Câteva considerații asupra emisiunii filatelice „Ziua Armatei” din anul 1952

Timbrul emisiunii studiate.

La jumătatea anului 1952 în România se înregistra deja o criză mare a hârtiei. Din acest motiv numărul de emisiuni filatelice și numărul de timbre dintr-o serie a început să scadă simțitor. Au existat și luni în care nu a fost emisă nici o emisiune filatelică nouă (iulie), iar în celelalte luni numărul de emisiuni era de una (august, septembrie), maxim două (octombrie, noiembrie și decembrie). De asemenea și valoarea nominală a timbrelor emise era strict legată de necesitatea de francare a poștei, timbrele având valabilitate de francare până la epuizare.

Nici emisiunea de față, asupra căreia am ales să facem un mic studiu poștalo-filatelic, nu făcea excepție. Emisiunea a fost pusă în circulație pe data de 2 octombrie 1952. Cu toate acestea, unele cataloage filatelice românești menționează data de 1 octombrie 1952 ca fiind data punerii în circulație a emisiunii, dată contrazisă de ștampila „prima zi” aplicată pe FDC sau de unele cataloage filatelice internaționale (Zumstein) sau site-uri de filatelie (Romanian Stamps).

FDC-ul emisiunii.

Machetarea
Probabil nu întâmplător machetarea acestei emisiuni i-a revenit lui Leonida Nazarov, fost căpitan în Regimentul 39 Infanterie și decorat în 1946 cu Steaua României în grad de cavaler. Având studii libere de artă a fost membru al UAP, ilustrând nenumărate cărți în anii 50 ai secolului trecut. Totodată a fost unul dintre cei mai apreciați graficieni cu care a colaborat Poșta Română (în perioada 1950-1957) machetând 31 de timbre în 19 emisiuni de mărci poștale. Aceasta a fost cea de a patra emisiuni machetată, respectiv cel de al zecelea timbru. Nu cunosc însă din ce motiv numele său nu apare gravat pe varianta machetei care a primit bun de tipar și a intrat în producție. Grafica reproduce imaginea unui infanterist, a unui marinar și a unui aviator, trei din armele armatei române.

Bloc de patru.

Identificarea
Din păcate fiecare catalog filatelic a ales propria numerotare a emisiunilor și a mărcilor poștale indexate. Ba mai mult, această numerotare diferă de la o ediție la alta al aceluiași catalog. Iată, în continuare, câteva indexuri la care emisiunea poate fi regăsită: CFRPR 247, CMR 1473, LP 330, Ro 1576, Yv 1280, Mi 1408, G 2254, S 909, Z 1531.

Caracteristici tehnice
Emisiunea a fost tipărită în heliogravură (despre acest proces de tipărire am scris într-un alt studiu publicat anul trecut), pe hâtie albă, cu filigran R.P.R. XVI. Toate literele care compun filigranul sunt legate între ele și orânduite drept, înălțimea lor fiind de 15 mm. Neobositul filatelist român Sergiu Marian Găbureac a identificat existența filigranului în pozițiile 1, 6 și 8.
Guma utilizată a fost de culoare albă.

Filigranul vizibil
pe spatele unui bloc de patru.

Mărcile au dimensiunea de 26 x 42 mm fiind dantelate 14¼ (au fost semnalate și variante ale dantelurii de: 13½, 14½:14).
Tirajul emisiunii a fost de 3.000.000 de mărci poștale paginate în coli finite de câte 100 de timbre.

FDC-ul
Suportul pentru FDC-ul emisiunii a fost un plic de culoare albă pe care desenul, în negru, reproduce desenul timbrului. Textul împrimat pe plic este: „Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor, Oficiul Filatelic. Ziua Armatei 1952”. Ștampila care obliterează marca poștală are formă rotundă cu diametrul de 3,4 cm. Textul inscripționat pe ea este: „Ziua Armatei 2 octombrie 1952, București, Poșta”. Tușul cu care a fost aplicată avea culoarea roșie.

Eroare filatelică: verticală prin cască.

Farmecul filateliei
De aproximativ trei luni, la Fabrica de Timbre nu s-au mai tipărit emisiuni cu un tiraj așa de mari. Tot ce s-a emis în perioada iulie-septembrie 1952 a fost limitat la 1.000.000 de exemplare.
Chiar dacă matrițele au fost pregătite cu migală și s-a dar tot interesul pentru un produs finit de calitate, tot au scăpat câteva elemente care fac deliciul filateliștilor.
N-am să mă opresc însă asupra unor elemente precum litere „pline” de cerneală (îndeosebi interioarele lui P, A și O) care sunt mult prea numeroase și fără efect pe plan filatelic, și nici asupra varietăților tonalităților de culoare rezultate în urma procesului de tipărire.

Eroare filatelică: pată după „POPULARĂ”.

De reținut sunt însă semnalările făcute de filatelistul bucureștean Paul-Dan Cioacă, menționate în ediția din anul 2022 al catalogului specializat de erori filatelice coordonat de către Sergiu Găbureac.
Prima dintre aceste semnalări se referă la o „verticală prin casca” infanteristului, iar cea de a doua la o „pată albastră poziționată în zona albă după cuvântul POPULARĂ” (la ora 9).

Scrisoarea 1.

Câteva aspecte poștalo-filatelice
Începând cu data de 28 ianuarie 1952, valoarea nominală de 55 bani era echivalentul expedierii unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame (pe teritoriul României). Acest tarif avea să se mențină aproape 30 de ani (până pe data de 31 martie 1982). Timbrul studiat era utilizat în francarea propriu-zisă a acestor scrisori, dar intra și în componența francaturilor realizate pentru acoperirea taxelor de recomandare, expres și adeverire de primire.

Scrisoarea 2.

