Publicitate

31 martie 2022

În căutarea unei ștampile rare pentru istoria filateliei băimărene

Zilele trecute, documentându-mă pentru o nouă lucrare privind istoria filatelică a județului Maramureș, am găsit o știre privind existența unei ștampile publicitare machetată în 1979 de către regretatul profesor Gheorge Makara. Este vorba despre ștampila care a fost aplicată complementar pe corespondența expediată în perioada 8 – 10 decembrie 1979 la oficiul de tranzit din Baia Mare prin care toți băimărenii îi uram succes Rodicăi Dunca, gimnastă la C.S.M. Baia Mare și membră a lotului național. Să nu uităm că în acel an echipa României la gimnastică a cucerit primul titlu de campioană mondială la echipe din istoria gimnasticii românești. 

Ștampila de care vorbeam are legenda „Fort Worth S.U.A. / 2 – 9 decembrie 1979 / Succes / Rodica Dunca / C.S.M. Baia Mare”. Din păcate în sursele mele de informare nu am găsit până la această dată nicio reproducere a vreunei piese filatelice. Adresez, pe această cale, rugămintea către cei pasionați de marcofilie dacă dețin în colecția lor o astfel de piesă să-mi trimită o scanare color, la 300 dpi, pe adresa de e-mail timbrufilatelic@yahoo.com în vederea indexării în noul volum aflat în lucru. Le mulțumesc de pe-acum, anticipat, tututor celor care doresc să se implice voluntar în acest nou proiect, putându-mi semnala, de asemenea (la aceeași adresă), orice piesă filatelică reprezentativă pentru județul Maramureș.

29 martie 2022

300 de ani de la zidirea Bisericii Kretzulescu

Biserica Kretzulescu, cunoscută și sub grafia Biserica Crețulescu este un lăcaș de cult ortodox din București situat în Sectorul 1 pe Calea Victoriei nr. 47.
Biserica Kretzulescu, considerată unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură ale orașului de la sfârșitul perioadei brâncovenești, a fost ridicată între anii 1720 -1722 prin grija marelui logofăt Iordache Crețulescu și a soției sale Safta, una din fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu.
Marele logofăt a construit în vecinătatea bisericii și un han, nu numai pentru că așa se obișnuia în aceea vreme, dar și pentru faptul că aici se afla, pe atunci, bariera de nord a orașului, pe „ulița cea mare” sau „Podul Mogoșoaiei”, în locul numit pe atunci „Puțul cu zale”.
Cu prilejul aniversării a 300 de ani de la finalizarea lucrărilor, filatelistul român Valentin Golea a machetat un frumos plic aniversar având în semiilustrație o fotografie reprezentativă a acestui edificiu încadrat în patrimoniul UNESCO. Plicul a fost francat cu cele două timbre ale emisiunii „Sfintele Paști” care au fost obliteriate cu ștampila „Prima zi a emisiunii” în data de 22 martie 2022. Plicul poartă, complementar, și ștampila de zi a Oficiului Poștal nr. 37 din București, loc de unde s-a făcut expedierea (click pe imagine pentru mărire). Plicul a circulat în regim de corespondență prioritară internă, recomandată. Îi mulțumesc și pe această cale lui Valentin pentru exemplarul trimis.

28 martie 2022

Maramureșul de nord și elicopterele MI-34

Puțini știu că în Dubove (Maramureșul de nord, Ucraina), situat la 20 km vizavi de Săpânța, a funcționat, începând din 1978 și până prin 2007, o uzină de producție de elicoptere și piese de avioane (Întreprinderea de Producție a Elicopterelor Zakarpattia din Dubove).
Aici, câteva mii de angajați au produs scaune și alte elemente pentru mai multe tipuri de avioane, printre care unicul AN-225, cel mai mare avion din lume (distrus recent de către ruși).
Și tot aici au fost ansamblate, începând din 1986, șasiurile elicopterelor de tip MI-34 (în imagine, reprodus pe un timbru emis în anul 2009).
La final, fabrica a ajuns să producă sănii pentru copii și antene satelit, înainte să fie închisă și vândută la fier vechi, acum câțiva ani...În urma sa, au rămas, pe ambele maluri ale Tisei, multe porți confecționate din aluminiu aeronautic...

