Publicitate

Se afișează postările cu eticheta 1 decembrie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta 1 decembrie. Afișați toate postările

05 decembrie 2022

Marea Unire în numismatică

Pe data de 1 Decembrie 2022, de Ziua Națională a României, Romfilatelia, în colaborare cu Banca Națională a României, a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „Marea Unire în numismatică” (LP #2396). Lansarea a avut loc în cadrul magazinului filatelic din str. Ion Câmpineanu, nr. 27, din București. Machetată de Mihail Vămășescu, emisiunea este alcătuită din patru mărci poștale (72 x 36 mm), un bloc filatelic de patru timbre dantelate (160 x 130 mm), două plicuri „prima zi” (280 seturi) și un album filatelic de colecție (311 exemplare).
Marca poștală cu valoarea nominală de 3,50 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1000 de grame) reproduce portretul domnitorului Mihai Viteazul, precursor al Marii Uniri (1601), existent pe reversul monedei emise în anul 2018, având ca avers redarea momentului intrării domnitorului în Alba Iulia, în fruntea oștenilor săi, la anul 1601.
Marca poștală cu valoarea nominală de 4,50 lei (contravaloarea unei corespondențe interne prioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1000 de grame) reproduce portretul Regelui Ferdinand I, după momentul Încoronării de la Alba Iulia, existent pe reversul monedei emise în anul 2016, având ca avers detalii ale elementelor sculptate pe sceptrul regal.
Marca poștală cu valoarea nominală de 6,50 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame) reproduce portretul Reginei Maria, în ipostaza de Regină încoronată a României Mari, existent pe reversul monedei emise în anul 2010, cu textul înscris în arc de cerc „Regina Maria a României Mari”.
Marca poștală cu valoarea nominală de 16 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame) reproduce Coroana Reginei Maria, existentă pe aversul monedei emise în anul 2015.
Reproducerea monedelor în imaginile mărcilor poștale este însoțită de portretele personajelor, respectiv de imaginea reprodusă în culorile reale ale Coroanei Reginei Maria.
Tirajul total al emisiunii a fost de 58.924 timbre paginate în coli de 28 de timbre cu 7 viniete (28.560 timbre), minicoli de 5 timbre cu o vinietă (17.800 timbre), blocuri de 4 timbre dantelate (11.320 timbre) și blocuri speciale de 4 timbre nedantelate (1.244 timbre).

Surse: (Romfilatelia, Poșta Română)

01 decembrie 2021

Ziua Națională a României

După unirea Transilvaniei cu România, și ziua de 1 Decembrie a devenit o zi de sărbătoare națională, fiind sărbătorită mai ales în Transilvania. Nefigurând însă printre sărbătorile naționale legalizate oficial, ziua de 1 Decembrie a căzut în uitare.
În anul 1990, după revoluția anticomunistă din anul 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 16 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 August ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională. Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.
Alegerea zilei de 1 Decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.
Prima zi națională de 1 decembrie, cu festivități centrale, s-a desfășurat în 1990 la Alba Iulia.
Ziua națională a României a mai fost sărbătorită între 1861-1866 pe data de 24 ianuarie, între 1869-1947 pe de 10 mai, iar mai apoi, între 1948-1989, în ziua de 23 august.


27 noiembrie 2021

Arcul de Triumf, bornă a istoriei (1941-2021)

Cu ocazia Zilei Naționale a României, Romfilatelia, în colaborare cu Ministerul Apărării Naționale și Arhivele Militare Naționale Române, va introduce în circulație miercuri, 1 Decembrie 2021, emisiunea de mărci poștale Arcul de Triumf, bornă a istoriei (1941-2021).
Emisiunea aniversară (LP #2348), alcătuită dintr-o marcă poștală (72 x 33 mm) cu valoarea nominală de 10 lei (contravaloarea unei corepondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) și un plic „prima zi”, machetată de George Ursachi, ilustrează sugestiv parada militară din 1941 (marca poștală) și o paradă militară actuală de 1 decembrie (plicul „prima zi” realizat în 251 exemplare). Detaliul de arhitectură a Arcului de Triumf simbolizând Victoria și vignetele care reproduc efigiile Reginei Maria și Regelui Ferdinand I rezumă armonios ideea și semnificația evenimentului dedicat cinstirii eroilor și Regilor „Întregitori” ai României Mari.

