Iugoslavia, 1963. |
La sârbi și croați, multe denumiri regionale ale frunzelor și florii de iris, de stânjenel, derivă de la arme, de la nomenclatura militară a zeului respectiv precreștin: sabljarka (săbiuță) sau, în Istria, atât la croați cât și la istro-români: špade (spade în românește de la nord de Dunăre). Stânjenei = špade în Istria.
Marea Birtanie, 2023. |
În limba română am putea avea o simplă omofonie cu unitatea de măsură stânjen (doar dacă nu cumva stânjen a putut desemna și o suliță, precum la Homer dru desemna în același timp lemnul în general, dar și sulița, lancea dintr-un singur trunchi) și, știind că stânjenul botanic se spune regional și stângen, ar trebui să ne o orientăm mai degrabă spre termeni precum, de pildă, ștangă (din germana medievală, termen intrat și în sârbo-croată și care desemna atât o armă, cât și membrul viril, la români ca și la sârbi).
SUA, 1993. |
Din punct de vedere filatelic întâlnim floarea de iris pe mărci poștale emise de România, Republica Moldova, Iugoslavia, Noua Zeelandă, Croația, Polonia, Bosnia-Herțegovina, Grenada, Statele Unite ale Americii sau Marea Britanie.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu