Locomotiva cu abur „Toronto”: o bijuterie istorică a căilor ferate

Canada, 1983.

Locomotiva cu abur „Toronto”, model 4-4-0, este una dintre cele mai remarcabile și valoroase piese de istorie din lumea căilor ferate. Cunoscută pentru frumusețea sa arhitecturală și importanța sa în dezvoltarea transportului feroviar, această locomotivă este un simbol al progresului tehnic și al unei ere trecute.

Canada, 1983 (FDC).

Locomotiva cu abur „Toronto” a fost construită în anul 1853 de James Good pentru „Ontario, Simcoe and Huron Railroad”, fiind prima locomotivă cu abur construită în Canada de Vest. Numele său, „Toronto”, a fost inspirat de orașul canadian cu același nume, care reprezenta un important centru economic și cultural în acea perioadă.

Filipine, 1978 (plic ocazional).

Această locomotivă a fost creată pentru a fi folosită în serviciul feroviar în America de Nord și a contribuit la dezvoltarea rapidă a căilor ferate în această regiune. Locomotiva a funcționat până în anul 1881, suferind în timp mici modificări structurale, cum ar fi îndepărtarea parțială a cadrului exterior original.

Canada, 2000 (monedă de argint).

Locomotiva cu abur „Toronto” este o capodoperă a ingineriei feroviare. A fost construită în stilul clasic al locomotivelor cu abur din secolul al XIX-lea, având un corp masiv și o elegantă parte frontală. Locomotiva a fost propulsată de un motor cu abur care genera puterea necesară pentru mișcare. Era echipată cu un sistem complex de ventile și supape care controlau distribuția aburului și a apei în interiorul cazanelor, asigurând astfel o funcționare eficientă.

Filipine, 1978 (FDC).

Locomotiva cu abur „Toronto” a jucat un rol semnificativ în dezvoltarea căilor ferate din America de Nord. În perioada sa de activitate, a fost utilizată în principal pentru transportul de marfă și pasageri, contribuind la dezvoltarea economiei regionale și la consolidarea legăturilor între orașe și comunități. Ea a reprezentat o soluție de transport fiabilă și rapidă într-o epocă în care alte mijloace de transport erau limitate sau ineficiente.

Canada, 1983 (FDC cu cele 4 timbre ale emisiunii).

În momentul în care compania Northern Railway of Canada a decis standardizarea ecartamentului căii ferate (de la cale largă la cea obișnuită), s-a preferat ca locomotiva să fie casată decât să fie ajustată.

Canada, 1983 (FDC).

Datorită importanței sale istorice, locomotiva cu abur „Toronto” a fost restaurată cu grijă și este acum expusă într-un muzeu dedicat căilor ferate. Vizitatorii au oportunitatea de a admira îndeaproape această bijuterie tehnică și de a înțelege mai bine impactul său asupra evoluției transportului feroviar.

Canada, 1983 (maximă).

Restaurarea a implicat o echipă de experți care au reușit să aducă locomotiva la starea sa originală, cu detalii autentice și funcționalitatea sa de odinioară.
Locomotiva cu abur „Toronto” reprezintă o veritabilă comoară a istoriei feroviare. Frumusețea sa arhitecturală și semnificația sa istorică o fac o atracție de necontestat în lumea muzeelor. Această locomotivă cu abur ilustrează abilitățile inginerești de excepție ale secolului al XIX-lea și contribuția sa la dezvoltarea infrastructurii feroviare a fost inestimabilă. În fiecare vizită la această minunată mașinărie, trecutul prinde viață și ne oferă o perspectivă asupra evoluției noastre ca societate modernă bazată pe mobilitatea rapidă și eficientă.

Contribuții la identificarea unor noi erori filatelice în cadrul emisiunii „Numismatică” din 1970

Timbrul cu posibila eroare semnalată.

Una dintre marile satisfacții ale unui filatelist este acela de a-și focusa atenția dincolo de aparențe și de a descoperi în propria colecție piese care prezintă anumite particularități care, de regulă, sunt trecute cu vederea de către un colecționar de rând. Aceste abateri de la marca standard sunt clasificate drept varietăți, curiozități și chiar erori filatelice. Acestor categorii le-au fost dedicate cataloage specializate și există numeroase grupuri de cercetare care, pe zi ce trece, are noi adepți. Și în România avem astfel de grupuri, iar filatelistul Sergiu Marian Găbureac încearcă cu imense eforturi să țină actualizate cataloagele specializate pe care le editează periodic.

Evidențierea abaterii pe marca studiată.