Pentru cei care doresc să-și realizeze piese filatelice aniversare, ștampila „Prima zi” poate fi aplicată în data de miercuri, 01.12.2021, la magazinul filatelic din București, str. J.L.Calderon nr. 1-3 sector 2, între orele 9.00 – 13.00.

06 noiembrie 2021

De la 1 decembrie cresc tarifele pentru expedierea corespondenței

Majorările tarifare din acest an nu ocolesc nici sfera serviciilor poștale. Poșta Română a anunțat că de la 1 decembrie 2021 va majora tarifele pentru expedierea corespondenței. Astfel, pentru o scrisoare simplă, până în 50 de grame, expediată neprioritar, în țară, vom plăti 2,60 lei (față de 2,00 cât este în prezent), iar extern vom achita 6,50 lei (față de 5,50 lei cât este astăzi). Pentru aceași scrisoare expediată prioritar vom achita 3,90 lei (față de 3,10) intern, respectiv 10 lei (față de 9 lei) pentru străinătate. De menționat este faptul că pentru corespondența internațională nu toate țările acceptă corespondență neprioritară.

Luând în calcul noile tarife, am făcut o analiză asupra nominalelor timbrelor emise în acest an și am constat următoarele: 

Pentru tariful de 2 lei (contravaloarea unui imprimat intern cu greutatea de până în 50 de grame) se găsesc încă suficiente timbre din cele 16 emisiuni. Din luna februarie și până în octombrie Poșta Română achiziționase 1.520.500 mărci poștale cu această valoare nominală.

Nu știu câte mărci au mai rămas din cele 77.200 emise în cele două emisiuni din luna februarie cu nominalul de 2,10 lei necesare pentru francarea imprimatelor cu greutatea cuprinsă între 51 și 100 de grame. Nu ar fi exclus ca în această perioadă în stocurile Poștei să mai existe cantități mari de timbre cu nominalele de 1 leu și 1,10 lei emisie în anul 2018 în seria cu Români celebri, care vor fi folosite intens în combinații diverse și pentru alte francaturi.

Nu mai puțin de nouă emisiuni din acest an, dar totuși cu puține timbre achiziționate de CNPR - doar 25.000 mărci, au valoarea nominală de 2,20 lei (contravaloarea unui imprimat intern cu greutatea cuprinsă între 101 și 500 de grame). Nu-mi fac mari speranțe să întâlnim vre-una din aceste timbre pe plicuri ci mai degrabă uzualele emise în anii anteriori.

Pentru tariful de 2,60 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame) există un singur timbru emis în luna februarie din care Poșta Română a achiziționat 4.000 de exemplare. Având în vedere că de la începutul anului și până în prezent acest tarif corespondea expedierii unui imprimat intern cu greutatea cuprinsă între 501 și 1.000 de grame, am rezerve că în stoc ar mai exista cantități suficiente ca să vedem Șoimul pitic pe corespondența uzuală în acest final de an.


Și pentru tariful de 2,70 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 51 și 100 de grame) există un singur timbru emis în luna ianuarie din care Poșta Română a achiziționat doar 3.200 de exemplare. Având în vedere că de la începutul anului și până în prezent acest tarif corespondea expedierii unei corespondențe interne cu greutatea cuprinsă între 501 și 1.000 de grame, am rezerve că în stoc ar mai exista cantități suficiente ca să-l revedem pe Mihai Eminescu pe corespondența expediată în acest final de an.