Studiind oferta de produse filatelice listate pe site-ul Delcampe, am identificat câteva piese circulate francate cu obiectul studiului nostru.
Prima piesă identificată o reprezintă o scrisoare expediată de la Rămnicu-Sărat la data de 26 ianuarie 1953 cu destinația Giurgiu. Timbrul a fost aplicat peste clapeta plicului (o practică uzuală în acea perioadă din ceea ce am văzut în oferta de plicuri de corespondență oferită spre vânzare pe site-urile de comerț filatelic).
Cea de a doua scrisoare a fost expediată de la București, pe data de 4 aprilie 1953, și avea ca destinație localitatea Cluj (Napoca).

Valoarea filatelică
Trebuie subliniat faptul că valoarea reală a unei piese filatelice este dată întotdeauna de raportul dintre cerere și ofertă. Nici un catalog filatelic nu va oferi o cotă „pe bune” a timbrelor, în practică ele fiind tranzacționate cam la 25-50% din valoarea de catalog. În ceea ce privește marca noastră am făcut o medie a prețurilor de vânzare exprimate pe diverse site-uri de comerț electronic (olx, delcampe, la jumate) corelate cu cotele din câteva cataloage filatelice actuale (CMPR, Michel și Scott). Prețurile se referă la timbrele în stare bună, nepătate cu toți dinți.

timbrul neștampilat: 3,039166667 lei
bloc de 4: 75 lei
timbrul ștampilat: 0,83578948 lei
pe corespondență: 14,8175 lei

FDC-ul: 16,94130435 lei

Eroare filatelică de trei stele: verticală prin casca militarului din prim plan
10,5195833335 (neștampilat)   3,567894737 (ștampilat)
Eroare filatelică de două stele: pată albastră după cuvântul „POPULARĂ”
6,0195833335 (neștampilat)  2,067894737 (ștampilat)

Varietate filatelică: cele trei mărci cu filigranele în pozițiile 1, 6 și 8
9,5195833335 (neștampilat) 3,067894737 (ștampilat)

Bibliografie:

Kiriac Dragomir și Aurel Surpățeanu, Catalogul mărcilor poștale românești, 1974
Corneliu Spineanu, Catalogul mărcilor poștale românești, 1984, vol. 2
Gheorghe Tudor, Catalogul mărcilor poștale românești 1858-2009, București, 2009, ISBN 978-973-0-05451-4
Gheorghe Tudor, Coriolan Chiricheș, Gheorghe Mermeze, Catalogul mărcilor poștale românești 1858-1989, Axa, 2017
Cristian Andrei Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești, Oscar Print București, 2018, ISBN 978-973-668-480-7
I.C.S. Filatelia, Catalog filatelic al Republicii Populare Române, Editura de Stat pentru Imprimate și Publicații, București, 1957
Sergiu-Marian D. Găbureac, România - curiozități și varietăți filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, ISBN 978-973-8369-66-5
Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice 1903 - 2022 - catalog specializat ilustrat - vol. 1, Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2022, ISBN 978-606-643-607-6
Delcampe - Scrisoarea 1 (https://www.delcampe.net/en_US/collectibles/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/ziua-armatei-1952-stamp-on-cover-romania-377269067.html)
Delcampe - Scrisoarea 2 (https://www.delcampe.net/en_US/collectibles/stamps/militaria/militaria-romanian-army-s-day-stamp-on-cover-1953-romania-378033373.html)

Câteva considerații asupra emisiunii de mărci poștale „500 de ani de la nașterea lui Leonardo da Vinci”

Pe data de 15 aprilie 1452 în sătucul Da Vinci, aflat la poalele muntelui Albano, sub cerul minunat al Toscanei avea să se nască Leonardo di ser Piero da Vinci. Cunoscut sub numele de Leonardo da Vinci, a fost cel mai de seamă reprezentant al Renașterii italiene din perioada de apogeu a acesteia. Spirit universalist: pictor, sculptor, arhitect, muzician, inginer, urbanist, inventator, anatomist, geolog, cartograf, botanist, sociolog, filosof și scriitor, Leonardo da Vinci este considerat adesea cel mai de seamă geniu din întreaga istorie a omenirii. Picturile sale, printre care se numără și celebra „Mona Lisa” (Gioconda), i-au adus o glorie de necontestat artistului.

Premisele emisiunii filatelice
Figură marcantă a istoriei, în 1952, la 500 de ani de la nașterea sa, administrații poștale din diferite locuri ale lumii se întrec în a-l omagia prin punerea în circulație a unor timbre minuțios realizate. Au fost exploatate talentul unor celebrii machetatori ai vremii, amintindu-i, în rândurile care urmează, doar pe câțiva dintre ei.

Edmondo Pizzi a machetat pentru Poșta Italiei timbrul cu valoarea nominală de 25 de lire (Mi #860) emis pe data de 15 aprilie. Acesta are dimensiunea de 24 x 40 mm, culoarea portocalie și un tiraj de 11.606.122 exemplare.
Pe data de 31 decembrie a fost pusă în circulație și un timbru cu nominalul de 80 de lire, dar care are culoarea carmin, fiind considerat un timbru rar. O parte din aceste timbre au supratiparul „AMG-FTT”.

Boguslaw Brandt (gravură) și Marian Romuald Polak (desing) sunt autorii timbrului cu valoarea nominală de 30 + 15 groși (Mi #744) pusă în circulație din administrația poștală de Poloniei pe data de 1 iunie. Având o culoare gri-albăstrui, timbrul, al cărui tiraj a fost de 531.000 exemplare, înfățișează, în medalion, chipul arhitectului.

Albert Decaris a machetat pentru poșta franceză un frumos timbru bleumarin intens care prezintă în prim-plan portretul faimosului artist (Mi #947). Marca poștală, cu valoarea nominală de 30 de franci francezi, a fost pusă în circulație pe data de 9 iulie, are dimensiunea de 40 x 26 mm și un tiraj de 2.258.000 exeplare fiind imprimat în coli de câte 25 de mărci. catalogul Yvert menționează că ar exista și 325 de exemplare nedantelate.

