Köroglu - eroul curajos al Turciei

Köroglu este un erou popular din Turcia, care apare în poveștile și cântecele tradiționale turcești. Este considerat un simbol al curajului și al dreptății și este adesea descris ca fiind un luptător neînfricat și un lider carismatic al unui grup de războinici.

Există mai multe variante ale poveștilor care îl au ca protagonist pe Köroglu, dar în general, acestea descriu aventurile sale în lupta împotriva inamicilor și în apărarea valorilor turcești tradiționale. Poveștile cu Köroglu sunt încă populare în Turcia și sunt considerate o parte importantă a patrimoniului cultural al țării.

Stâlpii lui Hercule

Mitul stâlpilor lui Hercule este una dintre cele mai cunoscute legende din lumea antică și se referă la o serie de obstacole și aventuri pe care eroul mitologic grec Heracles (sau Hercule, în varianta romană) le-a întâmpinat în timpul unei călătorii legendare prin Europa și Africa de Nord.

Potrivit mitului, Stâlpii lui Hercule au fost amplasați la limita lumii cunoscute, în strâmtoarea Gibraltarului, și au marcat punctul de separare dintre lumea cunoscută și cea necunoscută. Pe de o parte a Stâlpilor lui Hercule se afla Marea Mediterană, iar pe de altă parte se întindeau oceanul și tărâmurile neexplorate ale lumii antice.
Legenda spune că Hercule a fost obligat să realizeze două lucruri înainte de a fi considerat un erou cu adevărat: să elibereze zeița Europa, răpită de marele Zeus sub forma unui taur, și să obțină merele de aur ale grădinilor Hesperidelor, păzite de un balaur uriaș.

În timpul călătoriei sale, Hercule a fost nevoit să treacă prin numeroase obstacole și să înfrunte diferite creaturi mitologice, inclusiv dragonul Ladon și gigantul Atlas, care îi purta pe umeri cerul.
Pentru a marca victoria sa, Hercule ar fi ridicat doi stâlpi imenși la capătul lumii cunoscute, unul de fiecare parte a strâmtorii Gibraltarului. Legenda spune că acești stâlpi au fost sculptați din munți de safir, iar pe fiecare dintre ei a fost gravată inscripția „Non plus ultra” („Nimic mai departe”), indicând faptul că nu există alte teritorii de explorat sau alte aventuri de urmat.
Astăzi, Stâlpii lui Hercule sunt o atracție turistică populară în Gibraltar, iar legenda mitologică rămâne una dintre cele mai fascinante și influente povești din istoria umanității.

Protectorul mediului înconjurător

Simurq-ul (sau Simorgh-ul) este o creatură legendară din mitologia persană, care este descrisă ca o pasăre gigant cu o înălțime de 30 de metri, uneori cu cap de leu și gheare de vultur, uneori cu o față umană. Simurq-ul este considerat a fi o creatură sacră și protector al mediului înconjurător și al animalelor, iar în unele mituri este asociată cu focul și soarele. Este, de asemenea, considerat un simbol al înțelepciunii, curajului și înțelegerii mistice. Mitul simurghului este popular în Iran, Azerbaidjan și alte țări din Orientul Mijlociu și Asia de Sud.