Pentru tariful de 3,00 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 101 și 500 de grame) nu au fost emise în acest an, până la data publicării prezentului articol, nici o marcă poștală. Francatura ar putea fi compusă prin combinarea valorilor de 1,50 lei emise în nu mai puțin de cinci emisiuni.

Ceva mai ușor ar putea fi realizarea francturii de 3,50 lei (contravaloarea unei corespondențe interne  neprioritare sau a unui imprimat cu greutatea cuprinsă între 501 și 1.000 de grame) prin combinarea timbrelor cu nominalele de 1,50 lei și 2,00 lei sau 1,40 lei cu 2,10 lei. Și tariful de 4 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare sau a unui imprimat cu greutatea cuprinsă între 1.001 și 2.000 de grame) ar putea fi ușor acoperit prin combinarea timbrelor cu nominalul de 2 lei (sunt destule) sau al celor cu nominalele de 1,40 lei și 2,60 lei. Totul depinde acum de stocurile existente în oficiile poștale și imaginația celui care aplică mărcile pe plic.

Tarifele de 3,90 lei (contravaloarea unei corespondențe interne prioritare cu greutatea de până în 50 de grame), 4,30 lei (contravaloarea unei corespondențe interne prioritare cu greutatea cuprinsă între 51 și 100 de grame) și 4,40 lei (contravaloarea unei corespondențe interne prioritare cu greutatea cuprinsă între 101 și 500 de grame) vor pune imaginația la lucru. Cred că vom avea parte de francaturi spectaculoase cu mărci emise (și rămase pe stoc) din ultimii patru ani.

Ultimele mărci poștală cu valoarea nominală de 4,50 lei (contravaloarea unei corespondențe interne  prioritare cu greutatea cuprinsă între 501 și 1.000 de grame) au fost emise în 2018. Cele șapte emisiuni au totalizat atunci 83.200 de timbre necesare serviciile poștale. Totuși au trecut patru ani, nu știu câte supraviețuit nevândute. Tariful însă va putea fi ușor constituit mai ales că în oficiile poștale există încă mari cantități de timbre cu nominalul de 50 de bani (Liliuța din 2013), după cum am constat ieri când mi-am făcut aprovizionarea periodică de mărci poștale necesare pentru a-mi franca singur corespondența.

Mă întreb însă ce combinații vor fi realizate în primele zile în oficiile poștale mici și forte mici dacă va trebuit aplicat tariful de 4,60 lei (contravaloarea unei corespondențe interne prioritare cu greutatea cuprinsă între 1.001 și 2.000 de grame). Dacă nu se mai găsesc rătăciți câțiva Șoimi pitici, atunci nu există nici o șansă de franctatură mixtă doar cu timbre emise în acest an.

La prima vedere am putea franca ușor o scrisoare de 6,50 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame). Timbre cu nominale de 1,50 lei și 5 lei au fost emise în acest an, dar și utilizate. Bineînțeles că colile întregi de uzuale existente încă în stoc își vor da concursul și în salvarea acestei situații.

Nu știu dacă din cele 7.800 de timbre cu nominalul de 8,50 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea cuprinsă între 51 și 100 de grame) emise în primele două emisiuni ale acestui an vor supraviețui câteva până în luna decembrie pentru a putea fi folosite independent. Dar soluții există: 7,00 lei + 1,50 lei va fi probabil cea mai comună combinație posibilă. Asta doar dacă ne rezumăm la ce s-a emis în acest an.

Și o corespondență externă prioritară cu greutatea de până în 50 de grame se pare că va avea parte de o francatură multicoloră. Rezumându-ne la nominalele din acest an, pentru cei 10 lei car vor fi percepuți ar fi posibile următoarele combinații: 1,50 lei + 8,50 lei; 2 x 1,50 lei + 7 lei, 3 x 1,50 lei + 5,50 lei sau 2 x 5 lei.

