150 de ani de la nașterea politicianului estonian Konstantin Konik

Konstantin Konik (31 decembrie 1873 - 3 august 1936) a fost un politician și chirurg estonian, care a servit ca membru al Comitetului de Salvare Estonian.
El s-a născut la Kullamaa, Estonia și a studiat medicina la Universitatea din Tartu, absolvind în 1898. În 1917, Konik a fost ales ca membru al Consiliului Municipal al orașului Tallinn și, în 1918, a devenit membru al Consiliului de Comisari ai Republicii Socialiste Federative Sovietice Ruse pentru Estonia. După ce Estonia a câștigat independența în 1918, Konik a fost ales în Adunarea Constituantă din Estonia, care a adoptat prima Constituție a Estoniei în 1920.
În 1933, Konik a devenit membru al Comitetului de Salvare Estonian, care a încercat să preia puterea în țară prin lovitură de stat. Acesta a eșuat și membrii comitetului, inclusiv Konik, au fost arestați și condamnați la închisoare pentru rolul lor în tentativa de lovitură de stat. Konik a murit în închisoare în 1936.
În plus față de activitatea sa politică, Konstantin Konik a fost și un chirurg renumit. El a fost profesor de chirurgie la Universitatea din Tartu și a adus contribuții semnificative în domeniul chirurgiei toracice și al cancerului de sân.
Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la nașterea, Poșta Estonă a pus în circulație pe data de 21 februarie 2022 o marcă poștală (44,64 x 37 mm) cu valoarea nominală de 90 de eurocenți. Macheta emisiunii a fost realizată de către artistul plastic Vladimir Taiger, timbrele fiind emis în blocuri de 20 de bucăți (4 rânduri x 5 coloane). Emisiunea este completată și de un FDC.

Retrospectiva poștalo-filatelică a anului 2023

Ca în fiecare an, în această perioadă, este vremea bilanțului. 2023 este un an care, din punct de vedere poștal, ne-a oferit două majorări de tarife: prima la 1 ianuarie, iar cea de a doua la 1 septembrie. Începând cu acest an a devenit tot mai costisitoare trimiterea unei vederi, mai ales în străinătate, numărul expedițiilor în această categorie scăzând vertiginos.
În ceea ce privește deservirea cu timbre a oficiilor poștale, lucrurile au stat de multe ori la limita supraviețuirii. Mai ales în perioadele imediat de după intrarea în vigoare a noilor tare, la multe ghișee din provincie nu să găseau mărci poștale cu nominalele necesare francării corespondenței, iar obținerea tarifului necesar prin combinarea timbrelor existente a fost un adevărat test de rezistență și aritmetică. Personal am fost nevoit să aplic pe câte o vedere chiar și câte cinci-șase timbre pentru a obține tariful necesar expedierii unei corespondențe externe prioritare cu greutatea sub 50 de grame.

Chiar și la această oră mai există oficii poștale din țară care nu au primit măcar un exemplar din toate valorile nominale emise în decursul acestui an.
Cele 48 de emisiuni puse în circulație (cu una în plus față de anul trecut) au însumat 26 de valori nominale (cu opt mai multe ca în anul anterior) reprezentând 144 de modele de timbre (cu 14 mai puțin față de anul trecut) și 17 colițe (cu șase mai multe față de anul trecut), din care doar una nedantelată. Timbrele din acest an au fost machetate de către (în ordinea punerii în circulație): George Ursachi (20 de emisiuni), Mihail Vămășescu (19), David Dovlatyan (1), Mihai Criste (2), Linda Bos (1), Runa Egilsdottir (1), Victor Telibașa (1), Alec Bartos (1), Răzvan Popescu (3), Ion Chirescu (1) și Ady Ciobanu (1).
Cele 2.719.050 de timbre achiziționate de Regia Autonomă Poșta Română (cu 537.800 mai multe față de anul trecut) au fost împărțite în 161 de valori nominale (cu patru mai multe față de anul precedent) diferite. Cele mai multe timbre achiziționate de Poșta Română în acest an au fost cele cu nominalul de 2,90 lei (12.208.00 mărci poștale) provenite din 16 emisiuni. Să nu uităm că timp de opt luni acesta era tariful perceput pentru expedierea unei corespondențe interne neprioritare. Cea mai emisă marcă a fost însă cea cu nominalul de 11 lei (17 emisiuni) necesară francării corespondenței externe prioritare și a taxei de recomandare externă. Poșta a achiziționat 78.600 de mărci poștale din această valoare nominală.