Eglė Regina Șerpilor

Emisiunea EUROPA de anul trecut a avut o temă foarte dragă mie. Cu toate acestea nu cred să fi menționat ceva despre timbrele emise de Lituania cu această ocazie, chiar dacă am încercat să prezint cât de multe emisiuni dintre țările participante la acest program filatelic. Memoria mi-a fost încercată de primirea unei frumoase vederi (cu reproducerea minunatei lucrări „Fetiță colorând lumea” al artistului plastic Vilijus Vaišvila) din partea Ingăi (mulțumesc încă odată) francată cu una dintre cele două timbre ale emisiunii puse în circulație la data de 29 aprilie 2022, într-un tiraj de 40.00 de serii. Marca poștală, machetată de Greta Gruzdaitytė, cu valoarea nominală de 95 de eurocenți, o înfățișează pe Eglė - Regina Șerpilor. 
Basmul popular lituanian, cu titlul omonim (în orgiginal: Eglė žalčių karalienė), a fost publicat pentru prima dată de M. Jasewicz în 1837 și este unul dintre cele mai cunoscute basme lituaniene cu multe referiri la mitologia baltică.
Acțiunea poveștii începe într-o zi călduroasă de vară când Eglė, fiica cea mică a unui fermier local, a mers să facă baie în mare împreună cu cele două surori ale sale. După aceea, întorcându-se pe mal să se îmbrace, a găsit un șarpe în haine. Spre surprinderea ei, șarpele i-a vorbit cu o voce de bărbat și i-a cerut să-i promită că îi va deveni soție pentru a-i înapoia hainele. Dorind să se îmbrace cât mai repede și fără să se gândească la posibilele consecințe viitoare, Eglė a fost de acord cu propunerea șarpelui.
Trei zile mai târziu, un număr mare de șerpi care trăgeau o căruță au apărut la ferma părinților fetei pentru a revendica mireasa. Familia ei a încercat să păcălească șerpii dându-le unul dintre animalele lor de fermă, dar de fiecare dată un cuc i-a avertizat pe șerpi despre înșelăciune. În cele din urmă, cu înțelepciune, șerpii au reușit să o ducă cu ei pe Eglė la stăpânul lor.
La malul mării au fost întâmpinați de Žilvinas, un tânăr frumos care era de fapt Regele Șarpe. Acesta a dus-o pe Eglė pe o insulă din apropiere și de acolo au mers împreună la palatul său de sub mare, unde s-au căsătorit. Eglė și Žilvinas au trăit fericiți împreună și au avut trei fii, Ažuolas, Uosis și Beržas, precum și o fiică, Drebulė, care era mezina familiei.
Într-o zi, copiii au început să întrebe despre fosta casă a mamei lor. Lui Eglė i-a fost dor de casă și i-a cerut lui Žilvinas să-i permită ei și copiilor să viziteze ferma părinților ei. Žilvinas s-a împotrivit și a pus o serie de condiții pe care el credea că sunt imposibile - să toarne o cantitate de mătase care nu se diminuează, să uzeze o pereche de pantofi de fier și să coacă o plăcintă fără ustensile de bucătărie. Cu toate acestea, Eglė, cu ajutorul unei vrăjitoare locale, a reușit să  îndeplinească sarcinile și Žilvinas a trebuit să le permită lui Eglė și copiilor să plece.
Reuniunea cu familia a fost un eveniment atât de fericit încât familia lui Eglė nu a mai vrut să-i lase să se întoarcă la mare și a decis să-l omoare pe Žilvinas. Dar mai întâi trebuiau să știe cum să-l facă pe Žilvinas să apară de pe mare. Au cerut copiilor să dezvăluie secretul familiei. Simțind pericolul, fiii au refuzat să se supună, dar fiica cea mică Drebulė s-a speriat și a dezvăluit secretul tatălui ei.
Cei doisprezece frați ai lui Eglė s-au repezit la malul mării, iar Žilvinas, care a apărut sub formă de șarpe, a fost ucis cu coasa.
Neștiind soarta soțului ei și punând capăt șederii ei cu părinții, frații și surorile ei, Eglė s-a întors pe malul mării și l-a chemat pe Žilvinas. În replică a apărut doar o spumă sângeroasă.
În durerea ei, după ce și-a dat seama că Žilvinas era moart, Eglė și-a transformat familia în copaci: pe feciori într-un stejar, un frasin și un mesteacăn, iar pe fiica ei într-un aspin tremurător. În cele din urmă s-a transformat și ea însăși într-un molid.
Frumoasă poveste, nu-i așa!? O fi un mit sau doar o poveste plină de fantezie, rămâne să decidă fiecare dintre noi. Dar, știți cum se spune, în fiecare basm există un sâmbure de adevăr.