12 lei vor trebui plătiți pentru o scrisoare externă prioritară cu greutatea cuprinsă între 51 și 100 de grame. Cea mai uzuală combinație ar putea fi compusă din timbrele cu nominalele de 1,50 lei și 10,50 lei.

Pentru o corespondență externă cu greutatea cuprinsă între 101 și 500 de grame va trebui să achităm 16 lei. Francatura ar putea fi realizată lejer cu timbrele cu nominalele de 5,50 lei și 10,50 lei emise în acest an.

Nu mai puțin de 93.400 de timbre din 16 emisiuni cu nominalul de 19,50 lei au fost achiziționate anul acesta de Poșta Română. Nu cred că stocul ridică probleme în vederea francării corespondenței externe prioritare cu greutatea cuprinsă între 101 și 500 de grame.

Pentru următoarele trepte de greutate, cu tarifele de 32 lei, 34 lei, 58,50 lei și 60 lei vor fi puse la grea încercare stocurile de timbre existente. Asta doar dacă ne rezumăm la ceea ce există la această oră în oficiile poștale. Să nu uităm că programul editorial al Romfilatelia pentru acest an prevede lansarea a încă 5 emisiuni de mărci poștale, iar lucrurile s-ar putea aranja de la sine. Trei dintre ele sunt preconizate să vadă lumina tiparului pentru luna în curs. Așadar toate scenariile prevăzute de mine aici ar putea fi date peste cap. Să vedem însă ce ne rezervă viitorul.

Dacă și vouă vă place să vă francați singuri corespondența cu mai multe mărci poștale provenite din emisiuni diferite, faceți o vizită pe la oficiile poștale din zonă și achiziționați-vă mărci cât mai diverse. Sunt curios dacă în afară de uzuale mai găsiți și alte timbre.

01 decembrie 2020

100 de ani de când consiliul orășenesc al orașului Brașov a donat Castelul Bran Reginei Maria a României

Castelul Bran este un monument istoric și arhitectonic situat în Pasul Bran-Rucăr, la 30 de kilometri de Brașov.
Un document emis de regele Ludovic I al Ungariei (1342-1382) la 17 noiembrie 1377 în Zvolen le confirmă sașilor din Scaunul Brașovului dreptul de a ridica, conform promisiunii, pe cheltuiala și cu meșterii lor, o nouă cetate de piatră la Bran. Cu această ocazie, regele le promite brașovenilor că, dacă Țara Românească va ajunge „în mâinile noastre”, atunci vama va fi mutată de la Rucăr la Bran. Referința din textul documentului din 1377 cu privire la o „nouă cetate de piatră” permite deducția că fortificația de piatră, ce urma să fie edificată pe acest loc, a fost precedată de o întăritură de graniță mai veche. Această cetate, probabil din lemn, a fost ridicată de cavalerii teutoni între 1211-1225. Ea îi este atribuită magistrului Theodorikus. În secolul al XIII-lea, teritoriul cetății Bran a fost supus jurisdicției comitatului regal de Alba Iulia.
La 1 decembrie 1920, din inițiativa primarului Karl Ernst Schnell, Consiliul Orășenesc Brașov a donat castelul reginei Maria a României, în semn de recunoștință față de contribuția sa la înfăptuirea Marii Uniri. La moartea reginei, în 1938, castelul a fost moștenit de către fiica sa preferată, principesa Ileana, căsătorită cu un membru al fostei familii imperiale de Habsburg. După 1948 Castelul Bran a fost naționalizat și a intrat în proprietatea statului român. Castelul a fost deschis vizitelor publice începând cu 1956, fiind amenajat ca muzeu de istorie și artă feudală. În 1987 a intrat în restaurare, lucrare finalizată în linii mari în 1993. Castelul se redeschide ca muzeu și reintră în circuitul turistic.