Ca forme de paginare, în uzul poștei timbrele au ajuns sub formă de: coală de 20 de timbre + 10 viniete + gutter ilustrat (1 emisiune), coală de 20 de timbre cu gutter (2), coală de 27 de timbre + 1 vinietă + 14 tabsuri + tête-bêche (1), coală de 28 de timbre (4), coală de 28 de timbre cu tête-bêche (1), coală de 28 de timbre cu tête-bêche (1), coală de 32 de timbre (26), 16 serii paginate în coală de 32 de timbre (1), coală de 32 de timbre + 4 viniete + tête-bêche (1), coală de 32 de timbre + 8 viniete (4), coală de 32 de timbre cu tête-bêche (4) și coală de 80 de timbre + 1 vinietă (2).
În cele din urmă, raportându-ne după numărul de valori din care era compusă câte o serie, am avut parte de: 4 emisiuni compuse dintr-un singur timbru, 12 emisiuni a două timbre, 8 emisiuni compuse din trei mărci poștale, 19 emisiuni a 4 timbre, două emisiuni compuse din 5 timbre, o emisiune cu șase valori, una cu șapte și una, cea de uzuale, care avea 10 valori nominale diferite.
În anul care vine, chiar dacă se anunță cu majorări ale serviciilor poștale încă din prima zi, ne dorim să avem parte de emisiuni ale căror nominale să reflecte, în mod uzual, tarifele pentru serviciile de corespondență aflate în prima treaptă de greutate, iar toate timbrele să fie disponibile și la cel mai îndepărtat oficiu poștal din țară, dacă este posibil chiar în ziua punerii lui în circulație.

Tradiția împodobirii brazilor de Crăciun: un ritual plin de culoare și bucurie

Crăciunul este una dintre cele mai așteptate sărbători din întreaga lume, iar unul dintre cele mai îndrăgite simboluri ale acestei perioade este bradul împodobit. Obiceiul împodobirii brazilor de Crăciun reprezintă un ritual încărcat de semnificație și emoție, care aduce bucurie și culoare în casele oamenilor din întreaga lume, inclusiv în România.
Tradiția împodobirii bradului de Crăciun a fost adoptată în țara noastră în urmă cu mai multe decenii și s-a integrat perfect în cultura sărbătorilor de iarnă. Această tradiție a căpătat amploare și a devenit un aspect esențial al sărbătorilor pentru mulți români.

Primul pas în pregătirea bradului este achiziționarea lui din piețe specializate sau direct din pădure. Se alege un brad verde și bogat în ramuri, care să fie apoi adus acasă pentru a fi pregătit pentru împodobire. În timp ce în unele țări se preferă bradul natural, în România se regăsesc și alternative artificiale, de obicei din plastic, pentru cei care doresc să evite tăierea copacilor.
Odată ce bradul este în casă, momentul împodobirii este unul plin de entuziasm și emoție pentru întreaga familie. Se aleg decorațiunile care vor completa frumusețea bradului. Globuri strălucitoare, ghirlande colorate, luminițe sclipitoare, figurine și alte ornamente specifice Crăciunului sunt atent aranjate pentru a crea o atmosferă magică.

Decorarea bradului de Crăciun este uneori asociată cu elemente specifice diferitelor zone socio-culturale din țara noastră. Adesea, ornamentele includ nuci, covrigi, mere sau alte simboluri care aduc aminte de peisajele și biodiversitatea specifică acestei țări. Astfel, românii își aduc propria notă personală în decorarea bradului, făcându-l să reflecte tradițiile și mediul lor cultural distinct.