Povești și mituri groenlandeze

Emisiunea de timbre EUROPA 2022 aparținând Groenlandei au fost puse în circulație pe data de 31 august 2022 și a fost machetată de către artistul Aka Høegh.
Prima marcă înfățișează două măști care simbolizează narațiunile inuite, în lăsându-se să se înțeleagă că măștile descriu poveștile și miturile Groenlandei care sunt transmise din generație în generație. Sub măști, a fost simbolizată o floare folosind o carte veche de istorie, pentru a simboliza crearea și creșterea poveștilor în timp.
A doua marcă poștală descrie un mit specific legat de versiunea inuită a genezei omului. Aici, la începutul omului, copiii se târau din tufele de salcie și trăiau din crenguțe când erau mici.
Ambele timbre sunt tipărite în sistem offset și sunt disponibile și într-o broșură de mărci poștale imprimată pe hârtie autoadezivă. Valoarea nominală totală a emisiunii este de 38 DKK.

Ajunul verii suedeze

Următoarea emisiune din tema „Povești și mituri”, pe care o prezint astăzi, provine din Suedia. Timbrul EUROPA, machetat de Anna Handell și cu valoarea nominală de 26 kr, înfățișează o gamă largă de flori diferite în prim-plan și un peisaj local în fundal. Acest lucru se leagă de tradiția Ajunul Verii, care este o perioadă magică în Suedia.
Potrivit folclorului local, ajunul verii este o noapte magică, cu mare parte din magie fiind legată de flori. De exemplu, se presupune că ar fi posibil să vă dați o privire asupra viitorului - tot ce trebuia să faceți era să alegeți șapte tipuri diferite de flori chiar înainte de culcare și să puneți florile sub pernă. Atunci îl veți visa la viitorul vostru partener - presupunând că ați cules florile în modul corect, la momentul potrivit.
Chiar dacă nu intenționați să testați acest lucru, poate doriți să încercați anul viitor Ajunul Verii în Suedia, deoarece aceasta este o ocazie foarte celebrată în întreaga țară.

Baba Roga și Drekavac - două personaje tipice sârbe

Promiteam ieri că voi încerca să ajung la timp cu prezentarea emisiunilor EUROPA din acest an și intenționez să mă țin de cuvânt. Prin urmare și postarea de astăzi are legătura cu tema „Povești și Mituri”.
Fiecare țară are propriile sale convingeri, transmise din generație în generație de secole. Repertoriul popoarelor slave este însă unul foarte viu și colorat. Astfel, din Bosnia și Herțegovina Sârbă a fost introdusă seria PostEurop 2022, pe data de 11 mai 2022. Ea este aliniată tematicii generale alese, și anume mituri și legende, iar cele două personaje promovate, însă, par înfiorătoare.
Timbrul cu valoarea nominală de 1,95 mărci (bosniace convertibile) este dedicat Babei Roga, adesea confundată cu o vrăjitoare, deși este o creatură separată. Ea este descrisă doar ca o ființă feminină terifiantă sub forma unei bătrâne urâte cocoșate, fără dinți, cu o față hidosă și un corn pe cap (de unde și numele). Se ascunde în locuri întunecate și iese numai noaptea; sperie și răpește copii obraznici și îi duce în vizuina ei.
Timbrul de 2.70 mărci, în schimb, îl indică pe Drekavac, adică țipătorul. El este manifestarea materială a unui om mort, nebotezat (după unele povești, un om foarte tânăr) care nu-și găsește pacea, așa că îi persecută pe cei care au păcătuit. Arată ca o mică creatură blănoasă, cu gheare lungi și ascuțite pe degetele de la picioare și un cap mare sprijinit pe un gât subțire. Emite strigăte oribile (asemănătoare cu strigătul unui copil, urletul lupului, geamătul unei capre, mieunatul unei pisici sau țipătul unei păsări) cu care poate asurzi oamenii. Acesta atacă noaptea târziu în apropierea unui cimitir, râu, lac sau pădure; sare pe spatele victimeleor, forțându-le să-l care în spinare până în zori. Dacă victimele nu se supun, sunt zgâriate și rupte de gheare enorme.
Mărcile poștale, machetate de Nebojsa Djumic, au fost paginate în coli de opt exemplare identice și o vignetă, sau într-un bloc de două serii.

