Publicitate

10 noiembrie 2022

Câteva considerații asupra emisiunii de mărci poștale „500 de ani de la nașterea lui Leonardo da Vinci”

Pe data de 15 aprilie 1452 în sătucul Da Vinci, aflat la poalele muntelui Albano, sub cerul minunat al Toscanei avea să se nască Leonardo di ser Piero da Vinci. Cunoscut sub numele de Leonardo da Vinci, a fost cel mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia. Spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, urbanist, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist, sociolog, filosof și scriitor, Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de seamă geniu din întreaga istorie a omenirii. Picturile sale, printre care se numără și celebra „Mona Lisa” (Gioconda), i-au adus o glorie de necontestat artistului.

Premisele emisiunii filatelice
Figură marcantă a istoriei, în 1952, la 500 de ani de la nașterea sa, administrații poștale din diferite locuri ale lumii se întrec în a-l omagia prin punerea în circulație a unor timbre minuțios realizate. Au fost exploatate talentul unor celebrii machetatori ai vremii, amintindu-i, în rândurile care urmează, doar pe câțiva dintre ei.
Edmondo Pizzi a machetat pentru Poșta Italiei timbrul cu valoarea nominală de 25 de lire (Mi #860) emis pe data de 15 aprilie. Acesta are dimensiunea de 24 x 40 mm, culoarea portocalie și un tiraj de 11.606.122 exemplare.
Pe data de 31 decembrie a fost pusă în circulație și un timbru cu nominalul de 80 de lire, dar care are culoarea carmin, fiind considerat un timbru rar. O parte din aceste timbre au supratiparul „AMG-FTT”.
Boguslaw Brandt (gravură) și Marian Romuald Polak (desing) sunt autorii timbrului cu valoarea nominală de 30 + 15 groși (Mi #744) pusă în circulație din administrația poștală de Poloniei pe data de 1 iunie. Având o culoare gri-albăstrui, timbrul, al cărui tiraj a fost de 531.000 exemplare, înfățișează, în medalion, chipul arhitectului.
Albert Decaris a machetat pentru poșta franceză un frumos timbru bleumarin intens care prezintă în prim-plan portretul faimosului artist (Mi #947). Marca poștală, cu valoarea nominală de 30 de franci francezi, a fost pusă în circulație pe data de 9 iulie, are dimensiunea de 40 x 26 mm și un tiraj de 2.258.000 exeplare fiind imprimat în coli de câte 25 de mărci. catalogul Yvert menționează că ar exista și 325 de exemplare nedantelate.
Kurt Eigler machetase un timbru de culoare verde-gălbui (Mi #312) pentru Republica Democrată Germană care înfățișează portretul pictorului, din profil (privind spre stânga). Timbrul (33 x 27.5 mm), având un tiraj de 1.000.000 de exemplare, a fost pus în circulație pe data de 11 august și are valoarea nominală de 20 de pfenningi est-germani.
Din păcate nu am reușit să identific machetatorul timbrelor emise de Ungaria pe data de 26 mai pentru poșta aeriană. Acestea au valoarea nominală de 1,60 forinți, dimnsiunile de 27 x 37 mm și au o culoare verzuie fiind tipărite pe o hârtie verde-albăstruie. Tirajul lor a fost de 516.028 mărci dantelate (12½ x 12) și 3.000 mărci nedantelate.

Emisiunea românească

Alegerea administrației poștale a României a fost macheta pictorului și graficianului Cristea Müller, unul dintre îndrăgiții machetatori ai vremii. Aceasta a fost cea de a 14-a emisiune machetată de el (din cele 21 apărute), respectiv cel de al 47-lea timbru (din totalul de 58). Propunerea sa seamănă destul de mult cu portretul realizat de Eigler Kurt pentru RDG. Diferențele constau în detaliile realizate de artistul nostru și de compoziția mărcii poștale, chipul lui da Vinci fiind încadrat într-un medalion, în centrul mărcii tipărit în tonuri de purpuriu.

Dantelura de 13½.
Caracteristici tehnice
Emisiunea a fost pusă în circulație pe data de 20 iunie 1952 și este compusă dintr-o marcă poștală (28 x 33 mm), cu valoarea nominală de 55 de bani, și o carte poștală maximă. Tirajul emisiunii a fost de 3.000.000 exemplare paginate în coli finite de câte 100 de mărci poștale.
Timbrul a fost tipărit în culoarea violet pe hârtie albă pe hârtie cu filigran R.P.R. (XVI) și gumă albă. Mărcile au fost dantelate 13½ (au fost întâlnite și piese dantelate 14:13½ sau 13¾).

