Jurnalul filatelic: Turnul cu Ceas din Sighișoara

08 noiembrie 2022

Turnul cu Ceas din Sighișoara

Maximă realizată cu prilejul aniversării
a 700 de ani de la prima atestare
documentară a cetății, realizată în 1980.

Fie iarnă, fie vară, Sighișoara este și va rămâne unul dintre cele mai frumoase orașe din România care revarsă asupra turiștilor un farmec aparte. Unul dintre monumentele istorice și de arhitectură care m-au impresionat în mod deosebit în scurta mea vizită în această minunată cetate medievală a fost Turnul cu ceas.
Monumentul are o înălțime de 64 de metri și numără 6 nivele (110 trepte), fiind situat în partea de sud-est a cetății. El este vizibil din orice punct din centrul orașului. Edificiul a fost construit în secolul al XIV-lea pentru a proteja poarta principală a orașului. La sfârșitul sec. al XVII-lea a fost prevăzut cu un coronament de factură barocă, similar celui de la Catedrala Sfântul Vitus din Praga. Cele patru turnuleţe trebuiau să simbolizeze autonomia juridică a Sighişoarei.

Maximă „prima zi” realizată în 2009,
pe cartea poștală suport se observă
„capsula timpului”.

Turnul are pe vârf o sferă aurită, din cupru, care conține copii după diverse documente vechi ale sașilor din cetate, și care la 100 de ani se îmbogățește cu documente contemporane, funcționând precum o „capsulă a timpului”, după cum îi spun localnicii.
De-a lungul timpului Turnul cu Ceas a devenit edificiul reprezentativ al orașului.
Până în anul 1556 încăperea de la primul nivel al turnului a servit drept sală a consiliului orășenesc, fiind sediul primăriei oraşului. În 1575 devine sediul judecătoriei.
Construcția are la bază o prismă dreptunghiulară, prezintă cinci nivele, care împreună cu balconul și acoperișul în formă de piramidă au o înalțime de 64 de metri.

Maximă „prima zi” realizată în 2009, pe cartea
poștală suport se observă statuetele „Ziua și Noaptea”.

Acest edificiu a primit la începutul veacului al XVII-lea un orologiu refăcut în anul 1648 de către Johann Kirschel. Orologiul este prevăzut cu statui de lemn de tei, înalte de 0,80 metri. Ele înfatișează zeii păgâni ce personifică zilele săptămanii: Diana (luni), Marte (marți), Mercur (miercuri), Jupiter (joi), Venus (vineri), Saturn (sâmbăta) și Soarele (duminica, în germană Sonntag).

Ștampilă publicitară realizată cu prilejul expoziției
filatelice trilaterale din 1984.

Actualul mecanism al ceasului este mai nou fiind executat la comanda specială în Elvetia de firma Fuchs și instalat în Turnul cu Ceas la 1 aprilie 1906. În exterior ceasul este dotat cu două cadrane de 2,40 metri diametru, pe fiecare fațadă a turnului.

Plic ocazional realizat cu prilejul expoziției filatelice
interjudețene din 1978.

Statuetele „Ziua si Noaptea” sunt confecționate din lemn de tei și sculptate dintr-un bustean. Cele două statui reprezintă doi copilași dezbracați.
Ziua este un copilas bucălat și cu o pânză drapată de culoare verde ce are pe cap o flacără pictată cu roșu și galben. În mâna dreaptă ține o inimă roșie, cu o flacără asemănătoare cu cea de pe cap, pe care o îndreaptă înspre față, iar mâna stângă o ține lipită de piept în dreptul inimii. Toată mișcarea arată ca și când și-ar oferi inima privitorului.

Plic ocazional realizat cu prilejul expoziției filatelice
omagiale din 1980.
Noaptea se aseamănă foarte mult cu celălalt copilaș, dar acesta ține în mâini două lumânări albe care în loc de flăcări au în capete beculețe.
La 30 aprilie 1676 un incendiu de proporţii a distrus o parte considerabilă a cetăţii. Turnul cu Ceas a fost refăcut în 1677, adăugându-i-se şi un acoperiş nou, care există şi astăzi.

Maximă realizată cu prilejul
aniversării a 700 de ani de la
prima atestare documentară
a cetății, realizată în 1980.

La sfârşitul secolului al XIX-lea, turnul îşi schimbă funcţia, devenind sediul muzeului sighişorean, inaugurat la 24 iunie 1899. Denumit iniţial „Sighişoara veche” (Alt Schässburg), muzeul a fost construit la iniţiativa unui medic şi colecţionar de artă sighişorean, Josef Bacon (1857-1941). Acesta a fost, de asemenea, şi primul custode al muzeului. Din colecţiile îmbogăţite pe parcursul anilor fac parte astăzi piese de arheologie, obiecte aparţinând breslelor din oraş (breasla aurarilor, breasla croitorilor, breasla tăbăcarilor, breasla ţesătorilor), precum şi o valoroasă colecţie de icoane pe lemn şi pe sticlă.
În timp, simbolul Sighișoarei, apare și pe câteva mărci poștale românești emise în anii: 1972 (Mi#3101), 1997 (Mi#5272 și 5273), 2009 (Mi#6369 și B448), 2017 (Mi#7250). Pornind de la aceste timbre, filateliștii români au realizat ștampile speciale, cărți maxime deosebite și frumoase plicuri ocazionale. În ilustrarea acestui material vă oferim doar o parte dintre acestea, numărul lor fiind însă mult mai mare.

Bibliografie:
Maximă realizată în 2009.

Wikipedia - Turnul cu Ceas din Sighișoara (https://ro.wikipedia.org/wiki/Turnul_cu_Ceas_din_Sighi%C8%99oara)
Adevărul.ro - Suvenire şi impresii (https://adevarul.ro/stil-de-viata/cultura/suvenire-si-impresii-910116.html)
Mihaela Buruiană - Turnul cu Ceas din Sighișoara, bătrânul care numără secundele istoriei (https://historia.ro/sectiune/general/turnul-cu-ceas-din-sighisoara-batranul-care-566385.html)
InfoSighisoara.ro - Turnul cu Ceas - Muzeu (http://www.infosighisoara.ro/obiective-turistice-sighisoara/turnul-cu-ceas-muzeu)
*** Colnect, Delcampe, Facebook - diverse imagini

Suveniruri filatelice realizate cu plicuri emise în 1984 cu prilejul Expoziției Filatelice Trilaterale Făgăraș - Odorhei - Sighișoara.

Suvenir filatelic realizat cu prilejul aniversării a 700 de ani de la prima atestare documentară a cetății Sighișoara.

Plic ocazional realizat cu prilejul comemorării a 550 de ani de la moartea lui Vlad Dracul (triplă concordanță „Turnul cu ceas”: semiilustrația plicului - ștampila ocazională - marca poștală).