Doamna iubirii, frumuseții și a apei

A trecut ceva vreme de când v-am prezentat o emisiune EUROPA 2022 - „Povești și Mituri” și am cam rămas dator cu câteva apariții (promit ca în zilele următoare să mă achit și de celelalte restanțe).
Mă voi întoarce astăzi puțin în timp și am să vă prezint propunerea Armeniei. Lansată pe 27 mai 2022, este vorba despre un timbru cu valoarea nominală de 350 de drame, machetată de către Indigo Branding.
Marca poștală o înfățișează pe zeița Astghik: conform tradiției locale reprezintă doamna iubirii, frumuseții și apei. Avea un farmec extraordinar și în fiecare noapte se scălda în râul Eufrat. Pentru a o admira, tinerii aprindeau focuri mari pe Muntele Daghonats, din regiunea Taron. Iar ea, ca să se ferească de privirile indiscrete, acoperea de fiecare dată toată valea cu ceață.

Povești și mituri din Europa Centrală

Emisiunea „Europa - Povești și mituri” pe care o evidențiem astăzi este reprezentată de o minunată minicoală din Liechtenstein. Emisiunea este formată din două timbre diferite cu aceași valoare nominală (1,80 franci elveției), fiecare acoperind un mit din țară.
Prima marcă poștală o înfățișează pe Femeia Albă, care face parte din mai multe mituri din zonă. Femeia este de obicei observată împreună cu un sentiment de neliniște, deși se știe că este destul de inofensivă. În timbru, ea este reprezentată ca dizolvându-se în aer, și exact asta se presupune că se întâmplă atunci când o văd copiii.
A doua marcă poștală înfățișează ceva puțin mai puțin inofensiv, deoarece este concentrat pe personajul numit Tälibudel. Legenda spune că un spirit în formă de câine vicios, cu ochii roșii, a alungat un cioban alpin din cabana lui. În timbru, spiritul este înfățișat pe fundal, cu ochii săi roșii ciudați atrăgând imediat atenția asupra acestuia.

Reprezentarea letonă a lui Dumnezeu

Emisiunea prezentată astăzi în ciclul „Europa 2022 - Povești și mituri” vine din Letonia și este compusă din două minunate mărci poștale care înfățișează aceeași persoană în decoruri diferite - reprezentarea letonă a lui Dumnezeu.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,77 euro, Dumnezeu este așezat la o masă, înconjurat de șerpi. Acest lucru ar putea părea ciudat, dar în tradiția letonă, șerpii sunt venerați și sunt asociați cu prosperitate și randamente ridicate, atunci când sunt hrăniți.
Pe timbrul cu valoarea nominală de 1,98 euro, el este văzut așa cum este descris în mod tradițional în folclorul leton, un bătrân purtând o pelerină, cu o sabie la șold, călare pe un cal alb.
Nu uitați că până în data de 9 septembrie vă puteți vota timbrul preferat din ciclul Europa 2022.

Troli și nimfe

După o lungă pauză în ceea ce privește prezentarea emisiunilor Europa 2022, vă propun atenției emiunea lansată de către Norvegia. Cele două timbre înfățișează fiecare câte o creatură mitică, deși sunt destul de îndepărtate în ceea ce privește reprezentarea lor în folclorul autohton. Prima marcă poștală înfățișează un trol masiv într-o regiune muntoasă a Norvegiei. Se spune că trolii trăiesc în părțile nelocuite ale țării și nu sunt prietenoși cu oamenii, dacă s-ar întâlni cu ei. Trolii pot fi observați doar noaptea, deoarece razele soarelui reprezintă o condamnare la moarte pentru un trol - pur și simplu se transformă în piatră.
A doua marcă poștală o înfățișează pe Huldra, care este o nimfă de pădure. Nimfele pădurii sunt descrise ca femei frumoase, cu înfățișări care pot atrage bărbații în pădure. Deși par oameni, au trăsături specifice, precum coada, care îi desconspiră.
Timbrele au valorile nominale specifice expedierii unei corespondențe de până în 20 de grame oriunde în Europa și pot fi achiziționate de la Nordfrim și în carnete de câte 5 mărci autoadezive.