Kurt Eigler machetase un timbru de culoare verde-gălbui (Mi #312) pentru Republica Democrată Germană care înfățișează portretul pictorului, din profil (privind spre stânga). Timbrul (33 x 27.5 mm), având un tiraj de 1.000.000 de exemplare, a fost pus în circulație pe data de 11 august și are valoarea nominală de 20 de pfenningi est-germani.

Din păcate nu am reușit să identific machetatorul timbrelor emise de Ungaria pe data de 26 mai pentru poșta aeriană. Acestea au valoarea nominală de 1,60 forinți, dimnsiunile de 27 x 37 mm și au o culoare verzuie fiind tipărite pe o hârtie verde-albăstruie. Tirajul lor a fost de 516.028 mărci dantelate (12½ x 12) și 3.000 mărci nedantelate.

Emisiunea românească
Alegerea administrației poștale a României a fost macheta pictorului și graficianului Cristea Müller, unul dintre îndrăgiții machetatori ai vremii. Aceasta a fost cea de a 14-a emisiune machetată de el (din cele 21 apărute), respectiv cel de al 47-lea timbru (din totalul de 58). Propunerea sa seamănă destul de mult cu portretul realizat de Eigler Kurt pentru RDG. Diferențele constau în detaliile realizate de artistul nostru și de compoziția mărcii poștale, chipul lui da Vinci fiind încadrat într-un medalion, în centrul mărcii tipărit în tonuri de purpuriu.

Dantelura de 13½.

Caracteristici tehnice
Emisiunea a fost pusă în circulație pe data de 20 iunie 1952 și este compusă dintr-o marcă poștală (28 x 33 mm), cu valoarea nominală de 55 de bani, și o carte poștală maximă. Tirajul emisiunii a fost de 3.000.000 exemplare paginate în coli finite de câte 100 de mărci poștale.
Timbrul a fost tipărit în culoarea violet pe hârtie albă pe hârtie cu filigran R.P.R. (XVI) și gumă albă. Mărcile au fost dantelate 13½ (au fost întâlnite și piese dantelate 14:13½ sau 13¾).

Dantelură defectuoasă.

Codurile de catalog
În cataloagele filatelice internaționale marca poate fi ușor identificată, codurile de catalog păstrându-se constante de la o ediție la alta: Yv #1264, Mi #1401, Z #1524, G #2257, S #878. În ceea ce privește unele cataloage filatelice românești și lista de prețuri a Romfilatelia, emisiunea studiată apare listată înaintea emisiunii „75 de ani de la proclamarea Independenței de stat a României” care a fost pusă în circulație cu 10 zile mai devreme (LP #326 vs. LP #327), chiar dacă codul de marcă poștală emisă (Ro #1569 pentru timbrul cu Leonardo da Vinci) este ulterior codurilor emisiunii dedicate aniversării Independenței (Ro #1167/8). În alte cataloage românești, timbrul mai poate fi identificat cu codul Ro #240 sau #1466.

Scrisoarea 1.

Cartea maximă
Desenul cărții maxime oficiale, în culoare sepia, înfățișează portretul lui Leonardo da Vinci (acesta seamănă foarte mult cu portretul reprodus pe mărcile emise de Italia, Polonia și Ungaria). Textul înscripționat, în partea de jos, ușor spre stânga, pe două rânduri, este: „Leonardo da Vinci 1452-1952”. Ștampila, de formă rotundă cu diametrul de 4 cm, a fost aplicată în tuș albastru, obliterând marca poștală în partea stângă. Desenul ștampilei reproduce portretul lui Leonardo da Vinci (similar celui de pe marca poștală), iar textul inscripționat este „Leonardo da Vinci 1452-1952, București, Poșta, 20 iunie 1952”.

Scrisoarea 2.

Procesul de tipărire al mărcilor
Emisiunea a fost tipărită prin procedeul de imprimare Tiefdruk (heliogravură sau tipar adânc). Acesta se bazează pe principiul sistemului calcografic, adică gravura în adâncime, cu deosebirea că gravarea se făcea pe cale chimică. Imaginea era redată în semitonuri pe părțile scobite.

FilTem 2004, Cluj-Napoca.

Pentru obținerea clișeelor calcografice se alegea mai întâi desenul, care trebuia să fie executat în semitonuri. Similar clișeele puteau fi obținute și de pe fotografii retușate în acest scop.
Fotografia retușată sau desenul era mai apoi fotografiat, obținându-se negativul. Acesta se retușa la rândul său, insistându-se asupra tonurilor deschise care se pierdeau la reproducere. După ce negativul a fost pregătit se realiza diapozitivul, care era retușat la rândul său dacă era nevoie.

Maximă realizată în 1954.

Clișeele calcografice erau mai apoi gravate fie pe cilindri de cupru fie pe plăci de cupru, care se aplicau după gravare pe cilindri de metal. Gravarea se făcea prin intermediul unei hârtii special pregătite, denumită hârtie pigment, și cu ajutorul perclorurei de fier care coroda cuprul.
Hârtia pigment avea pe una dintre fețe un strat de gelatină anume preparat, care trebuia sensibilizat înainte de întrebuințare cu o soluție de bicromat de potasiu. După uscare urma procesul de copiere: mai întâi a rasterului iar după aceea a diapozitivului.
Rasterul este un cristal pe care se află gravată o sită fină, cu puncte negre și linii transparente. Copierea se făcea cu ajutorul luminii de arc voltaic sau chiar la lumina soarelui. Ambele surse luminoase fiind bogate în raze chimice erau capabile să determine reacția fotochimică care se petrecea în stratul de gelatină sensibilizat al hârtiei pigment.

Bloc de 4.

Cu ajutorul unor dispozitive speciale hârtia pigment prelucrată se aplica cu partea sensibilă pe placa sau cilindrul de cupru.
Operațiile de sensibilizare, uscare, aplicare, se făceau numai în camere cu lumină roșie sau galbenă, deoarece acestea nu impresionau hârtia pigment sensibilizată.
După aplicare, hârtia era umezită cu apă caldă, procedeu ce ducea la desprinderea acesteia de stratul de gelatină. Gelatina rămasă pe placă sau cilindru era udată în continuare cu apă caldă, fiind ștearsă în același timp cu un tampon de vată udă. Această operație se numea developare.

