dintre cărțile sale au apărut mai întâi sub formă de foiletoane în aceste ziare. În 1836 s-a căsătorit cu Catherine Hogarth, cu care a avut 10 copii. Soții s-au separat în 1858, bănuindu-se că Charles Dickens fusese mai atașat de sora soției lui, Mary, modelul pentru personajul Dora Copperfield. În 1844-1845 a locuit în Elveția, Italia și Franța. Între 1858-1868 a ținut conferințe în Anglia și America.
A debutat în 1833 cu schița „A Dinner at Poplar Walk”, apărută în gazeta „Monthly Magazine”. Între anii 1836-1837 a publicat „Sketches by Boz”. A mai publicat „The Posthumous Papers of the Pickwick Club” („Documentele postume ale clubului Pickwick”, roman, 1836-1837); „The Adventures of Oliver Twist” („Aventurile lui Oliver Twist”, roman, 1837); „A Christmas Carol” („Colindă de Crăciun”, 1873); „Barnaby Rudge” (roman, 1841); „The Life and Adventures of Martin Chuzzlewit” („Viata și aventurile lui Martin Chuzzlewit”, roman, 1843); „The Chimes” (roman, 1845); „The Cricket of the Heart” (roman, 1846), „Dombey and Son” („Dombey și Fiul”, roman, 1848).
În 1850 a dat tiparului romanul „David Copperfield”, urmat de „Bleak House” („Casa umbrelor”, 1853) și „Hard Times” (1854), „Little Dorrit” („Micuța Doris”, 1855), „A Tale of Two Cities” („Poveste despre două orașe”, 1859).
Romanul „Great Expectations” („Marile speranțe”) a apărut prima dată sub formă de foileton, începând din decembrie 1860. Tot în 1860 a publicat „The Uncommercial Traveller. Our Mutual Friend” este penultimul roman de mistere scris de Charles Dickens, apărut în 1865. Ultimul roman de acest fel „The Mistery of Edwin Drood”, (1870), a rămas neterminat.
A murit la 9 iunie 1870, la vârsta de 58 de ani, în urma unui atac de cord.

150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur pe teritoriul de azi al României

Anul acesta se împlinesc 150 de ani de la fabricarea primei locomotive cu abur din România care a purtat numele de „Resicza 2”. În prezent ea este piesa centrală a Muzeului de Locomotive cu Abur Reșița, inaugurat la data de 29 aprilie 1972 în Zona Triaj.

Iată și câteva caracteristici tehnice ale locomotivei: An fabricație: 1872, Constructor: St.E.G. – Reșița, Tip: Bt-n2, Număr fabricație: 1, Număr circulație: 2,
Ecartament îngust: 948 mm, Lungime: 4.47 m, Greutate în stare de serviciu: 11.5 t, Combustibil: cărbune, Diametrul roților: 711 mm, Forța de tracțiune: 1.125 tf.

Deoarece în documentele vremii nu există menționată o dată exactă a ieșirii pe poarta fabricii a primei locomotive românești, putem considera anul 2022 propice marcării acestui eveniment în diverse locații, cu manifestări și expoziții care să nu fie restricționate de o anumită dată. Mergând pe această idee membrii Asociației Filateliștilor din județul Caraș-Severin au început anul cu un plic și o ștampilă aniversară care a fost aplicată pe data de 3 ianuarie 2022 la Oficiul Poștal 1 din Reșița. 

Pentru ziua de vineri, 29 aprilie 2022, tot la Reșița, va fi aplicată o nouă ștampilă bilingvă (româno-germană) pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 1. Totodată membrii Asociației Filateliștilor din județul Caraș-Severin intenționează realizarea și a unei ștampile aniversare cu prilejul semicentenarului Muzeului de locomotive care va avea loc tot în aceea zi. În momentul în care vom primi și imaginea acestei ștampile o vom face publică.