Conexiuni, episodul 2: Cu Leonard Alexandru Pop, despre timbre și trenuri

Anul 2021 din perspectivă poștalo-filatelică și programul editorial pentru anul 2022

Am ajuns din nou la vremea bilanțurilor. Am avut un an bogat în ceea ce privește numărul de emisiuni filatelice (44, cu trei mai puține ca anul trecut), cuprinzând 25 de valori nominale diferite (cu cinci mai multe), ceea ce reprezintă 134 de mărci poștale diferite (-11) și 13 colițe (-2) totalizând 151 de piese filatelice (-9). În circuitul poștal au ajuns, prin alocare directă, 2.771.550 mărci poștale (cu 2.094.600 mai puține ca anul trecut) cu 147 de valori nominale (-13). Cele mai multe mărci emise în acest an au avut valoarea nominală de 2 lei (17) fiind achiziționate de CNPR 1.528.200 exemplare. Unele emisiuni au fost reprogramate, altele au apărut ulterior, iar una a fost anulată (2021, Campionatul European UEFA EURO U21 care ar fi trebuit să apară în luna martie). Comparativ cu anul trecut am putea spune că am avut o scădere din toate punctele de vedere, inclusiv din punct de vedere calitativ (multe dintre timbrele emise în acest an putând concura în clasamentul de cea mai urâtă marcă poștală).

 

În urmă cu ceva timp pe site-ul Romfilatelia a fost dată publicității și programul editorial pentru anul 2022. Sunt preconizate 47 de emisiuni și 4 rezerve, Romfilatelia rezervându-și dreptul de a redimensiona programul emisiunilor de timbre, comunicând în timp util orice modificare. Dar să aruncăm o privire asupra acestei prime variante de emisiuni propus:

IANUARIE

    Personalități (uzuale)
    Parcuri Naționale din România, Parcul Călimani
    Ministerul Cultelor, 160 de ani
    Vinerea verde „Stop! Azi mașina stă pe loc!”

FEBRUARIE

    Anul Tigrului
    Jocurile Olimpice de Iarnă, Beijing 2022
    Octav Băncilă, 150 de ani de la naștere
    Animale tip dalmațian

MARTIE

    Brândușe
    Orașele României, Miercurea Ciuc
    Sfintele Paști 2022
    Fanteziile florei

APRILIE

    Mitropolitul Calinic, 200 de ani de la naștere
    Europa 2022. Povești  și mituri
    Colecții. Palatul Elisabeta
    30 de ani de la semnarea Convenției Mării Negre (1992-2022)

MAI

    Trandafiri
    Păsări de noapte
    Pictori si gravori ai bancnotelor românești
    Ciuperci necomestibile

IUNIE

    Ziua Transplantului
    Comorile Peleșului
    Specii invazive
    Ziua Dunării

IULIE

    Animale inteligente
    Ziua Mărcii Poștale Românești. Evenimente
    Rațe și gâște sălbatice
    Colibri

AUGUST

    Rase de cai
    Colecții românești. Telefoane
    Plante endemice din Munții Carpați
    Fanteziile faunei

SEPTEMBRIE

    Avram Iancu, 150 de ani de la moarte
    Curtea de Conturi a României (1992-2022)
    Emisiune comună, România- Ordinul Suveran Militar de Malta
    Gara de Nord, 150 de ani
    Conferința Plenipotențiarilor UIT, 2022

OCTOMBRIE

    Regii României Mari. Centenarul Încoronării
    Flori de grădină. Dalii
    Păsări cântătoare

NOIEMBRIE

    Vânatul migrator
    Emil Racoviță, 75 de ani de la moarte
    Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, 150 de ani
    Crăciun 2022

DECEMBRIE

    Marea Unire în numismatică
    Louis Pasteur, 200 de ani de la naștere
    Anotimpuri în pictura românească

Pasiunile regilor României (II)

Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Național Peleș și Arhiva Națională ale României, a introdus în circulație miercuri, 15 decembrie 2021, emisiunea de mărci poștale Pasiunile regilor României (II), care explorează interesele particulare ale monarhilor României dincolo de ocupațiile lor oficiale, de implicarea în treburile statului, abordând o tematică incitantă – Vânătoarea.
Emisiunea (LP 2351), machetată de George Ursachi, este alcătuită din patru mărci poștale (72 x 36 mm), două plicuri „prima zi” (511 seturi) și un set de patru cărți poștale maxime (245 seturi), pentru pasionații de maximafilie și este completată de un bloc filatelic special (241 exemplare) de patru timbre nedantelate cu opt vignete perforate și un set de două plicuri „prima zi”, având ștampila „prima zi” aplicată în clar, în folio, ambele produse fiind numerotate și inserate într-un album filatelic realizat într-un concept grafic elegant.
Mărcile poștale ale emisiunii cu valorile nominale de 3 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare interne cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), 6,50 lei (contravaloarea unei corespondențe neprioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), 10 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) și respectiv 10,50 lei (contravaloarea taxei de recomandare pentru corespondența externă), reproduc portretele regilor României Carol I, Ferdinand I, Carol al II-lea și Mihai I în ținută adecvată terenurilor de vânătoare, alături de scene simbolice ale vânătorilor regale regăsite în suita de vitralii a Castelului Peleș. De remarcat faptul că Regele Mihai I este prezentat drept copilul-vânător.

Despre „Elemente de patrimoniu filatelic al municipiului Baia Mare” și alte lucruri faine

Răbdarea nu a fost niciodată calitatea mea principală. Așa că nu aș fi putut să mă apuc de filatelie. Acolo e muncă de... chinez bătrân, lucru de care m-am convins răsfoind cartea „Elemente de patrimoniu filatelic al municipiului Baia Mare”, autori fiind Alexandru-Leonard Pop, Bogdan-Vasile Cioruța și Gabriela Pop.

Cartea e indicat să fie lecturată de către cei fără experiență în domeniu (cum sunt eu) cu creionul în mână, notând ce ni se pare interesant. Eu am notat informații pe… 13 pagini! Am aflat multe lucruri noi, atât despre filatelie, cât și despre legătura dintre acest domeniu și alte segmente sociale.

Din prefața semnată de Călin Ițoaie am aflat, de exemplu, (și) că este un maramureșean care a machetat un timbru emis de Poșta Română. Gheorghe (Gyorgy) Makara și-a legat numele de emisiunea de mărci poștale „Sfintele Paște”, din 1993.

În cuvântul autorului coordonator se menționează că primul cerc filatelic din Baia Mare a fost înființat în 1956, în 1970 apare filiala județeană a Asociației Filateliștilor din România, iar în 1972 se trece la alt nivel, ia naștere Școala filatelică băimăreană.

Curg apoi către cititor informații despre colecția filatelică băimăreană „Omul în spațiul extraterestru”, realizată de Aurel Feștilă, care se află, din 2003, în patrimoniul Planetariului din Baia Mare. Și, ca să vedeți că nu e deplasată comparația cu munca unui chinez bătrân, colecția numără peste 3000 de timbre. Sunt mărci poștale emise în perioada 1942-1999, care au circulat în peste 60 de țări de pe toate continentele.

Un loc aparte îl ocupă cucerirea Cosmosului (aparatură, misiuni spectaculoase, nave cosmice etc.). Trebuie menționat că, la prezentarea expoziției, invitat de onoare a fost cosmonautul român Dumitru Prunariu.

Spre lauda autorilor, informații detaliate sunt oferite despre seria largă de evenimente filatelice. Aflăm că prima expoziție filatelică băimăreană a fost organizată în 7-17 noiembrie 1951, fiind a doua din țară, după o expoziție din Constanța. Era dedicată, după cum erau vremurile (!), celei de-a 34-a aniversare a Marii Revoluții Socialiste din Octombrie.

Factorul politic mai apare pomenit în carte. Partidul era în toate și aflăm, de exemplu, că în 1980, a fost organizat un eveniment filatelic la care a fost implicat și echipa Fotbal Club Baia Mare. În incinta stadionului a fost instalat, în premieră, un ghișeu poștal unde s-a aplicat pe corespondență o ștampilă specială. Echipei FC Baia Mare i-a fost editat un plic filatelic și două flame publicitare. Au fost necesare aprobări de la tipografie, dar și pe linie de partid!

Nu este singura mențiune cu privire la echipa de fotbal, foarte iubită la acea vreme. Astfel, pentru meciul cu Real Madrid, din Cupa Cupelor, a fost realizată o flamă publicitară mecanică cu dată variabilă, prin care publicul era chemat la meciul din 15 septembrie 1982.

Tot ca o picanterie pomenim și faptul că Dumitru Prunariu, prezent în Baia Mare în perioada 29-31 octombrie 1981, le-a vorbit maramureșenilor despre prima ieșire în spațiu și despre... activitatea filatelică desfășurată la bordul stației spațiale!