O parte dintre mărcile studiate
(se pot observa varietățile de dantelură,
calitate a hârtiei și intensitate a culorii).

În această etapă se putea observa că acolo unde rasterul și diapozitivul au avut o parte luminoasă, gelatina nu s-a dizolvat și a rămas neatinsă, iar unde diapozitivul a avut o parte întunecoasă s-a dizolvat mai mult sau mai puțin, după intensitatea tonului mai închis sau mai deschis.
Gravarea se făcea cu o soluție de perclorură de fie de concentrații diferite care difuza prin membrana de gelatină cu o viteză mai mare sau mai mică. Viteza varia invers cu grosimea membranei. Acolo unde soluția trecea mai repede, invariabil ea săpa mai adând în cupru. Acolo unde erodarea avea loc mai încet, membrana era mai groasă.

Suvenir filatelic realizat în 2006.

După finalizarea procesului de gravare, membrana de gelatină era îndepărtată. Dacă era necesar se executau manual unele retușări de către un gravor specialist. În această etapă placa sau cilindrul era trecut la mașina de imprimare.
Pentru timbrele imprimate în acest sistem, machetele sau desenele originale trebuiau executate la o scară de cel puțin cinci ori mai mare. Desenul trebuia astfel executat încât atunci când macheta era redusă pe cale fotografică la mărimea timbrului, tonurile și semitonurile să nu se concentreze în pete.

Scrisoarea 3.

După machete se făceau mai multe negative, care se montau pe placă, și cu ajutorul unui dispozitiv special atașat la aparatul fotografic se adiționau diapozitivele la mărimea timbrului. Se obțineau astfel un film sau o placă diapozitivă, care conținea toate timbrele care urmau să fie reproduse.
Imprimarea se făcea cu o cerneală specială, foarte fluidă și cu timp de uscare scăzut.

Eroare filatelică.

Un val de clei care se învârtea într-o cuvă cu cerneală alimenta cilindrul de cupru care conținea clișeu gravat în adâncime. Scobiturile rețineau cerneala, iar surplusul era ras la fața cilindrului de o racletă (o bandă subțire și elastică din oțel).
Cilindrul de cupru mergeau față în față cu cilindrul mașinii de imprimare, pe care se afla coala de hârtie ce urma a primi tiparul. Aceasta când mașina era în presiune reținea cerneala din scobituri, reproducând imaginea în semitonuri, într-o singură culoare, așa cum era în desenul original.

Analiza filigranului pe un bloc de 4
(margine de coală).

Imprimarea se făcea pe hârtie care a fost în prealabil gumată și apoi tăiată în coale.

Variațiuni pe aceași temă
Și emisiunea de față face parte din categoria acelora care se caracterizează printr-un tiraj ridicat (3.000.000 exemplare) care participă efectiv în circuitul poștal în care mărcile erau utilizate până la epuizare. Se pare că acest tiraj a fost tipărit în tranșe, după nevoile circuitului poștal. De aici rezultă varietățile de culoare, de dantelură, a poziției filigranului și a calității hârtiei.
Filateliștii Sergiu Găbureac din București și Gheorghe Domșa din Brad au clasificat prezența filigranului în patru poziții (1, 2, 3 și 4). Filigranul în poziția 2 se pare că este cel mai rar întâlnit. Cel mai des sunt întâlnite piese cu filigranul în pozițiile 1 și 3, iar filigranul în poziția 4 a fost întâlnit la un număr moderat de piese. În mod uzual la marca standard filigranul se găsește în poziția 1. Apariția unei alte poziții de filigran a fost generată de modul greșit de așezare în patul mașinii de imprimat a pachetelor de hârtie.

Scrisoarea 4.

În ceea ce privește varietatea tonalităților de culoare, acestea se datorează presiunii diferite pe care o exercita forma de tipar asupra colii de hârtie. La acestea se adaugă nuanțele de culoare cauzate de umplerea manuală a rezervorului mașinii de imprimat cu cerneala tipografică din recipiente păstrate în condiții improprii. Este cunoscut faptul că oxidarea este foarte rapidă la anumite cerneuri tipografice.
Pe site-ul ebay este oferită spre vânzare un exemplar, considerat eroare filatelică, care prezintă o linie orizontală de culoare violet. Eroarea este catalogată în ediția 2022 a catalogului de erori filatelice românești întocmit de către Sergiu-Marian D. Găbureac. Ea a fost semnalată pentru prima dată de către cercetătorii mărcii poștale autohtone, bucureștenii Marcel Șapira și Paul-Dan Cioacă.

Câteva aspecte poștalo-filatelice
Începând cu data de 28 ianuarie 1952, valoarea nominală de 55 bani era echivalentul expedierii unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame (pe teritoriul României). Acest tarif avea să se mențină aproape 30 de ani (până pe data de 31 martie 1982). Timbrul studiat era utilizat în francara propriu-zisă a acestor scrisori, dar intra și în componența francaturilor realizate pentru acoperirea taxelor de recomandare, expres și adeverire de primire.
Studiind oferta de produse filatelice listate pe site-ul Delcampe, am identificat câteva piese circulate francate cu obiectul studiului nostru.
Prima piesă indentificată a fost o scrisoare simplă expediată de la Mediaș spre Baia Mare în data de 30 octombrie 1952 (Scrisoarea 1). Se pare că în aceea perioadă era o „modă” să se aplice marca poștală peste închiderea plicului (pe post de „sigiliu”). Scrisoarea a ajuns la destinație peste două zile, pe 1 noiembrie 1952 (după cum se poate vedea și de pe amprenta ștampilei de sosire).
Cea de a două scrisoare identificată a fost expediată de la București, pe data de 6 octombrie 1952, prin intermediul Oficiului Poștal Special Gara de Nord AMB. Ea a ajuns la destinație, la Arad, după două zile, pe data de 8 octombrie.
Cea de a treia scrisoare identificată, circulată pe relația Mangalia - Jimbolia, a fost expediată pe data de 16 august 1970. Am ales această piesă pentru a arăta durata lungă de utilizare a acestei mărci, peste 18 ani de la punerea sa în circulație.
Câteva zile mai târziu am identificat o trimitere de la Craiova la Târgu-Jiu (Scrisoarea 4) expediată pe 15 septembrie 1952 și ajunsă la destinație a doua zi.