26 martie 2022

Fanteziile florei

Romfilatelia, în colaborare cu Grădina Botanică „Dimitrie Brandza” a Universității din București, continuă seria emisiunilor de mărci poștale dedicate florei și introduce în circulație, marți, 29 martie 2022 o emisiune alcătuită din patru timbre (48 x 33 mm), patru minicoli (120 x 123 mm), un plic „prima zi” (196 exemplare) și o mapă filatelică specială (182 exemplare) intitulată „Fanteziile florei” (LP 2362). Mărcile poștale, machetate de George Ursachi, ilustrează pe timbrul cu valoarea nominală de 4 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 1 și 2 kg) Orhideea egretă (Habenaria radiata), pe cea de 6,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) Orhideea rățușca zburătoare (Caleana major), pe cea de 10 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) Floarea îngerului (Peristeria elata), iar pe cea de 10,50 lei (contravaloarea taxei de recomandare externă) Floarea papagalului (Impatiens psittacina).

25 martie 2022

40 de ani de la marele meci de fotbal din cadrul Cupei Cupelor care a avut loc în Baia Mare

Fotbal Club Baia Mare, echipă aflată în divizia B din motive financiare, a reuşit să ţină piept deţinătoarei Cupei Cupelor (Real Madrid) din sezonul fotbalistic al anului 1982. Băimărenii au reușit atunci o performanţă greu de egalat în istoria clubului maramureşean, într-un meci extrem de echilibrat. Au fost cu adevărat la înălţime mai ales atunci când s-a produs şi o fază extrem de controversată care a rămas în amintirea tuturor celor prezenți: şutul năprasnic al lui Koller care a lovit bara transversală. Publicul a pretins că mingea căzuse în spatele liniei porţii, reclamând la acea fază că ar fi fost vorba de un gol anulat pe nedrept de arbitri, ţinând capul de afiş al discuţiilor despre fotbal vreme de câteva luni. S-a vorbit și scris mult pe această temă în zadar, pentru că meciul s-a terminat cu scorul de 0-0.
Din punct de vedere marcofil Cercul Filatelic al Bibliotecii Județene Maramureș din Baia Mare, cu sprijinul Direcției Județene de Poștă și Telecomunicații, a realizat o flamă publicitară mecanică (61 x 29 mm), cu dată variabilă, prin care publicul era chemat la marele meci din 15 septembrie 1982. Ștampila a fost aplicată în Oficiul Poștal de Tranzit din Baia Mare. Semnalam această flamă și în lucrarea „Elemente de patrimoniu filatelic al municipiului Baia Mare”, apărută în anul 2021 la Editura Bibliotecii Județene „Petre Dulful” din Baia Mare, la pagina 127. Din păcate la data publicării cărții nu am intrat în posesia nici unei piese filatelice care să ilustreze evenimentul (aveam doar amprenta ștampilei). Zilele trecute filatelistul băimărean Zoltan Pașca (căruia îi mulțumesc și pe această cale), după ce a citit lucrarea, m-a căutat și mi-a adus (spre scanare și informare) un plic francat cu marca poștală cu valoarea nominală de 2,15 lei din emisiunea „Campionatul Mondial de Fotbal - 1982” care a fost obliterată cu această flamă publicitară. Adresez din nou rugămintea ca cei care dețin piese filatelice reprezentative pentru istoria filatelică a județului Maramureș să mă contacteze (prin e-mail la timbrufilatelic@yahoo.com sau pe facebook) în vederea indexării lor. În prezent lucrez la faza de documentare la o nouă lucrare monografică de gen care își propune indexarea a cât mai multor piese filatelice (plicuri ocazionale, ștampile speciale, cărți poștale, maxime, plicuri ș.a.) ce leagă Maramureșul de filatelia românească (și nu numai). Prin urmare, orice informație este binevenită!