Dantelură defectuoasă.
Codurile de catalog
În cataloagele filatelice internaționale marca poate fi ușor identificată, codurile de catalog păstrându-se constante de la o ediție la alta: Yv #1264, Mi #1401, Z #1524, G #2257, S #878. În ceea ce privește unele cataloage filatelice românești și lista de prețuri a Romfilatelia, emisiunea studiată apare listată înaintea emisiunii „75 de ani de la proclamarea Independenței de stat a României” care a fost pusă în circulație cu 10 zile mai devreme (LP #326 vs. LP #327), chiar dacă codul de marcă poștală emisă (Ro #1569 pentru timbrul cu Leonardo da Vinci) este ulterior codurilor emisiunii dedicate aniversării Independenței (Ro #1167/8). În alte cataloage românești, timbrul mai poate fi identificat cu codul Ro #240 sau #1466.

Scrisoarea 1.
Cartea maximă
Desenul cărții maxime oficiale, în culoare sepia, înfățișează portretul lui Leonardo da Vinci (acesta seamănă foarte mult cu portretul reprodus pe mărcile emise de Italia, Polonia și Ungaria). Textul înscripționat, în partea de jos, ușor spre stânga, pe două rânduri, este: „Leonardo da Vinci 1452-1952”. Ștampila, de formă rotundă cu diametrul de 4 cm, a fost aplicată în tuș albastru, obliterând marca poștală în partea stângă. Desenul ștampilei reproduce portretul lui Leonardo da Vinci (similar celui de pe marca poștală), iar textul inscripționat este „Leonardo da Vinci 1452-1952, București, Poșta, 20 iunie 1952”.

Scrisoarea 2.
Procesul de tipărire al mărcilor
Emisiunea a fost tipărită prin procedeul de imprimare Tiefdruk (heliogravură sau tipar adânc). Acesta se bazează pe principiul sistemului calcografic, adică gravura în adâncime, cu deosebirea că gravarea se făcea pe cale chimică. Imaginea era redată în semitonuri pe părțile scobite.
FilTem 2004, Cluj-Napoca.
Pentru obținerea clișeelor calcografice se alegea mai întâi desenul, care trebuia să fie executat în semitonuri. Similar clișeele puteau fi obținute și de pe fotografii retușate în acest scop.
Fotografia retușată sau desenul era mai apoi fotografiat, obținându-se negativul. Acesta se retușa la rândul său, insistându-se asupra tonurilor deschise care se pierdeau la reproducere. După ce negativul a fost pregătit se realiza diapozitivul, care era retușat la rândul său dacă era nevoie.
Maximă realizată în 1954.
Clișeele calcografice erau mai apoi gravate fie pe cilindri de cupru fie pe plăci de cupru, care se aplicau după gravare pe cilindri de metal. Gravarea se făcea prin intermediul unei hârtii special pregătite, denumită hârtie pigment, și cu ajutorul perclorurei de fier care coroda cuprul.
Hârtia pigment avea pe una dintre fețe un strat de gelatină anume preparat, care trebuia sensibilizat înainte de întrebuințare cu o soluție de bicromat de potasiu. După uscare urma procesul de copiere: mai întâi a rasterului iar după aceea a diapozitivului.
Rasterul este un cristal pe care se află gravată o sită fină, cu puncte negre și linii transparente. Copierea se făcea cu ajutorul luminii de arc voltaic sau chiar la lumina soarelui. Ambele surse luminoase fiind bogate în raze chimice erau capabile să determine reacția fotochimică care se petrecea în stratul de gelatină sensibilizat al hârtiei pigment.
Bloc de 4.
Cu ajutorul unor dispozitive speciale hârtia pigment prelucrată se aplica cu partea sensibilă pe placa sau cilindrul de cupru.
Operațiile de sensibilizare, uscare, aplicare, se făceau numai în camere cu lumină roșie sau galbenă, deoarece acestea nu impresionau hârtia pigment sensibilizată.
După aplicare, hârtia era umezită cu apă caldă, procedeu ce ducea la desprinderea acesteia de stratul de gelatină. Gelatina rămasă pe placă sau cilindru era udată în continuare cu apă caldă, fiind ștearsă în același timp cu un tampon de vată udă. Această operație se numea developare.
O parte dintre mărcile studiate
(se pot observa varietățile de dantelură,
calitate a hârtiei și intensitate a culorii).

În această etapă se putea observa că acolo unde rasterul și diapozitivul au avut o parte luminoasă, gelatina nu s-a dizolvat și a rămas neatinsă, iar unde diapozitivul a avut o parte întunecoasă s-a dizolvat mai mult sau mai puțin, după intensitatea tonului mai închis sau mai deschis.
Gravarea se făcea cu o soluție de perclorură de fie de concentrații diferite care difuza prin membrana de gelatină cu o viteză mai mare sau mai mică. Viteza varia invers cu grosimea membranei. Acolo unde soluția trecea mai repede, invariabil ea săpa mai adând în cupru. Acolo unde erodarea avea loc mai încet, membrana era mai groasă.
Suvenir filatelic realizat în 2006.
După finalizarea procesului de gravare, membrana de gelatină era îndepărtată. Dacă era necesar se executau manual unele retușări de către un gravor specialist. În această etapă placa sau cilindrul era trecut la mașina de imprimare.
Pentru timbrele imprimate în acest sistem, machetele sau desenele originale trebuiau executate la o scară de cel puțin cinci ori mai mare. Desenul trebuia astfel executat încât atunci când macheta era redusă pe cale fotografică la mărimea timbrului, tonurile și semitonurile să nu se concentreze în pete.
Scrisoarea 3.
După machete se făceau mai multe negative, care se montau pe placă, și cu ajutorul unui dispozitiv special atașat la aparatul fotografic se adiționau diapozitivele la mărimea timbrului. Se obțineau astfel un film sau o placă diapozitivă, care conținea toate timbrele care urmau să fie reproduse.
Imprimarea se făcea cu o cerneală specială, foarte fluidă și cu timp de uscare scăzut.
Eroare filatelică.
Un val de clei care se învârtea într-o cuvă cu cerneală alimenta cilindrul de cupru care conținea clișeu gravat în adâncime. Scobiturile rețineau cerneala, iar surplusul era ras la fața cilindrului de o racletă (o bandă subțire și elastică din oțel).
Cilindrul de cupru mergeau față în față cu cilindrul mașinii de imprimare, pe care se afla coala de hârtie ce urma a primi tiparul. Aceasta când mașina era în presiune reținea cerneala din scobituri, reproducând imaginea în semitonuri, într-o singură culoare, așa cum era în desenul original.
Analiza filigranului pe un bloc de 4
(margine de coală).

Imprimarea se făcea pe hârtie care a fost în prealabil gumată și apoi tăiată în coale.

Variațiuni pe aceași temă
Și emisiunea de față face parte din categoria acelora care se caracterizează printr-un tiraj ridicat (3.000.000 exemplare) care participă efectiv în circuitul poștal în care mărcile erau utilizate până la epuizare. Se pare că acest tiraj a fost tipărit în tranșe, după nevoile circuitului poștal. De aici rezultă varietățile de culoare, de dantelură, a poziției filigranului și a calității hârtiei.
Filateliștii Sergiu Găbureac din București și Gheorghe Domșa din Brad au clasificat prezența filigranului în patru poziții (1, 2, 3 și 4). Filigranul în poziția 2 se pare că este cel mai rar întâlnit. Cel mai des sunt întâlnite piese cu filigranul în pozițiile 1 și 3, iar filigranul în poziția 4 a fost întâlnit la un număr moderat de piese. În mod uzual la marca standard filigranul se găsește în poziția 1. Apariția unei alte poziții de filigran a fost generată de modul greșit de așezare în patul mașinii de imprimat a pachetelor de hârtie.

Scrisoarea 4.
În ceea ce privește varietatea tonalităților de culoare, acestea se datorează presiunii diferite pe care o exercita forma de tipar asupra colii de hârtie. La acestea se adaugă nuanțele de culoare cauzate de umplerea manuală a rezervorului mașinii de imprimat cu cerneala tipografică din recipiente păstrate în condiții improprii. Este cunoscut faptul că oxidarea este foarte rapidă la anumite cerneuri tipografice.
Pe site-ul ebay este oferită spre vânzare un exemplar, considerat eroare filatelică, care prezintă o linie orizontală de culoare violet. Eroarea este catalogată în ediția 2022 a catalogului de erori filatelice românești întocmit de către Sergiu-Marian D. Găbureac. Ea a fost semnalată pentru prima dată de către cercetătorii mărcii poștale autohtone, bucureștenii Marcel Șapira și Paul-Dan Cioacă.

Câteva aspecte poștalo-filatelice
Începând cu data de 28 ianuarie 1952, valoarea nominală de 55 bani era echivalentul expedierii unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame (pe teritoriul României). Acest tarif avea să se mențină aproape 30 de ani (până pe data de 31 martie 1982). Timbrul studiat era utilizat în francara propriu-zisă a acestor scrisori, dar intra și în componența francaturilor realizate pentru acoperirea taxelor de recomandare, expres și adeverire de primire.
Studiind oferta de produse filatelice listate pe site-ul Delcampe, am identificat câteva piese circulate francate cu obiectul studiului nostru.
Prima piesă indentificată a fost o scrisoare simplă expediată de la Mediaș spre Baia Mare în data de 30 octombrie 1952 (Scrisoarea 1). Se pare că în aceea perioadă era o „modă” să se aplice marca poștală peste închiderea plicului (pe post de „sigiliu”). Scrisoarea a ajuns la destinație peste două zile, pe 1 noiembrie 1952 (după cum se poate vedea și de pe amprenta ștampilei de sosire).
Cea de a două scrisoare identificată a fost expediată de la București, pe data de 6 octombrie 1952, prin intermediul Oficiului Poștal Special Gara de Nord AMB. Ea a ajuns la destinație, la Arad, după două zile, pe data de 8 octombrie.
Cea de a treia scrisoare identificată, circulată pe relația Mangalia - Jimbolia, a fost expediată pe data de 16 august 1970. Am ales această piesă pentru a arăta durata lungă de utilizare a acestei mărci, peste 18 ani de la punerea sa în circulație.
Câteva zile mai târziu am identificat o trimitere de la Craiova la Târgu-Jiu (Scrisoarea 4) expediată pe 15 septembrie 1952 și ajunsă la destinație a doua zi.

Repere de filatelie tematică
În perioada 28 mai - 5 iunie 2004 în localitățile Cluj-Napoca, Dej și Turda a avut loc expoziția filatelică „FilTem 2004” cu tema „Confluențe româno-italiene”. Pentru a marca acest eveniment, Poșta Română a realizat și pus în circulație un întreg poștal (plic), în semiilustrația căruia a fost reprodusă și marca poștală cu Leonardo da Vinci emisă în 1952. Pe data de 2 iunie, la Cluj-Napoca, a fost realizată și o ștampilă publicitară de promovare a expoziției.
Pasionații de maximafilie au realizat frumoase piese filatelice în ediție privată, în tiraj limitat (multe dintre ele poate chiar unicat). O astfel de maximă, realizată în 1954, am întâlnit-o pe site-ul Delcampe, la începutul lunii octombrie 2022, oferită la licitație la un preț de pornire de 25 de euro.
Gioconda sau Mona Lisa este o pictură celebră a lui Leonardo da Vinci, realizată în anii 1503-1506 (1507, după unele surse), reprezentând o femeie cu expresie gânditoare și un surâs abia schițat. Mona este prescurtarea cuvântului Madonna (Doamna). Este considerată cea mai renumită operă din istoria picturii. Este vorba de o pictură în ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm. Puține alte tablouri au fost atât de mult reproduse sau discutate. În prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atracția principală pentru orice vizitator.
La aniversarea a 500 de ani de la finalizarea acestei capodopere, la Cluj-Napoca a fost realizată o ștampilă ocazională, de formă ovală, reproducând portretul Madonnei. Ea a fost datată 14.04.2006 și am întâlnit-o pe o carte poștală (oferită la vânzare pe Delcampe la jumătatea lunii octombrie 2022) obliterând timbrul emis în 1952. Probabil pentru a fi în tematica propusă, autorul a aplicat pe jumătatea din partea stângă a cărții poștale un timbru emis în 1974 de către Poșta Maghiară care reproduce celebrul tablou. Acest timbru a fost „anulat” de o ștampilă figurativă cu portretul lui Leonardo da Vinci.

Concluzii
Toate piesele ștampilate întâlnite au fost efectiv circulate. Nu am întâlnit, până cum, mărci ștampilate de complezență sau preobliterate.
În ceea ce privește cotele, ele sunt doar un indicator orientativ. Prețul real unei mărci poștale este dat de piața fialelică. Acolo unde oferta este mai mare, prețul de achiziție va fi mai mic. În cazul achizițiilor directe, sfatul meu este să negociați întotdeauna cu vânzătorul. Nu o singură dată s-a întâmplat ca o tranzacție să se încheie la 50% din prețul cerut inițial.
În cele ce urmează voi prezenta o listă de prețuri obținută în urma calculării mediei prețurilor cerute pentru aceași categorie de marcă (ofertele fiind preluate de pe site-urile de comerț electronic interogate în decursul lunii octombrie 2022):

marca neștampilată: 12,958 lei
marca ștampilată: 1,10296875 lei
marca aplicată pe corespondență: 30,98375 lei
bloc de patru (neștampilat): 83,9625 lei
maxima oficială: 78,68583333 lei
maxime realizate în regim privat și suveniruri filatelice: 100 lei
eroare filatelică - linie de culoare transversală (pe marca ștampilată): 18,34 lei
varietatea de filigran (seria cu cele patru poziții): 32 lei (seria neștampilată); 3 lei (seria ștampilată)

Bibliografie:
*** - Pictura este o poezie care se vede cu ochii, Revista „Filatelie” nr. 19-20 (Aprilie-Mai)/1952
*** - Colnect.com
*** - Stampworld.com
*** - Romaniastamps.com
Cristian Andrei Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești, Oscar Print București, 2018, ISBN 978-973-668-480-7
I.C.S. Filatelia, Catalog filatelic al Republicii Populare Române, Editura de Stat pentru Imprimate și Publicații, București, 1957
Gheorghe Tudor, Coriolan Chiricheș, Gheorghe Mermeze, Ctalogul mărcilor poștale românești 1858-1989, Axa, 2017
Corneliu Spineanu, Catalogul mărcilor poștale românești, 1984, vol. 2
ing. T. Manoliu - Imprimarea heliografică sau tiefdruck (tipar adânc), Revista „Filatelia”, nr. 1-2 (8-9), Ianuarie-Aprilie 1955
Iosif Micu - Erori de varietăți din perioada 1952-1962, Almanah filatelic, 1985
Sergiu-Marian D. Găbureac, România - curiozități și varietăți filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, ISBN 978-973-8369-66-5
Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice 1903 - 2022 - catalog specializat ilustrat - vol. 1, Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2022, ISBN 978-606-643-607-6
Delcampe - Scrisoarea 1 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/famous-people/other/famous-people-leonardo-da-vinci-stamps-on-cover-1952-romania-480874788.html)
Delcampe - Scrisoarea 2 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/famous-people/other/leonardo-da-vinci-inventor-stamp-on-cover-1952-romania-219544321.html)
Delcampe - FilTem 2004 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/art/other-1/68891-romania-stationery-cover-2004-showing-leonardo-da-vinci-dantemichelangelo-goldoni-1449094157.html)
Delcampe - Maximă 1954 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/famous-people/other/famous-people-leonardo-da-vinci-cm-maxicard-cartes-maximum-1954-romania-806332771.html)
Delcampe -Bloc de 4 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/famous-people/other/romania-roumanie-leonardo-da-vinci-780110336.html)
Delcampe - Mona Lisa (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/famous-people/other/very-rare-paintings-leonardo-da-vinci-mona-lisa-special-postcard-2006-romania-389024363.html)
Delcampe - Scrisoarea 3 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents-1/leonardo-da-vinci-inventor-stamps-on-cover-1970-romania-226859567.html)
Delcampe - Scrisoarea 4 (https://www.delcampe.net/en_US/collectibles/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/romania-cover-1952-leonardo-da-vinci-55b-solo-craiova-1672641886.html)
Ebay - eroare linie transversală (https://www.ebay.co.uk/itm/194736776371?mkevt=1&mkcid=1&mkrid=710-53481-19255-0&campid=5338722076&customid=&toolid=10050)

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Publicitate

Persoane interesate