Multe ar fi de spus despre conținutul cărții. V-am spus că mi-am conspectat informații pe 13 pagini, format A4! Sunt detaliate expoziții filatelice care au abordat întreg spectrul social, de la... ziua de naștere a lui Lenin până la, de exemplu, „Păstrarea patrimoniului de cactuși din colecția Vida Gheza”, de la expoziția de studiu filatelic „Carol II călare” până la mărturii ale mineritului maramureșean în filatelie.

În prefață este făcută comparația între timbru și carte. Eu aș merge mai departe și aș compara timbrul cu o epigramă. La fel ca în genul literar pomenit, timbrul este limitat ca întindere. Epigrama trebuie să transmită un mesaj în patru versuri, ultimul fiind cel care are poanta. Timbrul ocupă o suprafață redusă, trebuie să fie realizat artistic, pentru a capta interesul privitorului și să transmită informații captivante, altfel privirea trece peste el, fără a-i da importanță.

În aceste zile cartea mai poate fi răsfoită în cadrul unei expoziții organizate la Biblioteca Județeană „Petre Dulfu”. Dacă nu aveți drum prin zonă, nu ar strica să o căutați prin biblioteci. Dacă nu o găsiți, o puteți solicita prin serviciul de schimb interbibliotecar. Puteți afla lucruri interesante despre arhitectura (modernă sau tradițională) a Băii Mari și a județului, despre locuri emblematice sau personalități marcante ale Maramureșului, dar și despre evenimente care au avut loc în Baia Mare.

Mă gândesc că tehnologia vine peste noi ca un tăvălug. Poate că vor dispărea scrisorile și cărțile poștale, cu timbrele aferente cu tot. Dar colecțiile filateliștilor maramureșeni vor rămâne mărturie despre ce s-a petrecut în acest spațiu mirific. Și, cu trecerea anilor, valoarea lor va crește, așa cum se petrece în cazul operelor de artă.

Felicitări autorilor și vă garantez că merită să aruncați o privire asupra cărții. Cine știe, dacă aveți răbdare mai multă decât mine, poate vă dedicați unui nou hobby!

 Ioan BUDA ȚEȚU

Filatelistul feroviar nr. 105

 Zilele trecute am primit nr. 105 (4/noiembrie 2021) al buletinului informativ al Asociației Filateliștilor Feroviari din România. În cele 76 de pagini sunt redate cinci articole legate de aniversările feroviare din ultima perioadă semnate de: Lőrincz Tiberiu (150 de ani de la inaugurarea căii ferate Carei - Satu Mare), Gabriel Mărgineanu (Calea ferată Verești - Botoșani după 150 de ani; Au trecut 135 de ani de la inaugurarea căii ferate Bârlad - Vaslui și Calea ferată Arad - Podgoria inaugurată la 30 noiembrie 1906), Mircea Dorobanțu și Gabriel Mărgineau (Calea ferată Mărășești - Buzău, premieră feroviară românească); serialul de istorie poștală, semnat de Aurel Maxim, ajuns la cel de-al șaselea episod privind Direcția Poștelor și a Diligențelor Moldovei (1852 - 1862); iar rubrica de filatelie prezintă partea a doua a studiului „România - erori, varietăți și obliterări la emisiuni de mărci poștale din perioada clasică și post-clasică” semnat de Gheorghe Ionescu. În a doua parte a buletinului, Jim Ballantyne ne prezintă o scură istorie a Sistemului Feroviar Lambton; Marius-Iulian Mihăiță prezintă noi imagini în cea de a doua parte a serialului privind Furnicularul din Salzburg (1892-1960), iar Gabriel Mărgineanu face un amplu reportaj asupra „Anului European al Căilor Ferate”. Nu lipsesc nici rubricile consacrate de realizări filatelice, noutăți editoriale și realizări ale membrilor consemnate în secțiunea „Activitatea asociației”. Se pare că anul 2022 se anunță bogat în aniversări feroviare și ne dorim marcarea lor cu cât mai multe piese filatelice.

EXPOZIȚIE FILATELICĂ LA BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ

Fragmente din istoria filateliei băimărene

În urmă cu câteva minute, în holul central al Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare a avut loc „vernisajul” unei microexpoziții filatelice (un panou) de autor (Leonard Alexandru Pop) intitulată „Fragmente din istoria filateliei băimărene” prilejuite de „lansarea”, în condiții de pandemie (din păcate fără public invitat), a lucrării trilingve (română - engleză - germană) „Elemente de patrimoniu filatelic al municipiului Baia Mare”. Lucrarea își dorește să fie un omagiu adus filateliștilor băimăreni în cei 70 de ani care au trecut de la prima expoziție filatelică organizată pe aceste meleaguri. Cele 350 de pagini ale lucării dezvăluie cititorilor o mică istorie însoțită de imagini, lucru care demonstrează încă o dată că filatelia este și va rămâne un izvor scris al istoriei.