Un alt aspect important al tradiției împodobirii brazilor de Crăciun îl reprezintă momentul când familia se adună în jurul bradului pentru a-l decora împreună. Aceasta este o ocazie minunată pentru a petrece timp de calitate împreună, să împărtășească povești și să creeze amintiri prețioase.
Bradul împodobit devine apoi centrul atenției în casa fiecărui român în timpul sărbătorilor de iarnă. Este locul unde sunt așezate cadourile pentru cei dragi și unde se petrec momente speciale în cadrul familiei, precum deschiderea cadourilor în dimineața de Crăciun sau cântarea colindelor.

Aceasta este și tema ultimei emisiuni filatelice din acest an a Romfilateliei care a fost pusă în circulație joi, 14 decembrie 2023. Intitulată „Serbările bradului” (LP #2446) seria, machetată de George Ursachi, este alcătuită din 2 timbre (33 x 48 mm), o coliță dantelată (3.080 exemplare) și un plic „prima zi” (181 bucăți), care ilustrează, în imaginile reproduse, atmosfera și spiritul perioadei de Crăciun.

Mărcile poștale prezintă diverse scene festive legate de Crăciun și Anul Nou. Una dintre ele este o căsuță ornamentală, luminată și împodobită cu un brad, ilustrând magia nopților sărbătorilor. Aceasta are o valoare nominală de 1,60 lei, reprezentând contravaloarea serviciului recomandat intern.

Cealaltă marcă reprezintă un copil entuziasmat înconjurat de globuri colorate, în așteptarea darurilor, având o valoare nominală de 22 lei (tariful poștal aflat încă în vigoare pentru expedierea unei corespondențe externe prioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame). Colița filatelică, cu timbrul având valoarea nominală de 35 lei (tariful poștal pentru expedierea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1.000 de grame), surprinde copiii care aranjează ultimele ornamente ale bradului în timp ce Moș Crăciun privește bucuros spre locul unde va face o scurtă oprire pentru a lăsa cadourile.

Plicul „prima zi” ilustrează un peisaj cu fulgi de nea și ramurile bradului văzute prin fereastra luminată de becurile și globurile de Crăciun.
Tradiția împodobirii brazilor de Crăciun este nu doar un gest estetic, ci și o manifestare a bucuriei, a unității și a spiritului sărbătorilor în această țară frumoasă. În fiecare an, acest ritual aduce o atmosferă de magie și emoție, contribuind la celebrarea unei sărbători pline de căldură și generozitate.

Timbrele de Crăciun ale anului 2023: o imagine festivă a magiei sărbătorilor

Timbrele de Crăciun sunt o tradiție îndrăgită care aduce bucurie în inimile oamenilor în fiecare sezon de sărbători. Anul 2023 nu face excepție, aducând o serie de timbre festive care capturează spiritul Crăciunului. Aceste timbre nu sunt doar mijloace de poștă, ci și opere de artă miniaturale care ilustrează frumusețea și bucuria Crăciunului.

Tema celor două timbre de Crăciun de pe Insulele Åland, create de artistul Lasse Harkkala, este „Salutări din Insulele Păcii”. Porumbelul alb, personajul principal al acestor mărci poștale, este un emblematic simbol al păcii.

Crăciunul ne aduce momente magice și pline de miracole. În această perioadă, suntem înconjurați de personaje misterioase care ne surprind și fac gesturi pline de bunătate. Catherine Zarip, artista din Estonia care a creat timbrele de Crăciun pentru 2023, a dat viață unor personaje adorabile: bufnița, iepurele și cerbul. Aceste figuri conferă sezonului sărbătorilor de iarnă o aură de basm, umplându-l de căldură și bucurie.

Prin intermediul acestor personaje, fiecare dintre noi poate experimenta mai multă căldură și bucurie în această perioadă specială. Cu o mică surpriză sau câteva cuvinte amabile, putem contribui cu toții la răspândirea spiritului Crăciunului către cei dragi și cunoștințe, transformând această sărbătoare într-un moment special și memorabil. Dacă doriți să creați propriile surprize de Crăciun, gândiți-vă la ceva care i-ar putea bucura pe cei dragi și profitați de această ocazie pentru a le arăta cât de mult vă pasă. Poate fi ceva la fel de simplu ca o felicitare sau un cadou făcut acasă ori, de ce nu, un simplu gest de afecțiune.

