Cele de grații de Hans von Aachen: o capodoperă a artei renascentiste

Timbrul emisiunii din 1969.

Pictura renascentistă a reprezentat o perioadă în care artiștii au explorat cu pasiune estetica umană, aducând la viață scene mitologice și religioase în moduri uluitoare. Unul dintre cei mai distinși artiști ai acestei ere a fost Hans von Aachen (1552–1615), ale cărui lucrări au captivat publicul și au influențat arta timpului său. Una dintre cele mai remarcabile picturi realizate de acest maestru este „Cele de grații”. Această operă de artă excepțională exemplifică abilitățile și tehnicile lui von Aachen, în timp ce redă în mod vivid grăția și frumusețea mitologică.
„Cele de grații” reprezintă un tablou de mari dimensiuni (209,7 x 138,6 cm), în stilul caracteristic al lui Hans von Aachen, datat 1604, aflat în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României (număr de inventar 8395/429).

Tabloul din incinta
Muzeului Național de Artă al României.

Pictura este realizată în ulei pe pânză și ilustrează trei grații, figuri mitologice din mitologia greacă și romană, care personifică frumusețea, grația și eleganța feminină. Acestea sunt reprezentate într-o poziție strânsă, înfățișându-se ca o grupă compactă, care se îmbrățișează și se susțin reciproc.
Fiecare dintre cele trei grații are o poziție unică și un gest distinct, evidențiind abilitățile lui von Aachen de a reda expresivitatea și detaliile anatomice. Fiecare detaliu al figurilor, de la trăsăturile feței până la mișcarea delicată a mâinilor și picioarelor, este realizat cu o precizie remarcabilă.

Maxima oficială a emisiunii
(cu timbrul în partea dreaptă).

Artistul a folosit o paletă de culori bogate și vibrante, care adaugă profunzime și lumină compoziției.
Grațiile sunt înconjurate de o peisaj idilic, cu vegetație luxuriantă și flori colorate, amintind de peisajele paradisiace ale mitologiei greco-romane. Fundalul prezintă elemente arhitecturale clasice, adăugând un aer de eleganță și grandiozitate compoziției. Lumina cade peste figurile delicate ale grațiilor, accentuându-le și conferindu-le un aspect divin.
„Cele de grații” reprezintă o reinterpretare a mitului antic al grațiilor și reflectă idealurile estetice și valorile umaniste ale Renașterii.

Maxima oficială a emisiunii
(cu timbrul în partea stângă).

Această lucrare sugerează că frumusețea și armonia fizică sunt esențiale în atingerea perfecțiunii umane. Prin intermediul acestui tablou, Hans von Aachen își exprimă abilitățile artistice și cunoștințele profunde în domeniul mitologiei, precum și interesul său pentru reprezentarea frumuseții umane.
Pe data de 22 martie 1969 (conform cataloagelor filatelice, deși pe ștampila „prima zi” este imprimată data de 27 martie), Poșta Română a inclus o marcă poștală cu valoarea nominală de 3 lei, reprezentând celebrul tablou, în cadrul emisiunii filatelice „Reproduceri de artă din Galeria Națională”. Fiind marca „cap de serie”, tirajul ei a fost de doar 450.000 de exemplare.

FDC-ul emisiunii care cuprinde timbrul studiat.

Din păcate, machetatorul Ion Dumitrana a realizat o regretabilă eroare de machetare în inscripționarea numelui pictorului pe timbru. În loc de Hans von Aachen, a fost inscripționat greșit Hans von Achen (lipsă al doilea a din numele de familie).
În catalogul specializat ilustrat din 2022, compilat de Sergiu-Marian Găbureac, sunt menționate și alte erori filatelice (încadrate la două și trei stele de vizibilitate) semnalate de filateliști din București.

Eroare filatelică de 3 stele:
OZN albăstrui pe cer.

Printre acestea se numără observațiile făcute de Paul-Dan Cioacă, care a remarcat un OZN albăstrui pe cer în imaginea timbrului. De asemenea, regretatul Gheorghe Tutunaru a observat un punct roșu lângă piciorul stâng al celei de-a treia grații.

Eroare filatelică de 2 stele:
punct roșu lângă piciorul stâng a celei de-a treia grații.

Aceste erori filatelice sunt detalii interesante și rare care pot atrage atenția colecționarilor și pasionaților de filatelie. Ele adaugă un aspect distinctiv și unicitate timbrelor respective, fiind considerate aspecte deosebite în lumea colecționarilor. Astfel de erori reprezintă uneori adevărate comori pentru colecționari, deoarece le conferă un caracter unic și valoros în cadrul pieței filatelice.
„Cele de grații” a avut un impact semnificativ asupra artei renascentiste timpurii și a influențat generații ulterioare de artiști. Aceasta a devenit o sursă de inspirație pentru alți pictori și sculptori care au căutat să redescopere grandoarea mitologiei antice și să imortalizeze frumusețea umană prin arta lor.