80 de ani de la nașterea poetei Ana Blandiana

Ana Blandiana (nume literar al Otiliei-Valeria Coman, căsătorită Rusan) s-a născut la Timişoara pe data de 25 martie 1942. A urmat studii de filologie romanică, fiind licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Cluj.
Cărţile sale de poezie şi de proză au apărut în traducere, începând din 1982, la prestigioase edituri din Polonia, Germania, Italia, Marea Britanie, Spania, Estonia, Suedia, Norvegia, Ungaria, Franţa, Olanda, Bulgaria, Letonia, Albania, Serbia, Slovenia, Macedonia, China, Coreea de Sud.
În 1990, Ana Blandiana reînfiinţează PEN Clubul Român, al cărui preşedinte devine. Este unul dintre iniţiatorii Alianţei Civice, pe care o conduce între 1991 şi 2001. Fondator şi preşedinte al Academiei Civice, care realizează, sub egida Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei, de la Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie „Stéphane Mallarmé” şi a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).
Acum la împlinirea frumoasei vârste de 80 de ani am machetat un întreg poștal (plic) aniversar și îi urăm și pe această cale un călduros „La mulți ani!”.

24 martie 2022

Bicileta și calitatea vieții

În urmă cu câteva zile, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a adoptat pentru prima dată în istoria existenței sale un act care promovează utilizarea bicicletei în întreaga lume pentru a îmbunătăți calitatea vieții.
Iată, în continuare, câteva beneficii rezultate în urmă utilizării bicicletei:
- ajută la menținerea și îmbunătățirea stării de sănătate: utilizând bicicleta în oras, se pot arde ușor peste 600 de calorii în decurs de o oră, iar pe parcursul primului an de utilizare zilnică a bicicletei se poate reduce greutatea corporala cu până la 10 kg
- în utilizarea ei, bicicleta nu arde combustibil
- bicicleta poate fi mai eficientă în deplasarea urbană decât mașina
- întreținerea unei biciclete costă mult mai puțin decât a unei mașini
- bicicleta poate sa fie alternativă pentru a doua mașină a unei familii
- reprezintă o modalitate de deplasare pentru cei care nu își permit o mașină
- pe locul de parcare al unei mașini se pot parca 10 biciclete
- utilizarea bicicletei duce la reducerea deteriorării carosabilului și implicit la reducerea costurilor de întreținere a acestuia ceea ce înseamnă bani economisiți în bugetul local
- producerea unei biciclete are un impact minim asupra mediului înconjurător comparativ cu al unei mașini
- studiile au demonstrat că persoanele care folosesc bicicleta zilnic sunt mult mai productive la locul de muncă: sănătos înseamnă mai bun!.
Concluzia este că bicicleta reprezintă o alternativă inteligentă a unei societăți moderne conștientă de importanța dezvoltării sănătoase a viitoarelor generații precum și a conservării mediului înconjurător.

23 martie 2022

Pildele lui Charlie Chaplin

Charlie Chaplin a trăit 88 ani. El ne-a lăsat patru pilde, demne de urmat:
1. Nimic nu este veșnic pe lumea asta, nici măcar problemele noastre.
2. Ador să merg prin ploaie pentru că nimeni nu-mi poate vedea lacrimile.
3. Cea mai pierdută zi din viață este ziua în care nu râdem.
4. Șase cei mai buni doctori din lume: 1. Soarele, 2. Odihna, 3. Exercițiu, 4. Dieta, 5. Respectul de sine și 6. Prieteni.

Ține-te de ele în toate etapele vieții tale și bucură-te de o viață sănătoasă...Viața este doar o călătorie!  Așadar, trăiește astăzi! Mâine s-ar putea să nu fie.

22 martie 2022

150 de ani de la darea în exploatare a liniei de cale ferată dintre Košice și Bohumín

Calea ferată Košice - Bohumín este o importantă linie de cale ferată care a traversat statul fostei Cehoslovacii de la vest la est. După separarea celor două țări survenită în 1991, această linie a fost împărțită în două părți atribuite teritorial Căilor Ferate din Republica Slovacă și Căilor Ferate Cehe: Košice-Žilina și respectiv Žilina-Bohumín.
Linia de cale ferată s-a născut în urma unui privilegiu regal imperial emis la 26 iunie 1866 de către autoritatea austro-ungară companiei feroviare private, Kaschau-Oderberger Bahn, pentru construcția unei linii de cale ferată care să facă legătura între Bohumín și zona industrială și exploatarea cărbunelui din Silezia (pe atunci în Prusia) cu cea a Ungariei și orașul maghiar de atunci Košice, în Slovacia de azi de est. Din lipsa fondurilor suficiente, construcția a avut dificultăți inițiale rezolvate în urma intervenției băncilor anglo-austriece.
Între 1 februarie 1869 și 1872 a fost finalizat traseul dificil de 362 km prin munți. Această calea ferată, în prezent electrificată la 3.000 volți, curent continuu, este importantă pentru transportul de mărfuri: a produselor agricole, cărbune, minerale și cherestea.
Pentru a marca aniversarea unui secol și jumătate de la darea în exploatare a acestei linii, pictorul, ilustratorul și gravorul ceh Dušan Kállay (1948) a realizat macheta unui timbru, în care vedem o locomotivă cu abur pe care se urcă diferiți muncitori și operatori feroviari.
Gravat de Jaroslav Tvrdoň (1950), marca poștală a fost tipărită în Republica Cehă de Tiskárna Hradištko în blocuri compuse dintr-un timbru, cu valoarea nominală de 1,85 euro (58 de coroane în cazul timbrului ceh), două viniete cu tematică similară și o hartă de la sfârșitul secolului al XIX-lea ca fundal.