Artistul belgian Geert Wille a ales să pună accentul pe simbolism în emisiunea de Crăciun de anul acesta. Cele două timbre din colecție reprezintă un ansamblu de decorațiuni de brad și o reprezentare a lui Moș Crăciun, create folosind semne de punctuație.
Noua Zeelandă aduce în atenție patru timbre deosebite prin intermediul talentatei artiste Helen Perkins, fiecare sugerând un cadou unic.
Pe timbrul de 2,00 dolari, putem vedea Steaua de Betleem și un buchet de clematis, ambalate într-un ton aurit cu accente pământești, ce evocă darul de smirnă. Împreună cu o etichetă în formă de stea, florile albe asemănătoare stelelor ale clematisului aduc în prim-plan o frumoasă reprezentare a florei locale și amintesc de stelele care au călăuzit cei Trei Magi.

Timbrul cu valoare nominală de 3,30 dolari surprinde combinația dintre floarea de pōhutukawa și eticheta în formă de brad de Crăciun, aducând în prim-plan două aspecte semnificative ale unui Crăciun tipic neozeelandez - dragostea pentru un brad de Crăciun bine împodobit și înflorirea anuală a arborilor de pōhutukawa în toată țara.
Marca poștală de 4,00 dolari îmbină simboluri de pace, cu porumbelul și frunzele de fern argintii, iar hârtia metalică auriu reprezintă darul de aur primit de Iisus la naștere.
În cele din urmă, timbrul cu valoare nominală de 4,60 dolari surprinde un înger și două fire de hebe. Acest cadou încorporează o floare de hebe mov, culoare adesea asociată cu Iisus - simbol al regalității și utilizată frecvent în perioada Adventului, cele patru săptămâni care preced sărbătorirea Crăciunului.

Pentru a transmite cele mai calde urări de iarnă în anul 2023, Magyar Posta a lansat un timbru autoadeziv, disponibil în ediții standard și speciale. Varianta standard este sub forma unor coli cu cincizeci de timbre, în timp ce ediția specială constă într-o foaie miniaturală cu cinci timbre. Timbrul ilustrează o scenă festivă într-un orășel de Crăciun imaginar, transmițând atmosfera de bucurie specifică sezonului. Designul timbrului a fost creat de artistul grafic Péter Vasvári.

Cuvântul maghiar pentru Crăciun, „karácsony,” are o origine interesantă, derivând din termenii slavi „korcun” și „korciti,” care semnifică trecere sau răsucire și se referă la solstițiul de iarnă. Solstițiul de iarnă, care are loc pe 21 decembrie, marchează momentul în care zilele devin mai lungi și nopțile mai scurte până la 21 iunie, când are loc solstițiul de vară.
Celebrarea biruinței luminii a fost o tradiție cu mult înainte de apariția creștinismului. De-a lungul timpului, Crăciunul, în sensul său modern de naștere a lui Iisus, a fost sărbătorit de-a lungul secolelor. Pe lângă aspectul său religios, Crăciunul a devenit și o sărbătoare a dragostei, unității și, cu bucuria deosebită a copiilor, a dăruirii de cadouri.

La data de 9 octombrie 2023, Portugalia a emis seria de timbre dedicată Crăciunului. Carlos Possolo și Túlio Coelho de la Colmeia design au selectat figura Sfântului Francisc de Assisi pentru cele două timbre ale colecției, în timp ce pe colița dantelată a fost reprezentată scena cu pregătirile pentru Nașterea Domnului.

Sfântul Francisc de Assisi a fost o figură sfântă a cărei viață a influențat adânc nu doar Biserica sa, ci și multe alte comunități răspândite în lume, fiind considerat astăzi un exemplu autentic de apărător al Naturii, predând deschis că toate creaturile de pe Pământ, inclusiv oamenii, ar trebui tratate ca fiind egale în fața lui Dumnezeu.