Ultimul astfel de catalog, dedicat erorilor filatelice de pe mărcile poștale românești, a văzut lumina tiparului în anul 2022 și este o lucrare de referință pentru cercetătorul mărcii poștale autohtone. Toate studiile și semnalările sunt raportate, de regulă, la această lucrare. Observațiile sunt făcute fie public, fie direct domnului profesor, iar în funcție de natura lor (pot fi piese fără însemnătate pe plan filatelic sau se pot încadra într-una din categoriile varietăți, curiozități sau erori) sunt trecute în statusul de „în așteptare” (atunci când se semnalează pentru prima dată o abatere de la marca standard) sau „confirmare” (atunci când piesa semnalată confirmă deja o alta existentă în prima categorie - fiind, astfel, o surată de a ei). În funcție de raritatea și spectaculozitatea „descoperii”, ea poate fi catalogată cu una până la cinci stele, care îi ridică valoarea în colecția specializată. Semnalările cele mai apreciate sunt cele identificate în colile finite (când se poate menționa cu exactitate poziția piesei respective în coală) sau în fragmente de coală ori blocuri. Nici mărcile individuale nu sunt de neglijat. Așadar vă invit să studiați colecția pe care o dețineți (nu doar să o admirați)!

Spatele timbrului studiat,
martor în evitarea unui defect al hârtie
în zona în care este identificată posibila eroare.

În paginile blogului am mai prezentat rezultatele unor cercetări proprii în care rezultatele, observate (semnalate) pentru prima dată așteaptă confirmarea pentru a putea fi indexate într-o viitoare ediție a catalogului specializat.
De data aceasta vă supun atenției o nouă posibilă eroare. Este vorba despre o „pată” de culoare (maro) deasupra lui A /BATRIN/ (la ora 12), pe marginea cadrului cu fundalul de culoare observată pe marca cu valoarea nominală de 60 bani din emisiunea „Numismatică” emisă la data de 15 mai 1970 (LP 728). Pentru analiză am scanat piesa la o rezoluție de 750 dpi față-verso, într-una dintre imagini evidențiind abaterea.
În cazul în care cineva poate confirma „eroarea” (cu o piesă similară aflată în colecția sa) vom avea parte de o nouă eroare de o stea. Până în prezent sunt clasificate și indexate alte două erori la timbrul cu nominalul de 60 de bani și câte una cele cu nominalul de 20 de bani, respectiv 35 de bani. Emisiunea, mai puțin comercială datorită tematicii și nominalelor deținute (nu prea am întâlnit scrisori francate cu timbre din această serie), poate fi demnă de studiu și promite și alte surprize. Să vedem cine le identifică.

Marea Unire în numismatică

Pe data de 1 Decembrie 2022, de Ziua Națională a României, Romfilatelia, în colaborare cu Banca Națională a României, a introdus în circulație emisiunea de mărci poștale „Marea Unire în numismatică” (LP #2396). Lansarea a avut loc în cadrul magazinului filatelic din str. Ion Câmpineanu, nr. 27, din București. Machetată de Mihail Vămășescu, emisiunea este alcătuită din patru mărci poștale (72 x 36 mm), un bloc filatelic de patru timbre dantelate (160 x 130 mm), două plicuri „prima zi” (280 seturi) și un album filatelic de colecție (311 exemplare).
Marca poștală cu valoarea nominală de 3,50 lei (contravaloarea unei corespondențe interne neprioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1000 de grame) reproduce portretul domnitorului Mihai Viteazul, precursor al Marii Uniri (1601), existent pe reversul monedei emise în anul 2018, având ca avers redarea momentului intrării domnitorului în Alba Iulia, în fruntea oștenilor săi, la anul 1601.
Marca poștală cu valoarea nominală de 4,50 lei (contravaloarea unei corespondențe interne prioritare cu greutatea cuprinsă între 500 și 1000 de grame) reproduce portretul Regelui Ferdinand I, după momentul Încoronării de la Alba Iulia, existent pe reversul monedei emise în anul 2016, având ca avers detalii ale elementelor sculptate pe sceptrul regal.
Marca poștală cu valoarea nominală de 6,50 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea de până în 50 de grame) reproduce portretul Reginei Maria, în ipostaza de Regină încoronată a României Mari, existent pe reversul monedei emise în anul 2010, cu textul înscris în arc de cerc „Regina Maria a României Mari”.
Marca poștală cu valoarea nominală de 16 lei (contravaloarea unei corespondențe externe neprioritare cu greutatea cuprinsă între 100 și 500 de grame) reproduce Coroana Reginei Maria, existentă pe aversul monedei emise în anul 2015.
Reproducerea monedelor în imaginile mărcilor poștale este însoțită de portretele personajelor, respectiv de imaginea reprodusă în culorile reale ale Coroanei Reginei Maria.
Tirajul total al emisiunii a fost de 58.924 timbre paginate în coli de 28 de timbre cu 7 viniete (28.560 timbre), minicoli de 5 timbre cu o vinietă (17.800 timbre), blocuri de 4 timbre dantelate (11.320 timbre) și blocuri speciale de 4 timbre nedantelate (1.244 timbre).

Surse: (Romfilatelia, Poșta Română)