Grigori Perelman - un geniu al matematicii

Grigori Perelman este unul dintre cei mai mari cercetători și matematicieni din istorie. Născut la Sankt Petersburg (Rusia) pe 13 iunie 1966, a rezolvat presupunerile lui Poincaré în 2002. El a rezolvat una dintre cele 10 conjecturi matematice pentru care se ofereau  un milion de dolari. În 1996 a refuzat prestigiosul premiu al Societății Europene de Matematică. Când au venit la ușa lui, un apartament de două camere din Moscova unde locuiește cu mama sa, să-i înmâneze premiul, a refuzat  banii. A declarat că este așa de fericit că  a reușit să  rezolve problema de matematică, încât nu vrea să forțeze mâna destinului. Apoi a refuzat  toate distincțiile spunând că nu-l interesează această „lume populată de idioți care distrug totul”. Pe 22 august 2006 era programat să primească medalia Fields. Aceasta este cea mai înaltă distincție în domeniul matematicii, dar Perelman nu a participat la ceremonie și a refuzat medalia.

21 martie 2022

Sfintele Paști 2022

Romfilatelia va introduce în circulație, marți, 22 martie 2022, emisiunea de mărci poștale Sfintele Paști 2022 (LP #2361), machetată de Mihail Vămășescu care este alcătuită din două mărci poștale (48 x 33 mm), ambele cu valoarea nominală de 2,60 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea de până în 50 de grame), o coliță dantelată, cu valoarea nominală de 32 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare exerne cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), două minicoli, un plic „prima zi” (256 de exemplare), precum și un album filatelic special (241 de exemplare). În acest an, icoanele ilustrate în cadrul emisiunii, au fost selectate din patrimoniul Biserica Kretzulescu din București, care, împlinește 300 de ani de la zidire. Cele două mărci poștale ale emisiunii, alături de o coliță filatelică, dedicate Paștelui din acest an, prezintă în imaginile lor o istorie biblică ușor de descifrat și mai ales ușor de înțeles: Intrarea în Ierusalim (marca coliței filatelice) în care Iisus este aclamat ca un adevărat Împărat, pentru ca după puține zile să fie judecat și condamnat la moarte prin crucificare, părăsit de semeni și ucenicii Săi, devenind simbolul dumnezeiesc al jertfei pentru mântuirea oamenilor.

18 martie 2022

Wangari Maathai va apărea pe o marcă poștală editată de ONU

Pe data de 1 aprilie 2022, Administrația Poștală a Națiunilor Unite o va onora pe Wangari Maathai, prima femeie africană care a primit Premiul Nobel pentru Pace, portretul ei fiind reprodus pe un timbru uzual cu valoarea nominală de 0,85 euro, care va fi folosită de la oficiul poștal de la Centrul Internațional din Viena, Austria, informează ediția on-line a revistei Linn's Stamp News. Traducerea în limba română a citatului din limba germană, care apare în dreapta portretului, este. Traducerea în engleză este: „Când plantăm copaci, plantăm semințele păcii și speranței”. Timbrul cu Wangari Maathai are dimensiunile de 50 x 35 mm și are o dantelură de 14:14¼ unitatăți. Tipografia Cartor Security din Franța a tipărit 10.000 de coli finite a câte 20 de mărci poștale prin sistemul de litografiere offset-duoton.

17 martie 2022

Expoziția filatelică mondială IBRA 2023

Expoziția filatelică mondială IBRA 2023, sponsorizată de FIP și recunoscută de FEPA, va avea loc în perioada 25-28 mai 2023, la Essen (Germania), cu prilejul comemorării a celei de a 75-a aniversare de la înființarea Federației Germane a Filateliștilor. Vor participa TOATE clasele de concurs de filatelie, inclusiv Cărți poștale. Taxele de participare stabilite în IREX sunt: ​​80 € per cadru, pentru toate clasele de concurs, cu excepția secțiunii Un panou (110 €) și a celei de Literatură filatelică (50 €). Pentru clasa de Literatură Filatelică va fi necesară trimiterea unui singur exemplar și include de anul acesta și pagini web și orice alt tip de lucrare în format digital. Participarea la clasa de filatelie pentru tineret este gratuită.
             Înregistrarea colecțiilor: până la 1 octombrie 2022
             Termenul de predare a colecțiilor: 1 decembrie 2022
             Plata înscrierii: 1 februarie 2023 

Comisar pentru România a fost desemnat domnul Marius Muntean. Colecționarii interesați să participe pot să-l contacteze prin e-mail la adresa: mariusvasilem@yahoo.com.

11 martie 2022

Filatelistul feroviar nr. 106

A apărut și nr. 106 (februarie 2002) al buletinului informativ al Asociației Filateliștilor Feroviari din România, primul pe acest an. În cele 78 de pagini ale publicației semnează articole pentru dvs. ing. Gabriel Mărgineanu (Locomotiva cu abur germană clasa DR 52 pentru război, Poduri combinate proiectate de inginerul Anghel Saligny, Vagoane și trenuri etajate sau „Duplex”), Aurel Maxim (cu cel de-al șaptelea episod privind Direcția Poștelor și Diligenților Moldovei din perioada 1852 - 1862), Gheorghe Ionescu (care ne prezintă noi erori, varietăți și obliterări de mărci poștale românești din perioada clasică și post-clasică), Jim Ballantyne (prezintă un scurt articol dedicat iubitorilor de căi ferate intitulat „Trainspotter”), ing. Lőrincz Tiberiu (Metroul din Budapesta), ing. Marius-Iulian Mihăiță (Funicularul din Salzburg) și Petre Maravela (Căile ferate din orașul Brăila). Ediția de față se încheie cu rubricile deja consacrate, „Filatelie feroviariară în Europa”, Literatura filatelică autohtonă și Activitatea asociației. Cei care doresc să intre în posesia revistei pot adera ca membrii în cadrul AFFR luând legătura cu președintele asociației ing. Gabriel Mărgineanu prin e-mail la adresa margineanu.gabriel@yahoo.com.

Orașele României: Miercurea-Ciuc

Romfilatelia, în colaborare cu Primăria Municipiului Miercurea-Ciuc, a introdus în circulație, joi, 10 martie 2022, o nouă emisiune de mărci poștale dedicată tezaurului arhitectonic urban al României: Orașele României: Miercurea-Ciuc (LP #2360). Cele patru timbre ale seriei (48 x 33 mm), machetate de Mihail Vămășescu, ilustrează edificii reprezentative ale orașului: Biserica franciscană din Șumuleu Ciuc și statuia Maicii Domnului (pe timbrul cu valoarea nominală de 2 lei), Gimnaziul Romano-Catolic (pe timbrul cu valoarea nominală de 3 lei), Cetatea Mikό (pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei), Patinoarul „VÁKÁR LAJOS” (pe timbrul cu valoarea nominală de 16 lei). Emisiunea este însoțită de 1 FDC (196 plicuri) echipat cu timbrele emisiunii, numerotat și obliterat cu ștampila „prima zi”.

05 martie 2022

Palatul Schönborn

Palatul Schönborn este adesea numit castel, însă el nu a avut nici odată vre-o semnificație defensivă. Această cabană de vânătoare luxoasă a fost construită la sfârșitul secolului al XIX-lea, dar în exterior el are o adevărată arhitectură stilizată, însă foarte elegantă.
Adesea este numit și Castelul Chynadievsky, deoarece după construcție, imaginea palatului a fost folosită pentru imprimarea stemei acestui oraș. Există și o altă cabană de vânătoare nu în orașul propriu-zis, ci în pădurea aflată la câțiva kilometri distanță.
Imaginea Castelului Schönborn este destul de faimoasă și se găsește adesea reprodusă pe vederi sau mpărci potșale. De la mijlocul secolului al XX-lea, în apropiere se află sanatoriul din Karpați pentru persoanele cu boli cardiovasculare. Castelul este înconjurat de un parc frumos și oricine poate merge acolo prin cumpărarea unui bilet. Și clădirea istorică se poate, de asemenea, vizita.