Aceasta este și unul dintre motivele pentru care în această emisiune de timbre, care comemorează creația Scenei Nașterii de acum 800 de ani de către Sfântul Francisc la Greccio, Poșta Portugaliei a ales să folosească exclusiv hârtie provenită din păduri gestionate durabil și complet reciclabilă pentru toate suporturile - timbrele imprimate, broșura descriptivă și plicurile prima zi. Un logo a fost inserat pe toate aceste suporturi (cu excepția timbrelor cu dimensiuni mult prea mici) pentru a indica această condiție de durabilitate.

An de an, de sărbători, Îngerul păcii ne reamintește că, chiar și în cele mai reci momente, căldura iubirii, a compasiunii și pacea eternă se găsesc în inimile noastre vii.
El sosește cu o lumină strălucitoare ce atinge fiecare casă și fiecare inimă. Într-o clipă, simțim o pace copleșitoare, îngrijorările se dizolvă și inimile noastre sunt pline de o compasiune proaspăt descoperită. În jurul său zboară un stol de porumbei albi, simbol al purității, speranței și binelui.

Timbrele de Crăciun emise de Insulele Feroe în acest an sunt create de tânăra artistă feroeză, Jonna Ljósá, care trăiește și lucrează acum în Danemarca. În copilărie, Jonna a crescut în preajma Oceanului Atlantic, experiență ce a condus la numeroase reflecții, experiențe și emoții în viața sa pe Insulele Feroe. Relația cu oceanul, vremea schimbătoare, natura și mediul înconjurător au definit în mare măsură limbajul său artistic.

În ultimii ani, maternitatea și copilăria au jucat, de asemenea, un rol semnificativ după ce ea însăși a devenit mamă. Explorează teme și motive din aceste lumi și din modul în care se intersectează și se completează reciproc.
Jonna folosește tehnici de medii mixte, adesea reciclând materiale, utilizând creioane pastel și vopsele ecologice.
Doi îngeri, sub forma unor ornamente pentru pomul de Crăciun, completează seria de uzuale, purtând „pe aripile lor” corespondența către cei dragi în aceste zile de sărbătoare.

Timbrele de Crăciun emise de Insula Man emană o atmosferă caldă și liniștită potrivită sărbătorilor de iarnă. Artistul machetator Rowan Corlett a reușit să surprindă frumos unele dintre cele mai iubite creaturi ale faunei locale, reprezentându-le în măreția iernii și în decorul unor repere iconice ale insulei. Fiecare timbru are o poveste aparte:
Păsările-roșii, emblemă a Crăciunului, sunt asociate istoric cu poștașii cunoscuți sub numele de „Păsările-roșii”. Pe timbrul cu valoare nominală de 80 de penny, acestea sunt prezentate lângă minunata Biserică Veche Ballaugh, un important sit istoric al insulei.

Oaia Manx Loaghtan, cu cele patru coarne distincte (uneori șase), este ilustrată pe timbrul cu valoare nominală de 1 liră, într-un mediu istoric la Cregneash, un sat cu o încărcătură bogată de cultură și istorie Manx.
Iepurele de munte și habitatul său din zonele înalte sunt surprinse pe timbrul cu valoare nominală de 1,28 lire, privind de sus Castelul Peel, construit de vikingi în secolul al XI-lea.

Timbrul cu valoare nominală de 1,51 lire sărbătorește revenirea papagalilor de mare pe Insula Man, cu ciocurile vibrante, admirând frumusețea pitorească în The Sound, cel mai sudic punct al insulei.
Pisica Manx, cu coada sa aparte lipsită de păr, este redată pe timbrul cu valoare nominală de 2,31 lire, cu Tynwald Hill în fundal, acoperit de zăpadă, simbol al istoriei auto-guvernării insulei.
În final, foca gri care încântă țărmurile Insulei Man și străbate satul costier Laxey, cunoscut pentru emblematicul Laxey Wheel, este ilustrată pe timbrul cu valoare nominală de 2,72 lire.

La sărbătorile festive, Luxemburgul a optat pentru reprezentarea unui desert tradițional transpirat, cunoscut sub numele de boxemännchen, și a unui om de zăpadă care se topește. În ciuda faptului că stilul artistului grafitist Alain Welter poate aduce un zâmbet la început, ilustrațiile de pe aceste timbre suscită ulterior o reflecție profundă asupra consecințelor schimbărilor climatice. 