Bornholm - tărâmul de legende al Danemarcei

Niciun alt loc din Danemarca decât Bornholm nu are o tradiție atât de puternică în ceea ce privește legendele și poveștile legate de lumea supranaturală. Pentru emisiunea EUROPA 2022 „Povești și mituri” administrația poștală a Danemarcei, PostNord, a pregătit un bloc coliță cu trei mărci dantelate cu valorile nominale de 12 coroane (două dintre ele) și 36 de coroane, machetată de către Ane Cecilie Mogensen. De menționat este faptul că doar pe timbrul cu valoarea nominală de 36 de coroane este tipărită sigla emisiunii „EUROPA”.

Povestea lui Risi și Insula Porcilor

Propunerea administrației poștale din Insulele Faroe pentru emisiunea EUROPA din acest an „Povești și mituri” nu putea fi mai potrivită decât una legată de legendele a două insule nordice: Insula Porcilor și Insula Mykines. Emisiunea machetată de către Anker Eli Petersen va fi pusă în circulație pe data de 16 mai 2022 și este compusă din două mărci poștale (cu nominalele de 19 și 29 de coroane). La data lansării va fi disponibilă și o ștampilă „prima zi” având ca subiect porcul care înoată în mare.

Svinoy este o insulă localizată în colțul de Nord-Est al Insulelor Feroe. Legenda spune că a fost cândva o insulă plutitoare, care ieșea periodic la vedere și apoi dispărea într-un nor de ceață. În micul sat Viðareiði, de pe insula Viðoy, un fermier deținea o scroafă, dar nu și un mistreț. În ciuda lipsei oricărui mistreț pe insulă, se spune că scroafa ar dispărea pentru scurte perioade de timp și apoi reapărea, însărcinată. Insularii erau curioși să afle cum a rămas însărcinată, așa că au creat un plan pentru a afla unde a dispărut porcul. Data următoare când scroafa a fost văzută rătăcind din sat, i-au legat cheile de coadă și au urmat-o. Au fost surprinși să vadă porcul alergând în mare și începând să înoate spre nord-est. Nedumeriți de unde mergea, au sărit în bărci și au urmat-o până pe insula misterioasă care se îndrepta spre nord. Scroafa a înotat spre insulă, cu insularii vâslind în urma ei. Odată ce au aflat secretul, oamenii au decis să ancoreze insula de fundul mării și au început să locuiască acolo. Insula a fost numită Svinoy sau Insula Porcilor în onoarea scroafei care și-a găsit partenerul acolo.

Insula Mykines spune povestea lui Risi, un gigant preistoric care a trăit pe insule. Aceasta este una dintre legendele care circulă despre originea modului în care s-au format Insulele Feroe. Povestea spune că unui uriaș i-au plăcut insulele, dar le-a găsit prea mici pentru a trăi. El a început să strângă insulele mai mici împreună, unind unele dintre ele pentru a forma o masă mai mare, iar altele, le-a așezat în imediata ei apropiere.

Hubert și Barbo

Poșta Belgiei propune pentru emisiunea EUROPA din acest an, în tema „Povești și mituri” doi eroi de legendă: Hubert și Barbo. Ei sunt redați pe cele două timbre ale blocului-coliță care va fi pus în circulație pe data de 13 iunie 2022. Kris Maes este cel care semnează macheta emisiunii, el fiind unul dintre colaboratorii mai vechi ai Belgia Post.