Repere de filatelie tematică
În perioada 28 mai - 5 iunie 2004 în localitățile Cluj-Napoca, Dej și Turda a avut loc expoziția filatelică „FilTem 2004” cu tema „Confluențe româno-italiene”. Pentru a marca acest eveniment, Poșta Română a realizat și pus în circulație un întreg poștal (plic), în semiilustrația căruia a fost reprodusă și marca poștală cu Leonardo da Vinci emisă în 1952. Pe data de 2 iunie, la Cluj-Napoca, a fost realizată și o ștampilă publicitară de promovare a expoziției.
Pasionații de maximafilie au realizat frumoase piese filatelice în ediție privată, în tiraj limitat (multe dintre ele poate chiar unicat). O astfel de maximă, realizată în 1954, am întâlnit-o pe site-ul Delcampe, la începutul lunii octombrie 2022, oferită la licitație la un preț de pornire de 25 de euro.
Gioconda sau Mona Lisa este o pictură celebră a lui Leonardo da Vinci, realizată în anii 1503-1506 (1507, după unele surse), reprezentând o femeie cu expresie gânditoare și un surâs abia schițat. Mona este prescurtarea cuvântului Madonna (Doamna). Este considerată cea mai renumită operă din istoria picturii. Este vorba de o pictură în ulei pe lemn de plop cu dimensiunea de 77 x 53 cm. Puține alte tablouri au fost atât de mult reproduse sau discutate. În prezent tabloul este expus la Muzeul Luvru din Paris, fiind atracția principală pentru orice vizitator.
La aniversarea a 500 de ani de la finalizarea acestei capodopere, la Cluj-Napoca a fost realizată o ștampilă ocazională, de formă ovală, reproducând portretul Madonnei. Ea a fost datată 14.04.2006 și am întâlnit-o pe o carte poștală (oferită la vânzare pe Delcampe la jumătatea lunii octombrie 2022) obliterând timbrul emis în 1952. Probabil pentru a fi în tematica propusă, autorul a aplicat pe jumătatea din partea stângă a cărții poștale un timbru emis în 1974 de către Poșta Maghiară care reproduce celebrul tablou. Acest timbru a fost „anulat” de o ștampilă figurativă cu portretul lui Leonardo da Vinci.

Concluzii
Toate piesele ștampilate întâlnite au fost efectiv circulate. Nu am întâlnit, până cum, mărci ștampilate de complezență sau preobliterate.
În ceea ce privește cotele, ele sunt doar un indicator orientativ. Prețul real unei mărci poștale este dat de piața fialelică. Acolo unde oferta este mai mare, prețul de achiziție va fi mai mic. În cazul achizițiilor directe, sfatul meu este să negociați întotdeauna cu vânzătorul. Nu o singură dată s-a întâmplat ca o tranzacție să se încheie la 50% din prețul cerut inițial.
În cele ce urmează voi prezenta o listă de prețuri obținută în urma calculării mediei prețurilor cerute pentru aceași categorie de marcă (ofertele fiind preluate de pe site-urile de comerț electronic interogate în decursul lunii octombrie 2022):

marca neștampilată: 12,958 lei
marca ștampilată: 1,10296875 lei
marca aplicată pe corespondență: 30,98375 lei
bloc de patru (neștampilat): 83,9625 lei
maxima oficială: 78,68583333 lei
maxime realizate în regim privat și suveniruri filatelice: 100 lei
eroare filatelică - linie de culoare transversală (pe marca ștampilată): 18,34 lei
varietatea de filigran (seria cu cele patru poziții): 32 lei (seria neștampilată); 3 lei (seria ștampilată)

Bibliografie:
*** - Pictura este o poezie care se vede cu ochii, Revista „Filatelie” nr. 19-20 (Aprilie-Mai)/1952
*** - Colnect.com
*** - Stampworld.com
*** - Romaniastamps.com
Cristian Andrei Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești, Oscar Print București, 2018, ISBN 978-973-668-480-7
I.C.S. Filatelia, Catalog filatelic al Republicii Populare Române, Editura de Stat pentru Imprimate și Publicații, București, 1957
Gheorghe Tudor, Coriolan Chiricheș, Gheorghe Mermeze, Ctalogul mărcilor poștale românești 1858-1989, Axa, 2017
Corneliu Spineanu, Catalogul mărcilor poștale românești, 1984, vol. 2
ing. T. Manoliu - Imprimarea heliografică sau tiefdruck (tipar adânc), Revista „Filatelia”, nr. 1-2 (8-9), Ianuarie-Aprilie 1955
Iosif Micu - Erori de varietăți din perioada 1952-1962, Almanah filatelic, 1985
Sergiu-Marian D. Găbureac, România - curiozități și varietăți filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, ISBN 978-973-8369-66-5
Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice 1903 - 2022 - catalog specializat ilustrat - vol. 1, Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2022, ISBN 978-606-643-607-6
Delcampe - Scrisoarea 1 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/famous-people/other/famous-people-leonardo-da-vinci-stamps-on-cover-1952-romania-480874788.html)
Delcampe - Scrisoarea 2 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/famous-people/other/leonardo-da-vinci-inventor-stamp-on-cover-1952-romania-219544321.html)
Delcampe - FilTem 2004 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/art/other-1/68891-romania-stationery-cover-2004-showing-leonardo-da-vinci-dantemichelangelo-goldoni-1449094157.html)
Delcampe - Maximă 1954 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/famous-people/other/famous-people-leonardo-da-vinci-cm-maxicard-cartes-maximum-1954-romania-806332771.html)
Delcampe -Bloc de 4 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/famous-people/other/romania-roumanie-leonardo-da-vinci-780110336.html)
Delcampe - Mona Lisa (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/famous-people/other/very-rare-paintings-leonardo-da-vinci-mona-lisa-special-postcard-2006-romania-389024363.html)
Delcampe - Scrisoarea 3 (https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents-1/leonardo-da-vinci-inventor-stamps-on-cover-1970-romania-226859567.html)
Delcampe - Scrisoarea 4 (https://www.delcampe.net/en_US/collectibles/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/romania-cover-1952-leonardo-da-vinci-55b-solo-craiova-1672641886.html)
Ebay - eroare linie transversală (https://www.ebay.co.uk/itm/194736776371?mkevt=1&mkcid=1&mkrid=710-53481-19255-0&campid=5338722076&customid=&toolid=10050)