Pentru colecția tradițională de final de an, Țările de Jos au colaborat de data aceasta cu ilustratoarea Linde Faas, o compatrioată care locuiește și lucrează în Norvegia.

În Olanda, această serie a fost denumită „Timbrele lunii decembrie” și prezintă sărbătorile de sfârșit de an cu o perspectivă laică. Acțiunea ilustrată pe mărcile poștale se petrece în nordul extrem, iar imaginile oferă un univers plin de farmec și magie. Paleta de culori specială a aurorei boreale și grandiozitatea peisajului creează scene de iarnă pline de atmosferă. Oamenii și animalele trăiesc împreună noi amintiri și descoperă bucuria în lucruri mărunte. Peste tot sunt surprinzătoare detalii, cum ar fi aburul de deasupra ceștii de ceai, bufnița pe ramură, ursul din pădure sau chiar în interiorul plicului poștal.

Pentru sărbătorile de iarnă din acest an, Austria a emis o serie de cinci timbre dantelate, fiecare prezentând abordări distincte. Cele două timbre de 0,95 euro surprind un glob de zăpadă cu un peisaj înzăpezit (creația lui Roland Vorlaufer și invenția compatriotului său Erwin Perzy) și o reprezentare sacră (alegerea lui Kristen Lubach care ilustrează o sculptură realizată de Erasmus Grasser expusă în biserica parohială din Oppenberg, Stiria, și care reprezintă adorarea Pruncului de către împăratul Maximilian I).

Perechea de timbre cu valoarea nominală de 1,20 euro prezintă încă o temă religioasă (Theresa Radlingmaier a reprodus o pictură în ulei din secolul al XVII-lea realizată de un autor necunoscut și păstrată în biserica din Waldhausen im Strudengau, Austria de Sus) și sania (evocând plimbările apreciate în special în perioada barocă și până la sfârșitul secolului al XIX-lea prin ochii artistei Kirsten Lubach). În același timp, timbrul de 3,85 euro este caracterizat de imagini cu cristale de zăpadă (ilustrate de Marion Füllerer, reprezentând una dintre cele mai cunoscute simboluri laice).

Cele cinci timbre emise de Regatul Unit au fost realizate de ilustratorul Tom Duxbury și sunt inspirate din cântecele dedicate sărbătorii nașterii, fiecare marcând o strofă din respectivul cântec. Acestea sunt: „O holy night”; „O little town of Bethlehem”; „Silent night”; „Away in a manger” și „We three kings”.

Codurile de bare de pe fiecare timbru permit accesarea unui videoclip tematic creat de Royal Mail în colaborare cu studioul Aardman; acesta îi are în prim-plan pe oaia Shaun și prietenii săi. Pentru a viziona videoclipul, este necesar să descărcați aplicația gratuită a operatorului britanic de poștă. 

Cu ocazia sărbătoririi Nașterii Domnului, Romfilatelia a lansat în circulație două timbre, o coliță dantelată, un plic "prima zi" (181 de exemplare) și un produs special cu un timbru de argint, având un tiraj limitat de 223 de exemplare.

Timbrul cu valoare nominală de 3,10 lei prezintă imaginea unei icoane reprezentând Nașterea Domnului, în timp ce cel cu valoare nominală de 12 lei prezintă imaginea unei icoane cu subiectul Buna Vestire. Timbrul cu valoare nominală de 35 lei, parte a coliței filatelice dantelate, redă imaginea unei icoane în argint reprezentând Fecioara cu pruncul. Designul emisiunii a fost realizat de Mihail Vămășescu.

Evoluția și importanță culturală a șahului în România

Șahul, unul dintre cele mai vechi și remarcabile jocuri strategice din lume, a avut o prezență semnificativă în România de-a lungul secolelor. Istoria sa în țara noastră se întinde pe o perioadă îndelungată, reflectând pasiunea și implicarea profundă a poporului român în acest joc captivant.

S-a crezut că șahul a fost introdus în țările românești în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân sau a lui Vlad Țepeș, în secolele XIV-XV. Aceste vremuri tumultuoase au fost martore la răspândirea rapidă a acestui joc în cercurile nobililor și elitelor intelectuale.

Pe măsură ce timpul a trecut, șahul a devenit mai mult decât un simplu joc de divertisment; a evoluat într-o formă de artă și a fost adoptat cu pasiune în întreaga societate românească. Șahul a căpătat o importanță aparte și a devenit o modalitate de dezvoltare a gândirii strategice și a abilităților analitice pentru cei care l-au practicat.

O dată cu trecerea anilor, șahul a devenit o parte integrantă a culturii românești, marcând realizări remarcabile și evenimente deosebite în istoria jocului.

Nume precum Octav Troianescu, Ștefan Erdely, Victor Ciocâltea, Mihai Șubă, Elisabeta Polihroniade, Florin Gheorghiu, Cristina Foișor, Dieter Nisipeanu, Constantin Lupulescu și Bogdan-Daniel Deac au fost printre cei mai distinși jucători români de șah, care au făcut contribuții semnificative la nivel internațional și au impresionat prin abilitățile lor remarcabile.

România a găzduit mai multe competiții și turnee de șah de-a lungul anilor, incluzând Campionatele Europene de Șah și Olimpiadele de Șah, unde jucătorii români au demonstrat talent și perseverență.
Prin participarea la competițiile internaționale și prin contribuțiile valoroase aduse la dezvoltarea șahului la nivel mondial, jucătorii și oficialii români au jucat un rol esențial în comunitatea globală a șahului.

Șahul continuă să fie o activitate populară în România. Cluburile de șah, școlile și organizațiile dedicate au jucat un rol crucial în promovarea acestui joc fascinant printre tineri și în susținerea dezvoltării viitoare a talentelor în acest domeniu.
De asemenea, în era digitală, platformele online de șah au oferit oportunități extraordinare pentru jucătorii români de toate vârstele să-și îmbunătățească abilitățile și să concureze la nivel global.

Viitorul șahului în țara noastră se anunță strălucitor, cu o continuă creștere a interesului pentru acest joc și cu perspectiva formării unei noi generații de jucători talentați și entuziaști.
Deoarece șahul a fost și va rămâne un element esențial al culturii și tradiției românești, Romfilatelia i-a dedicat o emisiune filatelică intitulată simplu „Șah” (LP #2445) care a fost pusă în circulație pe data de 12 decembrie 2023. Pe cele patru timbre ale seriei (48 x 33 mm), machetatorul Mihail Vămășescu a încercat să surprindă evoluția acestui joc în țara noastră care a fost marcat de realizări notabile și de contribuții semnificative, transformând acest sport de strategie într-o parte vitală a patrimoniului nostru cultural și intelectual.

Pe timbrul cu valoarea nominală de 22 de lei (contravaloarea expedierii unei scrisori internaționale prioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), este prezentată o imagine a scriitorului Dumitru Țepeneag într-o postură tradițională de jucător de șah, asociată cu coperta uneia dintre cărțile sale. Ilustrațiile reproduse pe acest timbru sunt componente ale patrimoniului Muzeului Național al Literaturii Române.

În ceea ce privește timbrul cu valoarea nominală de 1,60 lei (contravaloarea taxei de recomandare pentru corespondența internă), acesta prezintă o pagină ilustrată din lucrarea intitulată „Cartea de jocuri”, publicată în anul 1283, la solicitarea regelui Castiliei, Alfonso al X-lea. Această operă conține cel mai vechi tratat european cunoscut despre șah.
Timbrul de 4,70 lei (contravaloarea unei corespondențe interne recomandate cu greutatea de până în 50 de grame) prezintă un tablou realizat de artistul Corneliu Baba, ilustrând un jucător de șah. Pictura face parte din colecția Muzeului Național de Artă al României.
Masa de șah a scriitorului Mihail Sadoveanu, reprezentată pe timbrul cu valoarea nominală de 9 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame), este inclusă în patrimoniul Muzeului Național al Literaturii Române.
Emisiunea este însoțită de un FDC (181 exemplare). Din tirajul total de 31.440 timbre, Compania Națională Poșta Română a achiziționat pentru francarea corespondenței câte 3.200 de mărci poștale din fiecare valoare nominală.