Hubert de Liège a fost un sfânt creștin care a devenit primul episcop de Liège în 708 d.Hr. El este sfântul patron al vânătorilor, matematicienilor, opticilor și metalurgilor, și este cunoscut drept „Apostolul Ardenilor”. Hubert a fost larg venerat în Evul Mediu. Iconografia legendei sale se leagă de legenda martirului Sfântul Eustațiu.
Silvio Brabone (Silvius Brabo în latină) este legendarul soldat roman care a ucis gigantul Druon Antigoon în Anvers. Druon Antigoon a cerut taxe mari pentru acordarea dreptului de trecere pe porțiunea râului Schelde pe care o ocupa, iar celor care au refuzat i-a tăiat mâna. Legionarul Brabone la ucis pe uriaș, tăindu-i mâna și aruncând-o în râu. Legenda este legată de o etimologie populară a numelui orașului Anvers, „Antwerpen” în olandeză, care seamănă imperfect cu o expresie (hand werpen) care înseamnă „a arunca mâna”.

SJÖRÅET – Sjörå, Stăpâna Lacului

Sjörå este o nimfă de apă, de gen feminin, care stăpânește marea și lacurile. Frumusețea ei se extinde doar în față. Privită din spate, ea nu pare decât un ciot gol. Sjörå, cunoscută și ca stăpâna mării, este strâns legată de sirenă. Nimfa de apă are propriile ei oale și tigăi de cupru strălucitor pe care le freacă pe malul lacului în care își păstrează propriile animale. Sjörå are o știucă ca animal de companie, așa că, dacă sunteți pescar și prindeți o știucă deosebit de mare aveți grijă că are stăpân!
Aceasta este tema emisiunea EUROPA „Povești și mituri” pe care administrația poștală a Insulelor Åland o va pune în circulație, pe data de 9 mai 2022. Realizată de către artistul grafic Lasse Harkkala și designerul Johanna Finne emisiunea este compusă dintr-o marcă poștală cu valoarea nominală de 2,30 euro, paginată în coală de câte 30 de timbre (6 x 5), un FDC și o carte maximă. Emisiune beneficiază și de o ștampilă „prima zi” care va fi aplicată la Oficiul Poștal din Mariehamn.

Legenda zânei Melusina

Melusina sau Melusine este o zână, o ființă mitologică. Conform unei legende ea se căsătorește cu un cavaler cu condiția ca el să n-o vadă într-o anumită zi, când înfățișarea ei se schimbă într-o femeie cu trup de șarpe. Zâna Melusina contribuie la bogăția și gloria soțului, până într-o bună zi soțul ei nu respectă făgăduiala făcută înaintea căsătoriei. În literatura franceză Melusine este numită „Melusina” sau „Merlusigne”. Cea mai veche legendă cu ea provine din secolul XII, se presupune că originea personajului provine din perioada elenistică, sau celtică î.Hr. În decursul timpului descrirea Melusinei a suferit o serie de schimbări, fiind prezentată cu chip de demon, din punct de vedere genealogic ea ar provine din familia baronilor din casa Lusignan, care trăiau în regiunea istorică Poitou (azi departamentul Deux-Sèvres). În perioada târzie a evului mediu figura Melusinei apare în basmele populare, ea făcând parte din poveștile triste de dragoste. 

Poșta franceză a ales acest personaj mitologic ca temă pentru emisiunea EUROPA din acest an, „Povești și mituri”. Timbrul, cu valoarea nominală de 1,65 euro, va fi pus în circulație pe data de 9 mai 2022, fiind paginat în minicoli de câte nouă timbre (3 x 3). Mărciile poștale au fost machetate de către Daria Schmitt și gravate de către Pierre Albuisson. Vineri, 6 mai 2022, la oficiul poștal 86 din Lusignan, între orele 10:30 și 12:30, Daria Schmitt va semna FDC-uri și va acorda autografe. Tot aici va fi disponibilă, pentru doritori, ștampila „prima zi a emisiunii”.