Câteva considerații asupra emisiunii filatelice dedicate celei de a doua ediții a Zilelor Medicale Româno-Sovietice din 1952

Marca poștală standard.

Indiferent de vremurile politico-sociale în care trăim, trebuie să ne acceptăm să ne cunoaștem istoria așa cum a fost. Mărturiile trecutului trebuie tratate ca atare, iar înclinațiile către un anumit subiect de studiu trebuie să țină cont de toți factorii care-l înconjoară. Ne place să ne romanțăm prezentul, încercând să ignorăm erorile trecutului. Acesta este un lucru normal și firesc. Nu trebuie să judecăm însă dorința de a studia anumite întâmplări ale istoriei, chiar dacă astăzi afinitățile asupra originii personajelor nu mai sunt chiar atât de favorabile.

Bloc de patru.

Și subiectul studiului abordat astăzi, din prisma politico-socială a prezentului, poate considerat de unii controversat. Am ales acest subiect deoarece în colecția proprie de câteva zeci de exemplare din această piesă care m-au impins la un studiu filatelic. Și bine-înțeles, pornind de la un banal timbru deținut între filele unui clasor, dorința de a afla mai multe te duce către o mică cercetare asupra subiectului. Și vorbind de natura subiectului, ca filatelist mă doare să aflu că mare parte din cei care dețineau această marcă în colecție, mânați de evenimentele prin care au trecut, și-au dorit să uite o parte din istoria pe care au trăit-o și, prin urmare, și-au distrus colecțiile (sau timbrele care tratau anumite subiecte). Și astfel, prin „selecție naturală”, și „în timp” anumite cantități ale unor mărci poștale se reduc iar valoarea lor poate, uneori, să crească, în funcție de cerere și ofertă.

Modelul filigranului.

Premisele emisiunii

În urmă cu 70 de ani, în perioada 14 - 18 aprilie 1952, a avut loc în România cea de a doua ediție a Zilelor medicale româno-sovietice, manifestare organizată de către Ministerul Sănătății, Academia Română, ARLUS, Societatea Științelor Medicale, Crucea Roșie Română, Institutul de Studii Româno-Sovietic și Uniunea Sindicatelor Sanitare. Manifestările s-au desfășurat în sala Bibliotecii Centrale Universitare, la Institutul de Științe Administrative, la Secția de Științe Medicale a Academiei Române și la Institutul de Inframicrobiologie al Academiei Române. De asemenea, cu acest prilej, au avut loc și în țară (Târgu Mureș, Cluj și Iași) diverse manifestări medicale pe tema ocrotirii sănătății publice.

FDC-ul emisiunii.

Pe parcursul acestor zile au fost evidențiate câteva metode sovietice de tratament care au început să fie aplicate în spitale din țara noastră: terapia prin somn - inițiată de I.P. Pavlov; transplantul de țesuturi - metoda Filatov; blocajul novocainic - metoda A.A. Vișinevschi sau tratamentul dietetic - metoda Pevzener.

Varietăți de nuanță.

Din punct de vedere filatelic acțiunea a fost popularizată prin emiterea unui timbru care înfățișează portretul marelui om de știință sovietic, fiziologul Ivan Petrovici Pavlov.

O scurtă bibliografie a savantului

Două posibile erori pe aceași marcă.

Pasionat încă din adolescență de științele naturii, Pavlov și fratele său pleacă la Petersburg unde se înscriu amândoi la facultatea de științe naturale. După absolvirea facultății, I.P. Pavlov intră în anul trei la Academia medico-chirurgicală, fiind numit, la scurt timp, asistent la catedra de fiziologie medico-veterinară. Își dă doctoratul cu o teză despre nervii centrifugi ai inimii, după care pleacă în străinătate unde se impune ca cercetător științific. Revine în țară în 1886 și-și începe cariera pedagogică, iar în 1890 obține o catedră la Academia medico-militară. La scurt timp reușește să înzestreze un laborator special de fiziologie la nou înființatul Institut de Medicină Experimentală.

Pereche verticală.

Ca fiziolog naturalist, Pavlov a studiat activitatea creierului și în special reflexele condiționale. Lucrările sale au avut un puternic răsunet în întreaga lume.

Datorită calităților sale științifice, nenumărate administații poștale au emis, de-a lungul timpului, timbre care înfățișează portretul și/sau munca savantului. Voi aminti doar câteva: Uniunea Sovietică (1949, 1963, 1969, 1991), România (1952), Argentina (1959), Suedia (1964), Ungaria (1989), Cuba (1993), Ciad (1998), Redonda (1991), Sao Tome şi Principe (2008, 2019), mărci suficiente pentru un frumos exponat tematic.

Caracteristicile tehnice ale emisiunii studiate

Timbrul, pus în circulație pe data de 22 aprilie 1952, cu o dimensiune de 28 x 33 mm (am întâlnit și mărci având dimensiunea de 28 x 34 mm), a fost imprimat, în heliogravură, după macheta pictorului Dimitrie Știubei, pe hârtie albă cu filigran RPR (XVI), într-un tiraj de 5.000.000 de exemplare paginate în coli de 100 de bucăți dantelate în pieptene 13½ (am întâlnit și mărci dantelate 13¾ x 13¼ unități sau doar 13¾). Marca poștală are valoarea nominală de 1 leu, gumă albă, este de culoare roșu-violet (cărămiziu, maro-carmin, brun-carmin, brun-violet).

Recomandată expediată pe 10 noiembrie 1952
francată și cu trei exemplare din timbrul studiat.

Ea poate fi identificată în cataloagele filatelice după următoarele coduri: CFRPR #218, CMR #1444, RO #1547, LP #322, Yv #1257, Mi #1394, G #2235, S #873, Z #1517.

Plicul „prima zi” (FDC-ul), de culoare albă, cu deschidere laterală (dreapta), reproduce, în negru, portretul omului de știință, iar timbrul este obliterat cu ștampila specială, de formă rotundă, cu diametrul de 4 cm, aplicată în tuș albastru. Legenda plicului: „Ministerul Poștelor și Telecomunicațiilor / Oficiul Filatelic / I.P. Pavlov / Zilele Medicale Româno-Sovietice / 14-28 aprilie 1952”. Legenda ștampilei: „București Poșta / Zilele Medicale Româno-Sovietice / 14-28 aprilie 1952”.

Carte poștală „par avion”
circulată pe relația România -Eleția.

Varietăți și abateri de la marca standard

Majoritatea studiilor filatelice se bazează pe evidențierea abaterilor de la marca standard. Acestea pot varia de la impact scăzut asupra valorii de colecție până la un impact ridicat (în cazul unor erori spectaculoase). 

Citație din 1952.

În ceea ce privește emisiunea noastră, datorită tirajului ridicat și a procesului tipografic, timbrul este întâlnit într-o variată gamă de nuanțe și mici varietăți de culoare, fără impact asupra valorii de colecție. Pentru colecționarii amatori de varietăți ale filigranului, Sergiu Găbureac din București și Gheorghe Domșa din Brad au catalogat existența acestuia în pozițiile 1, 2, 3 și 4. Am întâlnit și piese unde filigranul nu poate fi detectat cu ochiul liber sau este greu perceptibil.

Recomandată externă expediată în 1953.

Raportându-ne la erorile filatelice, filatelistul bucureștean Paul-Dan Cioacă semnala existența următoarelor erori filatelice: punct alb după 1952, jos; pată în stânga portretului, spre cadru; tușă verticală pe creștet; pată albă lângă M din „Medicale” (la ora 11) și pată deschisă la culoare în corpul cifrei 1 din valoarea nominală (relativ pe la mijloc). Toate aceste erori sunt indexate și catalogate în lucrările de specialitate. Printre timbrele analizate de mine am întâlnit, pe aceeași marcă, două posibile erori (aștept confirmarea loc cu o piesă similară): punct alb, mare, în stânga literei Z din „Zilele” (la ora 10) și un punct alb, mai mic, deasupra literei C din „Sovietice” (la ora 1).

Recomandată internă expediată în 1953.

Aspecte filatelico-poștale

La data punerii în circulație a emisiunii, în România erau în vigoare, pentru corespondența internă, tarifele aprobate la data de 28 ianuarie 1952. Valoarea nominală a timbrului de 1 leu, acoperea astfel: expedierea pachetelor mici cu greutatea de până în 100 de grame (1,30 lei), taxa de recomandare (1,20 lei), taxa de recomandare pentru instituțiile de stat (1 leu), taxa expres (1,50 lei), taxa adeverire de primire (1 leu), taxa de reclamație pentru obiecte recomandate (2,75 lei) și pentru obiecte simple (2 lei). Aceste tarife au fost valabile până în luna mai 1953. 

Expoziția filatelică Sibiu 1954.

În corespondența internațională, nominalul de un leu intra ușor în componența francaturilor necesare expedierii unei scrisori simple (1,10 lei), a cărților poștale cu răspuns plătit (1,30 lei) sau a taxei de recomandare (1,90 lei). Dacă ne gândim și la faptul că o mare parte din corespondența externă era și aeropurtată, aproape toate francaturile depășeau valoarea de un leu. La 1 iulie 1953 aveau să fie modificate (majorate) tarifele poștale externe.

Spatele mărcii poștale cu filigranul
nedetectabil cu ochiul liber.

Prima piesă pe care am identificat-o, făcând o căutare pe site-ul de comerț filatelic Delcampe, a fost o recomandată expres expediată de la Târnăveni la Sibiu la data de 10 noiembrie 1952. Scrisoarea a fost francată cu trei mărci din emisiunea studiată (1 leu x 3), o marcă cu valoarea nominală de 10 bani și una cu valoarea nominală de 20 de bani din emisiunea „Uzuale - Stema R.P.R.” (LP #325) apărută în 1952. Teoretic această scrisoare ar fi trebuit să fi fost francată cu 3,25 lei (0,55 lei contravaloarea unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame + 1,20 lei taxa de recomandare + 1,50 lei taxa expres). Practic ea a fost suprataxată ușor cu 5 bani, încasându-se 3,30 lei (posibil lipsa timbrelor de 5 bani de la oficiile poștale din perioada repectivă sau a timbrelor cu nominale potrivite pentru a putea realiza combinațiile necesare).

Bloc de 4 în care poziția filigranului
poate fi identificată cu ușurință.

Cea de a doua piesă aparține unui vânzător din Franța care oferă spre vânzare o carte poștală semiilustrată circulată „par avion” pe relația România - Elveția. Francatura, în valoare de 1,30 lei este compusă din timbrul fix al cărții poștale (30 bani) și timbrul mobil supus studiului (1 leu). Din punct de vedere poștal au fost percepuți 65 de bani pentru expediția cărții poștale și alți 65 de bani pentru suprataxa aeriană externă către Elveția.