Câteva considerații asupra emisiunii de mărci poștale „100 de ani de la inaugurarea liniei ferate București Filaret - Giurgiu”

Timbrul emisiunii.

Pe data de 31 octombrie 1869, a avut loc inaugurarea primei linii de cale ferată din Principatele Române, marcând debutul circulației feroviare pe traseul București (gara Filaret) - Giurgiu (gara Smârda). Regele Carol I a efectuat însă prima sa călătorie cu trenul către Giurgiu pe 7 septembrie 1869, fiind astfel parte din inaugurarea primului tren care a circulat pe distanța de 67 de kilometri între București Filaret și Giurgiu, înainte de deschiderea oficială a traficului. Trenul a pornit din gara Filaret la ora 10:45.

Varianta 1 a FDC-ului,
cu ștampila „TREN 1” dispusă orizontal.

Trei ani mai devreme, guvernul român încheiase un contract cu compania John Trevor Barclay & John Stanifort pentru construcția unei linii ferate ce urma să lege Bucureștiul de portul dunărean Giurgiu.
În ziua oficială a inaugurării, două garnituri au plecat din Gara Filaret, cea mai veche gară din București, către destinația Giurgiu.

Varianta 2 a FDC-ului,
cu ștampila „TREN 1” dispusă pe diagonală.

Primul tren, denumit „Trenul de onoare Michaiu Bravu”, remorcat de locomotiva cu acelaşi nume (serie Călugareni), a fost condus de sir John Trevor Barklay, iar cel de-al doilea, „Trenul Dunărea”, a plecat la ora 12:00 și a fost sub conducerea lui Nicolae Tănase, primul mecanic de locomotivă român. În ambele garnituri se aflau, printre alții, Principele Suveran Carol I și numeroși membri ai Guvernului și Corpului Diplomatic de la acea vreme. Parcursul de 67 de kilometri a fost încheiat în aproximativ o oră și jumătate.

Spatele FDC-ului
unde este aplicată ștampila specială „Giurgiu”.

Un secol mai târziu, pe data de 31 octombrie 1969, Poșta Română punea în circulație, într-un tiraj de 3 milioane de exemplare, o marcă poștală, cu valoarea nominală de 55 de bani, intitulată sugestiv „100 de ani de la inaugurarea liniei ferate București Filaret - Giurgiu”.

Cifrele 9 și 6 întrerupte.

Emisiunea se regăsește în lista Romfilatelia la poziția 712, și este indexată de cataloagele filatelice la pozițiile România #2983, Yvert et Tellier #2496, Michel #28023, Stanley Gibbons #3679, Scott #2136, Zumstein #2865.

Cifra 6 mușcată, sus.

Timbrul are dimensiunea de 54 x 33 mm și a fost tipărit pe hârtie cromo, fără filigran, prin heliogravură, în coli finite de câte 25 de mărci poștale și prezintă o dantelură în pieptene de 13¼ unități. Unele cataloage menționează existența unor piese dantelate 13½, însă din eu personal nu am identificat piese astfel dantelate (din aproximativ 150 de timbre analizate cu un odontometru Leuchtturm  Lighthouse toate aveau dantelura de 13¼ unități).

Punct negru înaintea primului picior a lui U și 6 mușcat sus.

Macheta timbrului a fost realizată de către artistul Ion Dumitrana, fiind cea de a 75-a emisiune machetată de el pentru Fabrica de Timbre din România.

Cifrele 9 și 6 „mușcate” sus.

Marca poștală înfățișează, pe un fond gri-argintiu, în prim-plan, în tonuri de albastru-deschis, o locomotivă electrică, iar în plan secund, în albastru-închis, locomotiva „Călugăreni” și câteva vagoane de epocă. Cu caractere roșii, în partea de sus a timbrului apare inscripția „1869 - emblema CFR - 1969”, iar în partea de jos „55b (valoarea nominală) - POSTA ROMANA”.

Literele P și O întrerupte.

Cu litere de un albastru-închis, în partea superioară a mărcii, sub anul 1869 este menționat numele localității „BUCUREȘTI”, iar sub 1969 numele localității „GIURGIU”. Emisiunea include un număr limitat de plicuri „prima zi” care sunt francate cu timbrul emisiunii și anulate cu ștampile speciale „București - Gara Filaret” (pe față) și „Giurgiu” (pe verso).

Maximă realizată cu ștampila de zi (31.10.1969)
a Oficiului Poștal nr. 1 București.

Aceste ștampile sunt reproduceri ale celor utilizate acum mai bine de un secol și jumătate în oficiile poștale din cele două gări. Pe fiecare FDC (First Day Cover) a fost aplicată o ștampilă roșie „Tren”, inspirată de ștampilele similare utilizate în rețeaua poștală-feroviară de atunci.

Maximă realizată cu ștampila de zi (31.10.1969)
a Oficiului Poștal nr. 1 București.

Indicația „Călugăreni” de pe această ștampilă provine de la numele locomotivei care a efectuat cursa inaugurală. Există două variante de aplicare a ștampilei „Tren”: orizontală (varianta 1) și pe diagonală (varianta 2).
În anul 2022, Sergiu-Marian Găbureac lansa catalogul specializat ilustrat al erorilor filatelice identificate pe mărcile poștale românești (lucrarea poate fi consultată și la sala de lectură a Bibliotecii Județene „Petre Dulfu” din Baia Mare).

Maximă realizată cu ștampila de zi
(31.10.1969) a Oficiului Poștal nr. 1
din București.

În cel de-al doilea volum autorul indexează două erori filatelice privind această emisiune.
Prima, considerată o eroare de patru stele, a fost semnalată de către regretatul Marcel Șapira și prezintă două OZN-uri, deasupra și dedesubtul tenderului locomotivei „Călugăreni”.
Cea de a două eroare, de data aceasta doar de trei stele, a fost semnalată tot de către un mare filatelist bucureștean plecat mult prea devreme dintre noi Gheorghe Tutunaru. Aceasta prezintă o verticală roșie deasupra lui N /ROMANA/, care traversează, parțial, fascicolul de linii, precum și un punct roșu după această literă.

Maximă cu obliterarea specială
cu ștampila „TREN” (față).

În perioada alocată studierii acestei emisiuni am identificat și eu câteva piese cu anumite abateri, aducându-mi astfel umila mea contribuție în acest sens. Pentru a fi considerate „erori filatelice”, și indexate ca atare, este nevoie de confirmarea repetiției elementului sesizat pe cel puțin încă o marcă din colecția altui filatelist. Dacă printre piesele dvs. se regăsesc piese similare, vă rog să le prezentați aici.

Maximă cu obliterarea specială
cu ștampila „TREN” (verso).

Prima semnalare se referă la întreruperea cifrelor 9 (la ora 11,5) și 6 (la ora 12) din anul 1969.
Pe un fragment de coală, ștampilată de complezență, la marca aflată pe primul rând, coloana patru, cifra 6 /1969/ este „mușcată” în partea superioară.
Pe o altă marcă regăsim aceeași cifră 6 /1969/ „mușcată” în partea superioară la care se adaugă un punct negru între literele CU /BUCUREȘTI/ aproape lipită de prima verticală a lui U în partea superioară.

Unul dintre plicurile expoziției filatelice „Iași '69”.

Analizând un alt fragment de coală, la marca aflată pe rândul 1, coloana 1, am observat că cifrele 9 /1869/ și 6 /1969/ sunt „mușcate” în partea superioară.
Orientându-mi și spre alte zone ale mărcii poștale am observat că literele P (la ora 12) și O (la ora 2,5) /POSTA/ sunt întrerupte.

Punct roșu la baza literei P,
la ora 8.

O altă semnalare pe care o supun atenției se referă la existența unui punct roșu la baza literei P /POSTA/, în partea stângă (ora 8). Pentru validarea și catalogarea erorii, așteptăm confirmarea existenței celei de a doua piese identice.

Maximă cu ștampila specială realizată cu prilejul aniversării
centenarului Direcției Căilor Ferate Române.

Din punct de vedere poștal, la data punerii în circulație a emisiunii valoarea nominală de 55 de bani corespundea tarifării unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame. Acest tarif a fost în vigoare până la data de 31 martie 1982.

Flamă publicitară care obliterează marca poștală
aplicată la Târgu Mureș cu prilejul aniversării zilei ceferiștilor.

Din punct de vedere filatelic cu ajutorul acestei mărci poștale au fost realizate mai multe maxime în ediție privată purtând ștampila de zi a oficiului poștal la care au fost realizate. Am întâlnit și o maximă, aș putea-o numi (semi)oficială în care marca poștală a fost obliterată cu ștampila specială „TREN” utilizată la obliterarea FDC-urilor. Aceasta catalogare este întărită de faptul că pe verso se regăsesc toate cele trei ștampile utilizate la obliterarea plicului „prima zi”.

Flamă publicitară aplicată la Târgu Mureș
cu prilejul aniversării zilei ceferiștilor.

Marca poștală studiată a fost de asemenea utilizată cu succes și la francarea anumitor piese filatelice și plicuri ocazionale realizate cu prilejul diferitelor aniversări cu tematică feroviară sau a unor expoziții filatelice.
Primul plic special, din punct de vedere cronologic, pe care l-am întâlnit francat cu marca studiată, provine de la expoziția filatelică din Iași desfășurată în perioada 26 noiembrie - 10 decembrie 1969. Timbrul a fost obliterat de ștampila expoziției.

Expoziția filatelică realizată la Craiova în 1970.

La 16 februarie 1970, Cercul „Feroviarul” din Craiova a organziat o expoziție filatelică dedicată aniversării luptelor ceferiștilor și petroliștilor din februarie 1933. Plicul special realizat pentru acest eveniment a fost francat cu marca studiată care a fost obliterată de ștampila expoziției.

Expoziția „Transfilex '77”.

Marca nostră o mai întâlnim și pe plicul realizat de Cercul „Anghel Saligny” în cadrul expoziției filatelice cu tematică din domeniul transporturilor „Transfilatex '77” desfășurată la București în perioada 16-23 februarie 1977.

Obliterare specială efectuată la Arad.

O parte dintre plicurile realizate la Iași cu prilejul expoziției filatelice prilejuite de inaugurarea stației suburbane de cale ferată Iași a fost francată de asemenea cu timbrul „Centenarul căilor ferate”. Evenimentul a fost organizat de către clubul filatelic C.F.R. Iași, iar plicurile au fost obliterate cu o ștampilă omagială aplicată pe data de 16 februarie 1980.

Obliterare specială realizată cu prilejul aniversării
a 135 de ani de la înființarea gării Arad.

Cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la înființarea Direcției Căilor Ferate din România, la inițiativa cercului filatelic „Anghel Saligny” (avându-l ca președinte pe Ciortan Petru), s-a aplicat o ștampilă specială la Oficiul Poștal nr. 45 din București, pe data de 23 aprilie 1980.

15 ani de la electrificarea liniei Brașov - Predeal.

Aniversarea a 15 ani de la darea în folosință a primului tronson de cale ferată electrificată din România, Brașov - Predeal, s-a cerut marcată filatelic prin realizarea unei ștampile ocazionale deosebite, care a fost aplicată la Brașov pe data de 9 decembrie 1980 la Oficiul Poștal nr. 1.

125 de ani de la înființarea căii ferate
București Filaret - Giurgiu.

Cu prilejul aniversării zilei ceferiștilor, la Târgu Mureș au fost suprafrancate mai multe întreguri poștale (plicuri) cu tematică feroviară cu timbrul emisiunii. Acestea au fost obliterate cu o flamă publicitară pe data de 2 februarie 1982.
Sosirea primei locomotive electrice la Cluj-Napoca a fost marcată prin aplicarea unei flame publicitare la Centrul de tranzit pe data de 30 mai 1984.

Campionatul Republican de Modelism Feroviar 1988.

Cu prilejul Campionatului Republican de Modelism Feroviar care s-a defășurat pe data de 18 martie 1988 la București a fost realizată o ștampilă ocazională cu care a fost obliterată corespondența expediată de la Oficiul poștal nr. 12 din capitală.

120 de ani de existență a gării din Cluj-Napoca (model 1).

Pe data de 7 septembrie 1990 are are loc aniversarea a 120 de ani de la darea în exploatare a Gării CFR Cluj-Napoca. Cu acest prilej a fost confecționată o ștampilă ocazională care obliterează și vedeta noastră filatelică aplicată pe o parte dintre plicurile utilizate în cadrul acestui eveniment.

120 de ani de existență a gării din Cluj-Napoca (model 2).

În toamna lui 1993 la Cluj-Napoca a avut loc o expoziție filatelică prilejuită de aniversarea, pe data de 7 septembrie, a 123 de ani de la înființarea gării din Cluj-Napoca. Cu acest prilej au fost realizate mai multe plicuri filatelice pe care timbrele au fost obliterate cu diverse flame publicitare aplicate, pe parcursul expoziției, în zilele de 8, 9 și 10 septembrie la Oficiul de tranzit din Cluj.

120 de ani de existență a gării din Cluj-Napoca (model 3).

Aniversarea a 110 de ani de existență a trenului Orient Expres a dus la realizarea la Arad a unui plic ocazional și a unei ștampile speciale machetate de către C. Mutică și omologată de A.F.R. cu numărul 2997. Ștampila, care obliterează marca poștală, a fost aplicată la data de 4 octombrie 1993 la Oficiul Poștal nr. 1 din Arad.

Sosirea primei locomotive electrice la Cluj-Napoca.

Câteva zile mai târziu, mai exact pe data de 25 octombrie 1993, are loc aniversarea a 135 de ani de la înființarea Gării de Cale Ferată Arad. Și pentru acest eveniment o parte dintre plicurile realizate au fost francate cu timbrul emisiunii și obliterate de o ștampilă ocazională.

123 de ani de existență a gării din Cluj-Napoca (model 1).

Aniversarea a 125 de ani de la înființarea liniei de cale ferată București Filaret - Giurgiu a dat din nou posibilitatea filateliștilor de a utiliza tematic această marcă poștală. De data aceasta ea a fost obliterată de ștampila specială aplicată la Oficiul Poștal nr. 12 din București la data de 31 octombrie 1994.

123 de ani de existență a gării din Cluj-Napoca (model 2).

Timbrul nostru a mai fost utilizat cu succes la realizarea unor piese filatelice prilejuite de aniversarea la Mediaș, pe 18 iulie 1997, a 125 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Dumbrăveni - Sighișoara.

Maximă realizată cu prilejul aniversării a
125 de ani de la inaugurarea liniei Dumbrăveni - Sighișoara.

Acestea sunt doar o mică parte din piesele filatelice identificate la realizarea cărora s-a utilizat timbrul emis cu prilejul centenarului liniei de cale ferată București Filaret - Giurgiu. În cazul în care mai cunoașteți și altele, vă invit să le prezentați cititorilor noștri.
În final trebuie să amintim faptul că din păcate o cantitate foarte mare de mărci poștale a fost distrusă prin preobliterare și obliterată de complezență în vederea introducerii lor în plicurile filatelice și în circuitul filatelic de masă. Pornind de la studiile întreprinse de ing. Călin Marinescu (care a fost publicată în suplimentul revistei Filatelia în perioada 1995 - 1998) au fost identificate următoarele ștampile „CARTARE”: Iași - în poziție normală (2.?.?) și răsturnată spre stânga (25.7.1970), Brașov - în poziție normală (1.11.1969), București - în poziție normală (28.1.1971) și răsturnată spre dreapta (17.2.1970) precum și ? în poziție normală (15.?.1970).

Bibliografie:

Gheorghe Tudor - Mărcile poștale românești 1858-2009, București, 2009, ISBN 978-973-0-05451-4
Colnect - 100 Years of Romanian Railways (https://colnect.com/ro/stamps/stamp/143337-100_Years_of_Romanian_Railways-Rom%C3%A2nia)
Zumstein Briefmarken-Katalog, Band 4 - Europa - Ost, 1984
Cristian Andrei Scăiceanu - Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești, Editura Oscar Print, București, 2018, ISBN 978-973-668-480-7
Dem. Urmă - Calea ferată în filatelie, în „Almanahul filatelic”, 1977
*** - Cursa centenarului în revista „Filatelia” nr. 12 (164) / decembrie 1969
Sergiu Găbureac - România: erori filatelice - catalog specializat ilustrat, Editura Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2022, ISBN 978-606-643-607-6
Călin Marinescu - Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România, 1841-2008, vol.1, Editura Medro, București, 2008, ISBN 978-873-8487-29-1
Dan Caramfil - Vești din țară: Iași în revista „Filatelia” nr. 4 (287) / aprilie 1980
*** - Cronica filatelică: Din activitatea filialei A.F.R. București în revista „Filatelia” nr. 5 (288) / mai 1980
 

Considerații asupra emisiunii de mărci poștale „100 de ani de existență a Filarmonicii de Stat «George Enescu»”

Timbrul emisiunii.

Filarmonica de Stat „George Enescu” este o orchestră simfonică prominentă cu sediul în București, România. A fost înființată în 1868, fiind una dintre cele mai vechi orchestre din Europa. De-a lungul anilor, orchestra a jucat un rol important în promovarea muzicii românești atât la nivel național, cât și internațional.
Orchestra a fost numită după marele compozitor român George Enescu începând din 1955, în onoarea contribuțiilor sale la muzică. Filarmonica a cântat în multe locații prestigioase din întreaga lume, inclusiv la Carnegie Hall din New York, la Royal Festival Hall din Londra, la Berlin Philharmonic și la Salle Pleyel din Paris.
Astăzi, Filarmonica de Stat „George Enescu” este formată din aproximativ 100 de muzicieni, inclusiv unii dintre cei mai talentați interpreți din România. Orchestra interpretează o gamă largă de repertoriu, de la muzică clasică la muzică contemporană, și a colaborat cu numeroși dirijori și soliști renumiți. Filarmonica găzduiește, de asemenea, diferite evenimente culturale, inclusiv festivaluri de muzică și programe educaționale pentru tinerii muzicieni.

Timbru preobliterat la data de
21.09.68 (orientat spre dreapta).

Data punerii în circulație învăluită în mister
În anul 1968, cu prilejul aniversării a 100 de ani de existență a Filarmonicii, Poșta Română punea în circulație o marcă poștală foarte apreciată de filateliști. Data punerii în circulație a emisiunii ridică câteva semne de întrebare pentru cei care studiază astăzi marca poștală românească. Cataloagele filatelice consultate menționează luna octombrie ca fiind luna punerii în circulație a emisiunii, la o lună după data înscrisă pe „Ștampila Prima Zi a Emisiunii”. Prima mențiune despre apariția acestei mărci am identificat-o în numărul 11(151)/1968 din luna noiembrie al revistei „Filatelia”. Unii filateliști sunt de părere că emisiunea ar fi fost lansată în luna septembrie (conform ștampilei) și pusă în circulație cu o lună mai târziu (conform menționărilor din cataloagele filatelice), însă nu am întâlnit nici un document oficial care să clarifice acest aspect. O altă categorie de filateliști, în care tind să mă încadrez și eu, consideră că data punerii în circulație a emisiunii ar fi data de pe ștampila existentă pe FDC, iar însemnările din cataloage ar fi eronate: unul dintre autori ar fi menționat pentru prima data luna „octombrie” iar informația ar fi preluată greșit de autorii următoarelor cataloage filatelice, fără a mai sta cineva să verifice aceste date.

Timbru preobliterat la data de
21.09.68 (orientat spre stânga).

Ștampila de pe timbre - martor al istoriei
Probabil cea mai bună dovadă în clarificarea acestei situații va fi identificarea unor scrisori sau cărți poștale circulate în perioada respectivă. Până atunci însă putem pune în balanță câteva mărci poștale ștampilate de complezență sau preobliterate vs. circulații din ultimul semestrul al anului 1968. În acest sens, am întâlnit mărci preobliterate cu ștampila „BUCUREȘTI 1” datată 21.9.68 în poziție răsturnată spre dreapta cu 90  ̊(EV) și răsturnată spre stânga cu 90  ̊(VE). De asemenea, cea mai timpurie scrisoare pe care am întâlnit-o până acum este datată 24 octombrie 1968 și a circulat pe relația București – Cluj. Orice semnalare a vreunei piese circulate efectiv poștal cu o dată anterioară este binevenită.

Fragment de șase mărci provenit
din colțul stâng superior al colii comerciale.

Caracteristicile tehnice ale emisiunii
Dar să ne întoarcem la timbrul supus analizei noastre. Pe marca poștală este reprezentată o harpă profilată pe silueta stilizată a Ateneului Român. În colțul din dreapta sus se găsesc cifrele anului de înființare a filarmonicii, respectiv 1868, și anul în care a fost emisă marca poștală, adică 1968. Pe marginea superioară, centrul este ocupat de cuvântul „CENTENARUL”, iar pe marginea din dreapta, de sus în jos, apare textul „FILARMONICII GEORGE ENESCU”.

Bloc de patru mărci.

Tipărirea și tirajul
Timbrul a fost tipărit în sistem offset, în patru culori, pe hârtie cromo. Tiparul offset (sau tifdruc în limba română) este o tehnică de imprimare care se bazează pe utilizarea unei plăci de imprimare cu imaginea inversată a designului dorit, care este apoi transferată pe hârtie printr-un proces de imprimare indirectă. Placa de imprimare este acoperită cu cerneală, care este transferată pe un cilindru intermediar sau blanket (care preia cerneala în relief din placa de imprimare), iar apoi pe hârtie. Acest proces de imprimare indirectă face ca tiparul offset să fie o metodă ideală pentru tipărirea de materiale cu un nivel mare de detaliu și pentru producția de tiraje mari, deoarece placa de imprimare poate fi folosită repetat pentru a produce mai multe copii. Tirajul acestei emisiuni a fost de 1.000.000 de exemplare, paginate în coli finite de câte 50 de mărci poștale (5 rânduri x 10 coloane).

FDC-ul emisiunii.

Dimensiune și dantelură
Dimensiunea standard a timbrului este de 28 x 48 mm dar au fost întâlnite și mărci cu dimensiunea de 29 x 49 mm. Dantelura cea mai întâlnită este de 12 : 12½ unități, însă au fost întâlnite și piese, care măsurate cu odontometrul, aveau 12¼ : 12½ unități.

Maximă realizată cu ștampila „prima zi”.

Machetatorul
Machetarea acestei emisiuni a fost realizată de către graficianul Ion Drugă, născut în 1912 în București. El a studiat pictura și grafica cu Herman Maxy și Iosif Ross și și-a dedicat cariera lucrării grafice de carte, publicitare și a desenelor în presă. Începând cu colaborarea sa cu Fabrica de Timbre, Ion Drugă a început prin a lucra în echipă cu Petre Grant, Alexandru Alexe și Gheorghe Bozianu. În 1966, el a primit sarcina de a crea singur machetele unor emisiuni, aceasta fiind cea de a treia emisiune realizată integral de el.

Maximă realizată cu ștampila
expoziției „Socfilex III”.

FDC-ul emisiunii
Plicul „Prima Zi” are dimensiunea de 168 x 114 mm și este colorat în alb-gălbui. Pe acesta se află o semiilustrație a clădirii Ateneului Român în nuanțe de crem, care este suprapusă peste o liră argintată. Sub aceasta, este tipărit textul „CENTENARUL FILARMONICII / GEORGE ENESCU / FIRST DAY COVER” în culoare maro. În colțul din dreapta, a fost aplicată marca poștală a emisiunii, care a fost apoi obliterată cu ștampila „Prima zi a emisiunii” în tuș negru. Ștampila rotundă are un diametru exterior de ø2,5 mm și prezintă aceeași liră din semiilustrația plicului încadrată de melismele 1868 și 1968. Dedesubtul lirei este notată data 20.IX.1968. Textul care înconjoară componenta grafică a ștampilei este „PRIMA ZI A EMISIUNII / BUCUREȘTI”.

Maximă realizată cu ștampila de zi a
Oficiului Poștal nr. 1 din București, datată 20.08.68(!).

Aspecte filatelice
Am menționat la începutul articolului că această marcă poștală a fost foarte apreciată de filateliști. Acest lucru se datorează faptului că macheta a fost bine realizată, culorile alese au inspirate, tiparul a fost de bună calitate, iar subiectul tratat a fost de asemenea unul foarte apreciat.

Maximă realizată cu ștampila de zi a
Oficiului Poștal nr. 1 din București, datată 20.09.76.

Iubitorii de maximafilie au creat o mulțime de cărți poștale maxime folosind ștampilele „prima zi”, cele de la diversele expoziții filatelice (precum SOCFILEX III) sau ștampile de zi ale unităților poștale. Din păcate, în timp ce căutam pe site-urile de comerț filatelic, am descoperit și unele piese care au fost create în detrimentul filateliștilor, în care una dintre maxime prezintă o dată anterioară (20.08.1968) celei a punerii în circulație a emisiunii pe ștampila de zi a oficiului poștal unde a fost emisă. Acum, teoria conspirației oferă patru scenarii posibile: primul (și cel mai probabil) - oficiantul a setat greșit data de pe ștampilă și nimeni nu a observat eroarea; al doilea - data de pe ștampilă este corectă, dar creatorul a avut acces la timbre înainte de lansarea oficială (deoarece există un interval de timp între tipărire și punerea în circulație); al treilea - data este corectă și timbrele erau deja pe piață, ceea ce a făcut ca data punerii în circulație a emisiunii să fie devansată (care oricum este neclară); și, în cele din urmă, cel de-al patrulea (și cel mai grav, dacă se dovedește a fi adevărat) - data de pe ștampilă a fost modificată intenționat (dar cu ce scop?).

Maximă realizată cu
ștampila de zi a Oficiului Poștal nr. 1
din București, datată 20.10.68.

La realizarea maximelor au fost utilizate ilustrate cu Ateneul din București produse de către: Oficiul Național de Turism România (codurile 1001/2, 1134/2, 1134/15), Editura Meridiane (bazate pe fotografii realizate de Al. Florescu, Clara Spitzer și Hedy Löfter).
În perioada 1968-1989, activitatea filatelică de masă a avut un profil distinct. Practic, fiecare eveniment important a fost consemnat de către asociațiile și grupările filatelice din țară prin intermediul realizării de plicuri ocazionale și ștampile speciale. Aceste piese au fost produse de către diferite entități, cum ar fi Filiala A.F.R. Botoșani (cu ocazia aniversării a 50 de ani de la înființarea Filarmonicii de Stat din Botoșani în 1969), gruparea filatelică din Bacău (cu ocazia Expoziției filatelice omagiale „George Enescu” din 1979) sau cea din Arad (realizată cu ocazia aniversării a 120 de ani de la nașterea compozitorului și dirijorului Ion Vidu din 1983).

 

Scrisoare circulată pe relația București - Cluj,
expediată pe 24 octombrie 1968.

Câteva aspecte poștale
La momentul emiterii, timbrul de 55 de bani a fost utilizat pentru a franca o scrisoare internă cu greutatea de până în 20 de grame, cu destinația „alte localități”. Datorită nominalului său adecvat și a tirajului mare, acest timbru a fost utilizat intens pentru a francarea corespondenței interne și pentru a completa tarifele poștale la corespondența externă.
Cea mai timpurie scrisoare pe care am găsit-o pe site-ul Delcampe, francată cu acest timbru, este datată 24 octombrie 1968 și a fost trimisă de la București la Cluj.

Scrisoare circulată pe relația Brașov - Torino,
expediată pe data de 1 decembrie 1968.

Pe 9 noiembrie 1968, tarifele poștale externe au crescut semnificativ. Pentru expedierea unei scrisori simple cu greutatea de 20 de grame, tariful a crescut la 2,40 lei, față de 1,60 lei (cu 80 de bani mai mult). Serviciul de expediere „prin-avion” a crescut și el cu 30 de bani (0,90 lei) pentru aceeași greutate în zona II de expediție (țările europene care nu sunt vecine cu România).
În general, datorită lipsei de timbre cu nominale adecvate în oficiile poștale din provincie, corespondența a fost suprafrancată (ca și astăzi, de altfel) în medie cu 5 bani. De exemplu, o scrisoare trimisă de la Brașov la Torino, la data de 1 decembrie 1968, expediată „prin-avion”, a fost francată cu timbrele de 1,20 lei și 1,60 lei din emisiunea „120 de ani de la Revoluția din 1848” și timbrul de 55 bani din emisiunea „100 de ani de existență a filarmonicii de Stat George Enescu”. Total: 3,35 lei. Tariful corect pentru această scrisoare ar fi fost de 3,30 lei (2,40 lei pentru o scrisoare simplă de până în 20 de grame + 0,90 lei suprataxa pentru expediere „prin-avion”).

Eroare potențială: pată albă în partea dreaptă-jos
a cifrei 8 (ora 5) din anul „1868”.

Abaterea de la marca standard
Diferențele mici în dimensiune și design menționate pot fi cauzate de posibilele erori de măsurare, iar dacă sunt reale, acestea pot fi ignorate datorită valorilor prea mici.

Eroare potențială: pată neagră între corzile 5 și 6
ale harpei, sub clădirea Ateneului.

Până în prezent, niciun catalog filatelic nu a menționat existența erorilor clasice. Cu toate acestea, în timpul studiului meu asupra acestei mărci, am identificat câteva piese care prezintă anumite particularități. În acest sens, voi aduce o contribuție mică, semnalându-le ca posibile erori.

Eroare potențială:  pată neagră între cifrele 9 și 6
din anul „1968”.

Eroare potențială:  „gâlmă” albă
pe textul vertical al mărcii.

Pentru ca acestea să fie catalogate drept erori, este necesară confirmarea lor prin cel puțin o altă piesă identică. Dacă aveți această marcă în colecția dumneavoastră, vă rog să mă informați.
Prima abatere identificată se referă la o pată albă în partea dreaptă jos a cifrei 8 (ora 5) din anul „1868”.
Următoarele trei semnalări sunt găsite pe un bloc de 4 mărci provenit din colțul din stânga jos al unei coli finite: există o pată neagră între cifrele 9 și 6 din anul „1968” (r.4 x c.1); o pată neagră între corzile 5 și 6 ale harpei, sub clădirea Ateneului (r.4 x c.2) și o „gâlmă” albă pe textul vertical din stânga mărcii, între primele două cuvinte. Acesta acoperă parțial literele „I” și „G” și complet ghilimelele deschise (r.5 x c.1).
Cea de a cincea semnalare este legată de o pată albă pe „cadrul” harpei, iar cea de a șasea se referă la cadrul din partea dreaptă întrerupt.
Tot despre o pată albă pe fereastra centrală a Ateneului, la ora 12, în dreapta celei de a treia corzi a harpei vorbim în cea de a șasea semnalare.
Aștept confirmarea acestor descoperiri și semnalarea altor posibile erori.

Eroare potențială: pată albă pe
cadrul superior al harpei.

În loc de concluzii
Emisiunea filatelică „100 de ani de existență a Filarmonicii de Stat George Enescu” este o emisiune comemorativă care celebrează un secol de la înființarea celebrei instituții muzicale din București. Această emisiune filatelică reprezintă un tribut adus uneia dintre cele mai importante instituții muzicale din România și a fost lansată într-un moment cheie pentru Filarmonica George Enescu, care sărbătorea un secol de la fondarea sa. Este o piesă de colecție valoroasă pentru iubitorii de filatelie și muzică clasică și demonstrează modul în care filatelia poate marca și celebra momente importante din istorie.

Eroare potențială: cadrul harpei din dreapta
întrerupt în partea de jos.

Bibliografie:
Gheorghe Tudor, Coriolan Chiricheș, Gheorghe Mermeze, Catalogul mărcilor poștale românești 1990-2017 (februarie), Ed. Axa, 2017
Cristian Andrei Scăiceanu - Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești, Ed. Oscar Print, 2018, ISBN 978-973-668-480-7
***, Delcampe.net
***, ebay.co.uk

Eroare potențială: pată albă pe fereastra centrală a Ateneului, la ora 12, în dreapta celei de a treia corzi a harpei.