Câteva considerații asupra emisiunii de mărci poștale „Centenarul nașterii sculptorului Ion Georgescu 1856-1891”

Marca poștală, ștampilată, emisă pe 25 iunie 1956.

Periodic îmi face o deosebită plăcere de a scoate de la „naftalină” albumele mai vechi cu FDC-uri sau clasoarele cu timbre și de a le (re)răsfoi. Uneori mă opresc asupra unei mărci poștale sau a unei emisiuni „și-mi vine dorul” de a afla mai multe despre ea. Încep astfel o mică cercetare, să-i spunem „filatelică”, pe marginea unui timbru. Și nu de puține ori se întâmplă să aflu mai multe decât mi-aș fi imaginat.

Timbrul neștampilat.

Ion Georgescu s-a născut la 18 ianuarie 1856 în București într-o familie de oameni modești. La vârsta de 16 ani studiază la recent înființata Școală de Arte Frumoase, fiind elevul lui Karl Storck care i-a călăuzit primii pași pe drumul artei. În 1878, în urma unui concurs la care se calificase primul. Georgescu pleacă la Paris ca bursier al statului român. După cinci ani de studii neîntrerupte și muncă perseverentă (încununate de succese care i-au stabilit un bun renume), Georgescu se întoarce în țară în 1882.

Spatele mărcii poștale. Filigranul este greu vizibil,
spre deloc, cu ochiul liber.

Înzestrat cu o inteligență vie și dornic de a se instrui permanent, Georgescu era însă un om cu o fire mai delicată, însuflețit însă de idei inaintate. Datorită aspirațiilor sale se alătură unui grup de artiști care, în frunte cu Ștefan Luchian, se declarau independenți. Astfel, în 1896, semnează alături de aceștia protestul împotriva docrinelor oficiale care frânau inițiativa și stinghereau libera dezvoltare a artei realiste românești.

FDC-ul emisiunii.

Lucrarea care l-a adus pe Ion Georgescu în opinia publică o reprezintă statuia lui Gheorghe Lazăr din Piața Universității din București. Acesta este primul monument făcut de un sculptor român pentru o piață publică. Realizată din marmură și dezvelită pe 11 mai 1886, monumentul este de o înaltă ținută artistică și constituie în continuare o mândrie pentru scultura românescă, fiind una dintre cele mai reușite creații ale sculptorului. 

Erorare filatelică.
Punct alb desupra literei M.

Faptul că execuția monumentului lui Gheorghe Lazăr i s-a încredințat lui Ion Georgescu într-o perioadă când oficialitățile țării manifestau un profund dispreț pentru cultura și artiștii români, se datorează firește faimei și autorității sale.

Privind lucrarea, observăm cum o mantie largă alunecă armonios de pe umăr și cade în falduri bogate. Corpul, puțin aplecat deasupra unei cărți deschise ținută în mâini, are o expresie meditativă, emanând un freamăt interior. Gheorghe Lazăr pare preocupat de ceva, fiind cufundat în gânduri. În septembrie 2010, statuia lui Gheorghe Lazăr a fost mutată în Parcul Izvor, de lângă Palatul Parlamentului din București. Tot aici au fost mutate și celelalte trei statui de la Universitate, pentru a se putea realiza o parcare subterană în centrul Capitalei. În anul 2012 statuia a fost restaurată, iar după terminarea lucrărilor la parcarea subterană, a fost reamplasată pe locul ei, la 5 mai 2012. Statuia este înscrisă în Lista monumentelor istorice 2010 - Municipiul București - la nr. crt. 2378, cod LMI B-III-m-A-20059.

Eroare filatelică (o stea):
punct (OZN) de culoare maro în spatele capului
statuii lui Gh. Lazăr.

Recomandată (suprafrancată) circulată pe relația
București - Ramna (raion Reșița) la 13.7.1956.

În 1887 i se încredințează execuția statuii lui Gheorhe Asachi din Iași, cărturarul moldovean care a avut pentru învățământul românesc un rol asemenănător cu cel al lui Gheorghe Lazăr. Monumentul aflat la Iași îl reprezintă pe Asachi așezat într-un jilț peste care este aruncată pelerina. Pe genunchi ține niște planuri iar în mână are pana. Cu o față calmă, cu fruntea adânc brăzdată, el pare că privește undeva în adâncurile propriilor sale frământări. Lucrearea a fost realizată din marmură albă de Carrara și finalizată în 1890. Statuia lui Gheorghe Asachi a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Iași elaborată în anul 2004 de către Institutul Național al Monumentelor Istorice, fiindu-i atribuit codul IS-III-m-B-04319.

Au urmat apoi o serie de alte lucrări valoroase cum ar fi bustul lui Alexandru Odobescu (1881), al actorului român Mihail Pascally (1882), bustul lui Dimitrie Bolintineanu (1883), al Iuliei Hașdeu (1889), Vasile Alecsandri (1890) sau al lui Mihai Eminescu (1890).

Eroare filatelică: punct alb (o stea) lipit de
piciorul stâng al literei N din /ROMÎNĂ/
și punct maro (două stele) în dreapta celei de a
doua cifră 5 din valoarea nominală.

În anul 1887 Ion Georgescu îi urmează locul lui Karl Storck la catedra de sculptură, desfășurând în anii următori o intensă activitate didactică.

Pe data de 30 noimebrie 1898, Ion Georgescu moare subit la vârsta de doar 42 de ani. Este înmormântat  în Cimitirul Bellu din București.

Fiind considerat unul dintre artiștii cei mai înzestrați, cu largi posibilități de exprimare, Ion Georgescu rămâne în continuare una dintre marile figuri ale artei românești. În 1956, una dintre numeroasele manifestări prilejuite de sărbătoarea centenarului său a fost și punerea în circulație (pe 25 iunie) a unui timbru cu valoarea nominală de 55 de bani (RO #1755), reprezentând în medalion chipul sculptorului iar în dreapta și în stânga sa două dintre cele mai reprezentative creații ale sale: Gh. Asachi și Gh. Lazăr. Timbrul poartă inscripția „1856-1956 - Centenarul sculptorului I. Georgescu” (LP #412) și a fost tipărit în heliogravură, în culorile verde (închis) și maro (brun-lila), având dimensiunea de 42 x 26 mm și o dantelură de 14½:14 unități. Macheta acestei emisiuni a fost realizată de către Ion Dumitrana, fiind cea de a XIX-a emisiune machetată de maistrul Fabricii de Timbre. Tirajul de 1 milion de exemplare a fost paginat în coli finite de câte 100 de mărci poștale pe hârtie velină, albă, cu gumă albă. 

Eroare filatelică (o stea):
punct alb între literele M și Î din /ROMÎNĂ/

Filigranul R.P.R. XVI este greu detectabil (spre deloc) cu ochiul liber pe piesele studiate. Dacă cineva ne poate oferi o scanare cu filigranul vizibil, îi mulțumim pentru contribuție. Profesorul Sergiu-Marian D. Găbureac menționează faptul că pot fi întâlnite piese cu filigranul în pozițiile 2 și 4.

FDC-ul emisiunii are ca suport un plic de culoare albă (169 x 89 mm) cu deschidere laterală (dreapta). Desenul, de culoare verde-cenușiu, reprezintă bustul lui Grigore Alexandrescu. Ștampila rotundă (diametrul ø3,1 mm), aplicată în tuș negru, reprezintă grafic două ramuri și textul „Prima zi a emisiunii / 25 iunie 1956 / București”.

Marcă poștală cu marginea de coală (stânga).

În ceea ce privește abaterile de la marca standard, Petru Perșa semnala pentru prima dată o eroare filatelică la această marcă poștală. Este vorba despre existența unui punct alb desupra literei M din /ROMÎNĂ/. 

Filatelistul Paul-Dan Cioacă semnala existența, pe unele mărci, a unui punct pe soclul statuii din dreapta, iar pe altele existența câtorva pete albe după cuvântul /BANI/.

Bazându-mă pe observațiile personale, în așteptarea confirmării și catalogării, prezint, în continuare, o serie de „contribuții/semnalări”. O altă posibilă eroare filatelică ar putea fi existența unui punct de culoare maro în spatele capului statuii lui Gh. Lazăr. Am descoperit această abatere pe un bloc de patru mărci provenit din partea de jos a unei coli finite. 

Scrisoare externă, par avion,
circulată pe relația România - Germania
(10 bani completare tarif pe verso).

Pe o altă marcă am identificat un punct de culoare albă lipită de piciorul stâng al literei N din /ROMÎNĂ/. De asemenea în dreapta celei de a doua cifre 5 din valoarea nominală /55/ se poate observa un punct de culoare maro.

O altă semnalare, mai puțin spectaculoasă, o reprezintă prezența unui punct alb între literele M și Î din /ROMÎNĂ/. 

Tot un punct alb am întâlnit, pe unele mărci, și între literele N și Ă din /ROMÎNĂ/.

În ceea ce privește varietățile cu curiozitățile filatelice, Sergiu Găbureac atrage atenția că există piese cu deplasări accentuate ale culorii verzi, în diferite poziții, care pot fi observate cu ușurință în zona statuilor.

Deplasarea culorii verzi spre
partea superioară a mărcii poștale.

Din punct de vedere poștal, la data punerii în cirulație a emisiunii tariful de 55 de bani corepundea tarifării unei scrisori „alte localități” cu greutatea de până în 20 de grame. Aceste timbre au fost folosite cu succes și la realizarea combinată a francaturilor unor scrisori recomandate (1,20 lei - taxa de recomandare) sau expres (1,50 lei - taxa expres).

Eroare filatelică:
punct alb între literele N și Ă din /ROMÎNĂ/

Corespondența externă (până la 31 august 1957) era tarifată la 0,70 lei pentru o scrisoare simplă până în 20 de grame și 1,05 lei taxa de recomandare. Pentru scrisori, suprataxa aeriană era de 0,20 lei pentru Germania.

În anul 1981, Poșta Română îi dedică un nou timbru (cu valoarea nominală de 3,40 lei) sculptorului Ion Georgescu, în cadrul emisiunii Aniversări (20 februarie). Opera artistului plastic este reprodusă pe mai multe mărci poștale. Astfel, statuia lui Gh. Lazăr apare pe marca poștală cu nominalul de 55 bani din emisiunea „Aniversări” 1979 (27 iulie) și pe colița dantelată (cu timbrul cu valoarea nominală de 28,50 lei) din emisiunea „Universitatea Politehnica din București, două secole de educație și inovație” (18 iunie 2019), iar în 2013 sculptura „Agricultura”, este reprodusă pe marca poștală cu nominalul de 4,50 lei din cadrul emisiunii „Statui alegorice” (20 septembrie).

Bibliografie:

Revista „Filatelia”, nr. 3 (15) / mai-iunie 1956

Wikipedia,  Statuia lui Gheorghe Lazăr din București, 27 iulie 2020

Wikipedia, Ion Georgescu, 13 iunie 2021

Wikipedia, Statuia lui Gheorghe Asachi din Iași, 2 decembrie 2021

I.C.S. Filatelia, Catalog filatelic al Republicii Populare Române, Editura de stat pentru imprimate și publicații București, 1957

Gheorghe Tudor, Mărcile poștale românești 1858-2009, București 2009, ISBN 978-973-0-05451-4

Cristian Andrei Scăiceanu, Dicționarul machetatorilor mărcilor poștale românești; Ed. Oscar Print, București, 2018, ISBN 978-973-668-488-7

Cornel Spineanu, Dinu Vasiliu, Catalogul mărcilor poștale românești 1984, vol. 2

Kiriac Dragomir, Aurel Surpățeanu, Catalogul mărcilor poștale românești 1974

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - curiozități și varietăți filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2010, ISBN 978-973-8369-66-5

Gheorghe Tudor, Coriolan Chiricheș, Gheorghe Mermeze, Catalogul mărcilor poștale românești 1990-2017, Ed. Axa, 2017

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice - 1903-2006 - catalog specializat semiilustrat, Biblioteca Bucureștilor, București, 2008, ISBN 978-973-8369-22-1

Călin Marinescu, Tarifele, taxele și gratuitățile poștale în România 1841-2008, Ed. Medro, 2008, ISBN 978-973-8487-28-4 

Sergiu-Marian D. Găbureac, România - erori filatelice 1903 - 2022 - catalog specializat ilustrat - vol. 1, Cetatea Doamnei, Piatra-Neamț, 2022, ISBN 978-606-643-607-6