04 martie 2022

Anna Iaroslavna

Fiica mijlocie a lui Yaroslav cel Înțelept, care mai târziu a devenit regina Franței, Anna Iaroslavna este autoarea celor mai vechi exemple de literatură ucraineană. Semnăturile ei, care se află pe multe acte de stat, sunt înconjurate de nenumărate cruci - semne ale celor mai înalți vasali ai Franței. Prima dintre reginele Franței avea puterea regentă. Ea a fondat Abația Sf. Vincent, care funcționează și astăzi și în 2013 a fost achiziționată de Universitatea Catolică din Ucraina. Anastasia a murit cel târziu în 1094, deoarece anul acesta este deja menționată ca decedată. Potrivit legendei, ea a murit la Mănăstirea Admont din Stiria.

03 martie 2022

Măseaua ciutei

Măseaua ciutei sau Cocoşeii (Erythronium dens-canis) este o plantă cu flori erbacee bulbare perenă din familia Liliaceae, care crește până la 25 cm prin poieni și păduri de foioase, până la 700 m altitudine. Bulbul este îngust, de 30-50 mm lungime și 8-12 mm diametru. Are două frunze, inegale, cea inferioară de 55 – 90 x 15 – 45 mm, cea superioară scurtă și mai îngustă, alungite sau ovat-lanceolate, glabre, cu margini întregi, atenuate la bază. Pețiolul este alungit canaliculat, iar lamina pe față este verde brunie cu macule roșii sau purpurii. Scapul are 10-20 cm lungime, drept, îndoit spre vârf în timpul înfloriri, și erect la fructificație. Floarea este solitară, violacee, roz, gălbuie sau albă, inodoră; foliolele perigonului alungit sau liniar lanceolate, subobtuze, libere, la înflorire îndoit răsfrânte. Este originară din Europa centrală și de sud, iar arealul ei se întinde din Portugalia până în Ucraina. Este singura specie de Erythronium care apare în mod natural în Europa. Planta înflorește primăvara devreme, între lunile martie-aprilie.

02 martie 2022

150 de ani de la prima întâlnire dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle

O frumoasă maximă realizată de Suciu Petru
după o grafică de Mihai Cătrună.

Mihai Eminescu și Veronica Micle s-au cunoscut la Viena, în 1872, când amândoi aveau 22 de ani. El era student la filosofie, iar ea, căsătorită deja de opt ani şi mamă a doi copii, venise pentru a-şi trata o boală de piele. Fără a ţine cont de piedicile morale, cei doi au început timid, în capitala austroungară, o relaţie pasională, ce avea să dureze 17 ani, presărată cu despărțiri dureroase și împăcări.
El era un tânăr cu față ascuțită și ochi pătrunzători, iar ea un „înger blond” cu ochi albaștri, o femeie de o frumusețe deosebită pentru acele vremuri. Dragostea lor a rămas una dintre cele mai cunoscute povești de iubire, care au marcat literatura română.


După ce pe data de 1 martie 2022 Clubul Filatelic Turda a pus la dispoziția doritorilor în cadrul Oficiului Poștal nr. 1 din Turda o frumoasă ștampilă aniversară cu care s-au realizat și câteva frumoase maxime (una dintre ele, realizată de Petru Suciu din Turda, fiind reprodusă în deschiderea acestui material - pentru francare au fost utilizate timbre din emisiunea „Cupluri celebre. Poezia dragostei” pusă în circulație în anul 2020), este acum rândul Asociației Filateliștilor din Botoșani să ofere o altă ștampilă (amprenta ei este reprodusă în imaginea alăturată) care va fi disponibilă vineri, 18 martie 2022, la Oficiul Poștal nr. 1 din Botoșani. În cazul în care aveți posibilitatea, vă rog să îmi trimiteți și mie o vedere cu ștampila prezentată. Vă mulțumesc anticipat.