11 noiembrie 2020

380 de ani de când Portugalia își câștigă independența față de Spania iar João IV devine rege

Ioan al IV-lea (18 martie 1603 – 6 noiembrie 1656) a fost rege al Portugaliei din 1 decembrie 1640 până la moartea sa. A fost nepotul Ecaterinei, Ducesă de Bragança care în 1580 a pretins coroana portugheză și a declanșat lupta pentru tronul Portugaliei. Ioan a fost supranumit Ioan Restauratorul (João o Restaurador). În ajunul morții sale în 1656, Imperiul portughez a atins apogeul acoperind aproape 3 miliarde de acri. 


01 decembrie 2019

Ziua mondială de combatere a SIDA

Ziua mondială de combatere a SIDA, sărbătorită pe 1 decembrie în fiecare an, este dedicată creșterii gradului de conștientizare a pandemiei de SIDA cauzată de răspândirea infecției cu HIV. Oficialii guvernului și ai sănătății amintesc ziua, de multe ori cu discursuri sau forumuri cu privire la subiectele SIDA. Din 1995, Președintele Statelor Unite ale Americii a proclamat oficial Ziua mondială SIDA. Guvernele din alte țări au urmat exemplul și a emis anunțuri similare. SIDA a ucis mai mult de 25 de milioane de oameni între 1981 și 2007, și un procent estimat de 33.2 milioane de oameni trăiesc cu HIV în întreaga lume începând cu anul 2007, aceasta este una dintre cele mai distructive epidemii din istorie. În ciuda accesului îmbunătățit la tratamentul antiretroviral și îngrijire în multe regiuni ale lumii, epidemia SIDA a luat un procent estimat la 2 milioane de vieți în 2007, din care aproximativ 270.000 au fost copii. (Sursa: Wikipedia)

01 decembrie 2018

100 de ani de la Marea Adunare Națională de la Alba Iulia

Pagină de exponat de maximafilie
având ca tematică Marea Unire
Marea Adunare Națională de la Alba Iulia a avut loc la 1 decembrie 1918, a fost convocată de către Marele Sfat Național Român, prin Consiliul Național Român Central de la Arad, la care au participat 1228 de deputați pentru a vota Rezoluția de la Alba Iulia, prin care se pecetluia Unirea Transilvaniei cu Regatul Român. Marea Adunare Națională a avut loc în Sala Cazinoului din Alba Iulia.
La 15 noiembrie 1918, după eșecul tratativelor cu delegația maghiară condusă de ministrul Oszkár Jászi, între 12 - 14 noiembrie 1918, Consiliul Național Român Central ia hotărârea de a declara unirea românilor transilvăneni, crișeni, bănățeni și maramureșeni cu Regatul României într-o Mare Adunare Națională. Hotărârea este cuprinsă în Regulamentul pentru alegerea deputaților care urmau să voteze Unirea cea Mare. Alegerea deputaților urma să se facă în următoarele 10 zile în conformitate cu Legea electorală din 1910, pe circumscripții, în toate localitățile desemnate a fi centre electorale. Numărul deputaților aleși, s-a decis a fi cinci pe circumscripție electorală, aleși prin vot universal deschis.
La 20 noiembrie 1918 Consiliul Național Român Central anunță convocarea Marii Adunări Naționale la Alba Iulia. În discuție au mai fost luate orașele Blaj și Sibiu, dar s-a optat pentru Alba Iulia datorită faptei lui Mihai Viteazul de la 1600 și a supliciului conducătorilor Revoluției de la 1784 în cetatea orașului. Alba Iulia fiind numită în Actul Convocării, cetatea istorică a neamului nostru.

21 noiembrie 2018

Centenarul Marii Uniri - 1 Decembrie 1918

Chiar de 1 Decembrie la Oficiul Poștal nr. 1 din Rădăuți va fi activitate de sărbătoare națională. Un oficiant al administrației poștale va asigura continuitatea prin aplicarea pe corespondența prezentată a ștampilei ocazionale realizată de către Clubul Filatelic „Luca Arbure” Suceava. Felicitări organizatorilor!
Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Publicitate

Persoane interesate