Publicitate

17 ianuarie 2021

45 de ani de la înființarea Secției de Științe Naturale din cadrul Muzeului Județean Maramureș

Pe data de 17 ianuarie 1976 este primul moment crucial pentru viitorul Muzeu de Mineralogie – Consiliul Popular al Județului Maramureș decide înființarea, în cadrul Muzeului Județean Maramureș a Secției de Științe Naturale, cu sediul principal în clădirea „Casa Iancu de Hunedoara”. Această secție va gestiona întregul fond de minerale aparținând Muzeului (circa 6.000 de eșantioane) și i se încredințează coordonarea întregii activități din cadrul rezervațiilor naturale și a celorlalte obiective protejate din județ. Șef al secției a fost numit Victor Gorduza, conservator Ecaterina Pop, iar supraveghetor Rozalia Reisfeld.

14 ianuarie 2021

150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni

Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, timbrul românesc marchează Ziua Culturii Naționale. Pentru a evidenția o tematică abordată în premieră, Romfilatelia introduce în circulație, pe data de 15 ianuarie 2021, emisiunea de mărci poștale „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni”, eveniment care a avut loc la Mănăstirea Putna, în anul 1871.
Cele trei mărci poștale ale emisiunii reproduc, într-o asociere grafică sugestivă, alături de edificiul bisericii unde este înmormântat Ștefan cel Mare, portretele poetului Mihai Eminescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei), scriitorului Ioan Slavici (pe timbrul cu valoarea nominală de 8,50 lei) și tânărului compozitor și interpret Ciprian Porumbescu (pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei).
Blocul cu cele trei timbre dantelate alătură imaginii bisericii Mănăstirii Putna portretele personalităților amintite și fotografia urnei omagiale, aflate în prezent în Muzeul Mănăstirii Putna.
Mapa filatelică este realizată în tiraj limitat de 248 exemplare și este echipată cu blocul special nedantelat al emisiunii numerotat de la 001 la 248, precum și cu reproducerea pe hârtie specială a facsimilului unei scrisori semnate de Ioan Slavici și Mihai Eminescu.

12 ianuarie 2021

Aurul

Aurul (Au) este metalul cu cea mai veche și grandioasă istorie. A fost râvnit în mod constant de-a lungul secolelor, fiind declanșator de războaie și isterii colective. Datorită calităților estetice deosebite - culoare, luciu, stabilitate chimică - este cel mai prețios metal pentru confecționarea bijuteriilor, dar are și alte multiple utilizări în electronică, electrotehnică și medicină. Secole la rândul au fost utilizat și la baterea monedelor care astăzi au devenit foarte valoroase. În combinație cu alte metale prețioase (de exemplu argint) în ultimii ani au fost emise și mărci poștale apreciate de către filateliști.


275 de ani de la nașterea pedagogului elvețian Johann Heinrich Pestalozzi

Johann Heinrich Pestalozzi (n. 12 ianuarie 1746, Zürich, Confederația Veche a Elveției – d. 17 februarie 1827, Brugg, Elveția) a fost un pedagog elvețian și reformator al educației. A îmbogățit și reînnoit conținutul și metodele învățământului primar, fiind considerat întemeietorul școlii populare.
Pestalozzi a fost influențat atât de iluminism, cât și de romantism. Astfel, a considerat că îmbunătățirea situației maselor populare se poate realiza în primul rând prin educație și instrucție, care ar trebui să se desfășoare, atât în școală cât și în mediul familial, conform naturii, adică să descopere și să stimuleze abilitățile înnăscute al copilului.
Considerând că tineretul trebuie să fie înzestrat nu numai cu cunoștințe, ci și cu deprinderi practice, a preconizat îmbinarea instrucțiunii cu munca productivă. Principiile școlii pestalozziene au fost preluate, cu unele îmbunătățiri, de întreaga pedagogie științifică: intuiția, stimularea activității proprii a copilului, respectarea individualității lui, asigurarea dezvoltării armonioase și echilibrate a omului și încadrarea în comunitatea educativă (de la familie până la umanitate).