Darurile Sfântului Nicolae

Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai cunoscuți sfinți din tradiția creștină, sărbătorit în fiecare an pe data de 6 decembrie. Este recunoscut pentru faptele sale caritabile și pentru darurile pe care le oferea celor nevoiași. În cultura populară, figura sa este adesea asociată cu generozitatea și actele de bunătate, iar ziua sa este prilej de bucurie și daruri în multe părți ale lumii, în special în țările cu tradiție ortodoxă.

Darurile Sfântului Nicolae au o semnificație aparte și sunt încă o parte importantă a sărbătorii acestuia. Tradițional, în noaptea de 5 spre 6 decembrie, copiii își pregătesc ghetuțele sau pantofii în care Sfântul Nicolae va lăsa daruri sau dulciuri, în funcție de cum s-au purtat pe parcursul anului. Această tradiție este asemănată cu cea a lui Moș Crăciun, însă în cazul Sfântului Nicolae, accentul cade pe generozitatea și ajutorul acordat celor nevoiași.

Printre darurile oferite de Sfântul Nicolae se numără în mod tradițional fructe uscate, nuci, mere, dar și dulciuri precum turta dulce sau ciocolata. În unele regiuni, darurile pot varia, iar uneori se adaugă și mici jucării sau alte cadouri simbolice.

Semnificația acestor daruri nu este doar materială, ci și spirituală. Ele reprezintă generozitatea și grijile față de cei dragi, încurajând copiii să fie buni și să ofere celorlalți, să împărtășească bucuria și să cultive spiritul altruist.
Darurile oferite de Sfântul Nicolae nu se rezumă doar la lucruri materiale. Ele reprezintă, în esență, un simbol al iubirii și solidarității umane. Într-o lume în care uneori uităm să ne îngrijim unii de alții, această sărbătoare ne amintește de importanța generozității și a sprijinului acordat celor aflați în nevoie.

De-a lungul secolelor, tradiția darurilor oferite de Sfântul Nicolae a rămas vie și relevantă, păstrându-și farmecul și semnificația. Este un moment în care oamenii își amintesc să fie recunoscători pentru ceea ce au și să ofere din inimă, fără așteptări de răsplată, într-un gest de generozitate și dragoste față de aproapele lor.

Putem spune, așadar, că darurile Sfântului Nicolae sunt mult mai mult decât obiecte materiale. Ele simbolizează spiritul generos al sărbătorii și ne amintesc de importanța ajutorului și a bunătății față de cei din jurul nostru. Astfel, tradiția darurilor lui Sfântul Nicolae rămâne una dintre cele mai iubite și respectate, oferindu-ne oportunitatea de a fi mai buni și de a ne conecta la esența umană a generozității și iubirii.
Plecând de la această premisă pe data de 6 decembrie 2023 Romfilatelia, în colaborare cu Arhivele Naționale ale României, a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „Ziua Darurilor” (LP #2444), alcătuită din 4 timbre și 1 plic „prima zi” (181 exemplare).

Machetate de către George Ursachi, timbrele emisiunii (48 x 33) cu valorile nominale de 3,50 lei (contravaloarea expedierii unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame), 4,70 lei (contravaloarea expedierii unei corespondențe interne neprioritare, recomandată, cu greutatea de până în 50 de grame), 9 lei (contravaloarea expedierii unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame) și 14 lei contravaloarea expedierii unei corespondențe externe prioritare cu greutatea cuprinsă între 50 și 100 de grame), reproduc imagini ale unor cărți poștale ilustrate de mare interes, din anii 1913 și 1914 și redau magia sărbătorilor în Belle Epoque, când copiii îl așteptau pe Sfântul Nicolae cu emoție și candoare. Vederile reproduse aparțin colecției de cărți poștale ale Arhivelor Naționale ale României.
Din totalul de 30.184 de timbre tipărite, Compania Națională Poșta Română a achiziționat pentru francarea corespondenței câte 3.200 de mărci poștale, din fiecare valoare nominală, paginate în coli de 32 de timbre. Pentru colecționari, Romfilatelia a machetat 3.450 serii în minicoală de 5 timbre cu o vinietă și manșetă ilustrată.