01 martie 2022

Brândușe

Pe data de 1 Martie 2022, prima zi de Mărțișor și a primăverii, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale Brândușe (LP #2359) machetată de George Ursachi. În rândul majorității oamenilor, brândușa este o floare simbol al sentimentelor puternice de dragoste și devotament. Cele patru mărci poștale ale emisiunii „Brândușe” (36 x 36 mm), reproduc imagini ale florilor cunoscute sub numele de: Brândușă de primăvară (Crocus heuffelianus), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 2,70 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame); Brândușă (Crocus danubensis), redată pe timbrul valoarea nominală de 4,50 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare interne cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame); Brândușă galbenă (Crocus chrysanthus), reprezentată grafic pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei (contravaloarea taxei de recomandare pentru o corespondență prioritară externă) și Brândușă de toamnă (Crocus banaticus), ilustrată pe timbrul cu valoarea nominală de 16 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame). Pe plicul prima zi a emisiunii (207 exemplare) este ilustrată o brândușă albastră (Crocus pallasii). Emisiunea este însoțită de un bloc special (120 x 120 mm) de 4 timbre dantelate (3.000 de exemplare) cu texte inserate pe manșetă vizibile în lumină ultravioletă.

185 de ani de la nașterea scriitorului Ion Creangă

Născut, după propria-i mărturisire dintr-un fragment de biografie, la 1 martie 1837 (sau la 10 iunie 1839, după un înscris oficial), Ion Creangă a fost primul dintre cei opt copii ai lui Ştefan a lui Petrea Ciubotariul din Humuleşti, Neamţ, şi ai soţiei sale Smaranda, născută Creangă. După ce urmează, pe rând, cursurile şcolilor din Humuleşti, Broşteni şi Târgu-Neamţ (1846–1853), apoi pe ale Şcolii Catihetice din Fălticeni (1854–1855), ajunge să studieze la Seminarul de la Socola (Iaşi). În 1859 se căsătoreşte cu Ileana Grigoriu şi un an mai târziu i se naşte unicul său fiu, Constantin. După un parcurs întortocheat, care include printre altele înscrierea la Facultatea de Teologie, curând abandonată, şi la Şcoala Normală Vasiliană de la Trei Ierarhi, al cărei director era Titu Maiorescu, ocupă prin concurs, în 1864, postul de institutor la Şcoala primară de la Trei Ierarhi. În 1865 absolvă Şcoala Normală. Este apoi institutor şi diacon. Alcătuieşte manuale şcolare. În 1871, refuză să mai respecte cutuma şi apare în biserică tuns şi cu pălărie. Publică Învăţătoriul copiilor – carte de cetit în clasele primare de ambele sexe cu litere, slove şi buchi, cuprinzând învăţături morale şi instructive, alături de C. Grigorescu şi V. Răceanu. Manualul avea să primească patru ani mai târziu, alături de Metoda noua de scriere şi cetire pentru uzul clasei I primare, avizul ministrului Titu Maiorescu pentru studierea în şcoli. În 1873 semnează câteva articole despre care se consideră că ar aduce atingere preoţimii şi este destituit din cler, pierzând totodată şi slujba de institutor. În acelaşi an obţine divorţul, după ce se retrăsese la „bojdeuca din Ţicău”, împreună cu Tinca Vartic, alături de care îşi va petrece întreaga viaţă. În 1874 îşi primeşte înapoi postul de institutor. Îi sunt publicate câteva povestiri şi poezii. În 1875, îl cunoaşte pe Mihai Eminescu, numit într-o comisie de examinare a cărţilor didactice din Iaşi. Cu ajutorul lui ajunge în cercul Junimii şi începe să publice constant poveşti şi povestiri în Convorbiri Literare. Din 1880, la sfatul bunului său prieten Eminescu, începe să pună pe hârtie Amintiri din copilărie. În anii următori se implică în diverse proiecte de manuale, îşi vede tipărite primele trei părţi din Amintiri. Starea sa de sănătate se înrăutăţeşte. După ani de suferinţă şi numeroase concedii de boală, Creangă se stinge în noaptea de 31 decembrie 1889, în urma unui atac cerebral. Partea a IV-a din Amintiri din copilărie va fi publicată postum, în anul 1892.