O recomandată expediată din România (Salonta) către Ungaria pe data de 24 februarie 1953, oferită spre vânzare pe Delcampe de un vânzător din Békés (Ungaria), tarifată cu 3 lei (1,10 lei expediția unei scrisori simple cu greutatea de până în 20 de grame + 1,90 lei taxa de recomandare), a fost francată cu trei exemplare din timbrul emis cu prilejul celei de a doua ediții a Zilelor Medicale Româno-Sovietice. Chiar dacă starea piesei poștalo-filatelice nu este una bună (condiții improprii de păstrare, la care se adaugă trecerea timpului) se poarte observa faptul că timbrele provin dintr-o coală în cadrul cadrul mărcii este ușor deplasat în sus și spre stânga, nefiind centrat în dantelură. Prețul cerut pentru o astfel de piesă (2,69 euro) mi se pare puțin exagerat.

Până și documentele oficiale, juridice, cum ar fi citațiile la Judecătorie, erau francate cu mărci poștale. Am întâlnit și un astfel de document, francat cu 2,55 lei (două timbre cu portretul lui Pavlov și un timbru de 55 bani - supratipar din emisiunea „Stema R.P.R.” LP #317). Explicația tarifului perceput este: 55 bani - scrisoare „alte localități” + 1 leu taxa de recomandare pentru instituțiile de stat + 1 leu taxa adeverire de primire, poștașul trebuind să returneze expeditorului adeverința de primire semnată de către destinatar.

Cu un ștraif de trei timbre cu portretul lui Pavlov, la care s-a adăugat o pereche cu supratipar de 10 bani pe 4 lei din emisiunea A.R.L.U.S. (Ro #1512) și un exemplar de 5 bani din uzualele stemei R.P.R. (Ro #1553) a fost francată o recomandată experes expediată de la București la Cluj pe data de 22 ianuarie 1953. Tariful de 3,25 lei se compune din: 0,55 lei contravaloarea unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame + 1,20 lei taxa de recomandare + 1,50 lei taxa expres.

Suveniruri filatelice

În perioada 24 octombrie - 8 noiembrie 1954 a avut loc Expoziția Filatelică de la Sibiu. Cu acest prilej au fost realizate numeroasele suveniruri filatelice cu timbre emise în anul 1952 care au fost anulate de ștampila expoziției. Câteva plicuri albe au fost echipate și cu marca vedetă a studiului nostru. Unele piese au supraviețuit până astăzi fiind oferite spre vânzare, pe site-urile de comerț filatelic, la prețuri ce depășesc 20 de lei.

Concluzii

Pentru studiul de față au fost analizate 35 de timbre din care 31 ștampilate. Pintre ele se aflau cinci blocuri de patru și o pereche verticală. Toate mărcile uzate pe care am avut ocazia de a le vedea au fost efectiv circulate poștal. Nu am întâlnit exemplare ștampilate de complezență. Dacă dețineți în colecția dvs. astfel de piese (ștampilate de complezență) puteți menționa într-un comentariu data anulării și tipul de ștampilă (dacă-l cunoașteți). De asemenea au fost supuse investigării 14 FDC-uri. Majoritatea dintre ele se prezentau într-o stare precară, iar 11 dintre ele aveau amprenta ștampilei imperfectă. Toate circulațiile și suvenirul filatelic au fost identificate pe site-ul de comerț filatelic Delcampe.

Chiar dacă subiectul emisiunii nu este unul foarte îndrăgit astăzi de către români, studiul asupra acestei mărci se justifică și prin simplu fapt că și-a îndeplinit cu succes rolul poștal. Totodată, piesa de față, poate intra cu ușurință în exponate de studiu poștal și/sau tematice (medicină sau oameni de știință).

Bibliografie:

Revista „Filatelie” nr. 19-20 (aprilie-mai) / 1952

Site-ul Colnect, https://colnect.com

Gheorghe Tudor, Mărcile poștale românești 1858-2009, București, 2009, ISBN 978-973-0-05451-4

Catalogul filatelic al Republicii Populare Române, București, 1957

Coreneliu Spineanu, Catalogul Mărcilor Poștale Românești, vol. 2, 1984

Aurel Surpățeanu, Catalogul Mărcilor Poștale Românești, 1974

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - curiozități și varietăți filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, ISBN 978-973-8369-66-5

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2008, ISBN 978-973-8369-22-1

Călin Marinescu, Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România 1841-2008, Ed. Medro, 2008, ISBN 978-973-8487-28-4  

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice - 1903-2022 - catalog specializat ilustrat, Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2022, ISBN 978-973-8369-22-1

Recomandată Târnăveni - Sibiu expediată la 10 noiembrie 1952, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/82502-coat-of-arms-ivan-pavlov-stamps-on-registered-tarnaveni-nr-1260-cover-1952-romania-842310700.html

Carte poștală „par avion” expediată pe 22 decembrie 1952, România - Elveția, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/entier-carte-postale-illustree-de-roumanie-romania-1952-suisse-lettre-cover-postal-stationary-196128434.html

Citație la judecătorie din 1952, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/used-stamps/t-129-medical-romano-sovietic-anniversary-1952-three-stamps-citation-document-registred-romania-399667101.html

Recomandată circulată pe relația România - Ungaria expediată pe 24 februarie 1953, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/d154340-romania-cover-salonta-ujszalonta-stamp-pavlov-1953-479981408.html#tab-description

Recomandată expres expediată de la București la Cluj pe data de 22 ianuarie 1953, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/i-p-pavlov-communist-coat-of-arms-stamps-on-registered-cover-1953-romania-233394353.html

Expoziția filatelică Sibiu 1954, https://www.delcampe.net/en_GB/collectables/stamps/romania-1948-republics/covers-documents/expositions-philateliques-sibiu-1954-cancell-stamp-pavlov-medicine-rare-on-cover-romania-85423727.html