Cai

Răspunzând pasionaților de colecții tematice filatelice și iubitorilor de animale, Romfilatelia, în colaborare cu Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a introdus în circulație vineri, 3 Decembrie 2021, emisiunea de mărci poștale intitulată „Cai” (LP #2350) machetată de către Victor Telibașa. Cele patru timbre ale emisiunii (cu valorile nominale de 2,60 lei, 4,50 lei, 6,50 lei și 16 lei), cărțile poștale maxime (202 seturi a câte 4 imagini) și plicul „prima zi” (226 exemplare), reproduc într-un concept grafic delicat, imagini ale familiilor de cabaline din care răzbate atitudinea calină și protectoare față de mânjii lor, energia vie a alergării, frumusețea statuară a membrelor speciei mult îndrăgite și ocrotite de oameni.

Ziua mondială a solului

În fiecare an, pe data de 5 decembrie este sărbătorită Ziua mondială a solului (World Soil Day), urmărindu-se conştientizarea importanţei menţinerii unui sol sănătos şi susţinerea unei gestionării durabile a resurselor solului.
În decembrie 2013, cea de-a 68-a Adunare Generală a ONU a decis sărbătorirea acestei zile la 5 decembrie, data fiind şi ziua de naştere a fostului rege al Thailandei, Bhumibol Adulyadej (1946-2016), cel care a susţinut oficial marcarea acestei zile.
Recunoscând rolul crucial al solului pentru securitatea alimentară şi având în vedere provocările enorme pentru gestionarea durabilă şi protecţia solului atât Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), cât şi Uniunea Internaţională a Ştiinţelor Solului au susţinut şi propus celebrarea oficială a Zilei mondiale a solului. Conferinţa FAO, din iunie 2013, a aprobat în unanimitate marcarea acestei zile şi a cerut Adunării Generale a ONU adoptarea oficială a acesteia.

 

Centenarul Societăţii Sportive Politehnica Timişoara

Romfilatelia, în colaborare cu Universitatea Politehnica Timișoara și Societatea Sportivă Politehnica Timișoara, vine în întâmpinarea iubitorilor de sport, prin introducerea în circulație, joi, 2 decembrie 2021, a emisiunii de mărci poștale „Centenarul Societăţii Sportive Politehnica Timişoara” (LP #2349).
Emisiunea de mărci poștale machetată de George Ursachi, ce conține un timbru (48 x 33 mm) și un plic „prima zi” (483 exemplare), este dedicată sărbătoririi a o sută de ani de la înființarea  Societății Sportive Politehnica Timișoara. Pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei (contravaloarea unei corepondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame), este redată silueta unui fotbalist alături de un detaliu architectonic al fațadei Universității Politehnice Timișoara și actuala siglă a Societății Sportive Politehnica Timișoara.

Ziua Națională a României

După unirea Transilvaniei cu România, și ziua de 1 Decembrie a devenit o zi de sărbătoare națională, fiind sărbătorită mai ales în Transilvania. Nefigurând însă printre sărbătorile naționale legalizate oficial, ziua de 1 Decembrie a căzut în uitare.
În anul 1990, după revoluția anticomunistă din anul 1989, parlamentul dominat de FSN a refuzat propunerea venită din partea opoziției, de a adopta ziua de 16 decembrie drept sărbătoare națională a României. Pe fondul confruntărilor interetnice de la Târgu Mureș din martie 1990 și a mineriadei din 13-15 iunie 1990, Parlamentul României a adoptat la 31 iulie 1990 legea nr. 10 din 1990, prin care a fost abrogată Hotărârea Consiliului de Miniștri nr. 903 din 18 august 1949 privind declararea zilei de 23 August ca sărbătoare națională și a proclamat în locul ei ziua de 1 decembrie drept sărbătoare națională. Legea 10 din 1990 nu precizează semnificația sau motivul alegerii zilei de 1 decembrie drept zi națională a României.
Alegerea zilei de 1 Decembrie, deși neexplicit, a făcut trimitere la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România în 1918, respectiv la Proclamația de la Alba Iulia, care a avut loc la 1 decembrie 1918.
Prima zi națională de 1 decembrie, cu festivități centrale, s-a desfășurat în 1990 la Alba Iulia.
Ziua națională a României a mai fost sărbătorită între 1861-1866 pe data de 24 ianuarie, între 1869-1947 pe de 10 mai, iar mai apoi, între 1948-1989, în ziua de 23 august.