Legenda Vărsătorului din Eisenerz

Dacă sunteți cititor fidel al blogului nostru știți deja că tema de anul acesta a timbrului EUROPA este „Povești și mituri”, iar legenda Vărsătorului din Eisenerz, propusă de către Poșta Austriacă, se potrivește foarte bine în acest context.
Legenda spune că oamenii au prins odată un spirit de apă care locuia în lacul Leopoldstein, lângă orașul de astăzi Eisenerz. Ei credeau că are comori mari. În schimbul eliberării sale, prizonierul le-a promis „aur timp de zece ani, argint pentru o sută de ani sau fier pentru totdeauna”. Oamenii din Eisenerz au ales fier, iar de atunci fierul a fost extras pe Erzberg - etajele caracteristice de pe munți, care se văd astăzi din depărtare, sunt martori pentru extracția minereului în mineritul deschis. Izvorul carstic în care se spune că spritul apei a dispărut în cele din urmă se numește Wassermannsloch sau Lacurile Negre.
Timbrele EUROPA sunt emise de companii poștale europene din 1956. Acestea sunt menite să promoveze filatelia și să sublinieze asemănările culturale și istorice dintre țări. Poșta Austriacă va pune la dispoziția publicului această marcă poștală, cu valoarea nominală de 1 euro, pe data de 7 mai 2022.

Legenda lui Wilhelm Tell

Wilhelm Tell este un erou popular al Elveției care, potrivit legendei, ar fi trăit între sfârșitul secolelor al XIII-lea și al XIV-lea și a cărui existență istorică reală este încă subiect de dispută. Conform legendei, Tell a fost un expert de tir cu arbaleta care l-a asasinat pe Albrecht Gessler, un pârcălab tiranic din Altdorf, în Cantonul Uri. Conform legendei, în schimbul vieții sale, pârcălabul Gessler i-a impus lui Wilhelm teribilul test al mărului care, așezat pe capul lui Walter, fiul lui Wilhelm, ar fi trebuit să fie lovit de săgeata arbaletei sale. Wilhelm a reușit să prindă mărul, dar, pentru cazul în care acest test n-ar fi mers bine, ascunsese o a doua săgeată sub sacou, gata pentru tiran.

Plecând de la această legendă, Elena Knecht a machetat două mărci poștale (fiecare cu nominalul de 1,10 franci elveției) pentru emisiunea EUROPA „Povești și mituri” pe care administrația poștală a Elveției o va pune în circulație pe data de 5 mai 2022. Emisiunea va fi disponibilă în minicoală de 16 mărci poștale (8 perechi). Cei care doresc pot face încă de pe acum precomandă pe site-ul Poștei Elvețiene, timbrele fiind livrate începând cu data de 28 aprilie.

Dragonul cu trei capete

Tema dragonului păzitor al comorii reapare de mai multe ori în mitologiile germanice. Atât Fafnir, cât și balaurul lui Beowulf au fost custodi ai unor comori gigantice și prețioase. Adminsitrația poștală a Germaniei propune pentru anul acesta, în cadrul emisiunii EUROPA „Povești și Mituri” redescoperirea dragonului cu trei capete. Timbrul, cu nominalul de 85 de eurocenți, prezintă un „cod matrice” introdus încă de anul trecut de poșta germană. Oricine scanează scrisoarea înainte de a o trimite poate urmări starea acesteia prin aplicația Post, disponibilă de site-ul poștei germane. Utilizarea acestui cod matrice îngreunează falsificarea și refolosirea mărcilor poștale. Emisiunea va fi pusă în circulație pe data de 5 mai 2022 și va fi disponibilă în minicoli de câte 10 timbre.

Tânărul cu inima de aur

Lomidrevo sau Valibuk este o poveste de basm tipic slovacă despre un tânăr cu o inimă făcută din aur care se luptă cu dragonii pentru a salva ziua. În drumul său epic, învață multe despre oameni și natura lor, despre lume, despre el însuși și, răzbind toate obstacolele, se alege o prințesă uluitoare ca mireasă. Poșta slovacă, prin talentul deosebit al machetatorului M. Kellenberger, va pune în circulație un timbru, cu valoarea nominală de 1,50 euro, pe data de 2 mai 2022. Timbrul face parte din seria de timbre „Povești și mituri” - tematică emisiunilor EUROPA din acest an. Paginația timbrelor va fi în blocuri de 6 mărci poștale și în minicoli de câte 8 exemplare.