Mărturii ale eleganței

Romfilatelia și Poșta Română ne-au oferit, începând de miercuri, 5 noiembrie 2025, o incursiune plină de rafinament și istorie, prin lansarea emisiunii filatelice „Colecții Românești” (LP #2538), dedicată de această dată subiectului inedit: „Samovare și ceainice”. Această colecție complexă, machetată de către Ion Chirescu, include șase mărci poștale, o coliță dantelată și două plicuri „Prima Zi”, aducând în prim-plan obiecte tradiționale din secolele XVIII–XX.

Emisiunea ilustrează piese excepționale, precum samovarul rusesc din bronz aurit (3 lei), fabricat în sec. XIX, probabil de prestigiosul atelier Alenchikov și Zimin din Tula, sau samovare englezești din perioada de regență (6,50 lei și 25 lei), simboluri ale bunului gust britanic. 

De remarcat este și samovarul german (7 lei) din 1910, cu forma octagonală neobișnuită, tipică stilului Jugendstil.
Dacă istoria samovarului este legată de încălzirea apei, cea a ceainicului este inseparabilă de prepararea ceaiului, debutând în China, în timpul dinastiei Yuan (sec. XIII-XIV). 

Aceste vase esențiale, ajunse în Europa abia în secolul al XVII-lea, variază în formă și material, influențând atât gustul, cât și întregul ritual al ceaiului.

O piesă deosebit de interesantă este ceainicul marocan (9 lei), un obiect de mari dimensiuni din alpaca argintată, pe al cărui capac a fost aplicat simbolul Coroanei de Oțel a regilor României – un omagiu neașteptat adus coroanei turnate din țeava unui tun capturat la Plevna. 

Pe colița dantelată (30 lei) este reprodus un samovar marocan din sec. XX, remarcabil prin ornamentele sale bogate, tipice artizanatului local.
Privită în ansamblu, această emisiune filatelică nu este doar o colecție de obiecte, ci o istorie a ospitalității și a rafinamentului, transportată din secole trecute direct în clasorul colecționarilor.

 

Echipamentul esențial pentru o cafea perfectă

Colița dantelată a emisiunii.

Râșnițele de cafea reprezintă un element esențial în procesul de preparare a cafelei, jucând un rol crucial în obținerea gustului și aromei perfecte. Însă, puțini sunt cei care cunosc istoria interesantă și evoluția acestor echipamente esențiale pentru fiecare iubitor de cafea.
Istoria râșnițelor de cafea își are rădăcinile în Orientul Mijlociu, acolo unde cultura cafelei a început să se dezvolte în secolul al IX-lea. Primele râșnițe de cafea erau relativ simple, constând în două pietre folosite pentru a măcina boabele.

Această metodă primitivă de măcinare nu era doar laborioasă, dar și ineficientă în obținerea unei granulații uniforme.
Odată cu extinderea comerțului și a schimburilor culturale între Orientul Mijlociu și Europa, cafeaua a devenit tot mai populară în secolul al XVII-lea. Odată cu această popularitate crescândă, a apărut și nevoia pentru echipamente mai eficiente de măcinare a boabelor de cafea. Astfel, în secolul al XVII-lea, râșnițele manuale au început să fie folosite în Europa.

Aceste râșnițe manuale erau de obicei construite din lemn sau metal și utilizau o manivelă pentru a acționa mecanismul de măcinare. Cu toate că aceste râșnițe erau încă departe de a fi perfecte în ceea ce privește uniformitatea granulației, ele reprezentau un pas semnificativ înainte față de metodele primitive folosite în Orientul Mijlociu.
Odată cu revoluția industrială din secolul al XIX-lea, tehnologia s-a dezvoltat rapid, având un impact semnificativ asupra echipamentelor de cafea.

S-au făcut progrese majore în ceea ce privește proiectarea râșnițelor, conducând la apariția râșnițelor cu mecanisme mai complexe și eficiente. Totuși, aceste râșnițe încă necesitau acționarea manuală.
Trecerea la râșnițele electrice a avut loc în secolul al XX-lea, când electricitatea a devenit accesibilă în majoritatea gospodăriilor. Această inovație a revoluționat procesul de măcinare a cafelei, oferind o măcinare mai rapidă și mai uniformă.

În zilele noastre, râșnițele de cafea au devenit tehnologice și sofisticate, cu opțiuni de reglare a gradului de măcinare, ecrane digitale și funcții de programare. Acestea sunt proiectate pentru a asigura o măcinare precisă și uniformă, indiferent de metoda de preparare aleasă.
În data de 11 august 2023, Romfilatelia a lansat emisiunea intitulată „Râșnițe” (LP #2429), încadrată în cadrul tematicii consacrate „Colecții românești”, o serie de timbre pe care colecționarii o așteptau de ceva vreme.

Acest set de mărci poștale, machetat de Ion Chirescu, include șase timbre, o coliță dantelată, două plicuri „prima zi” (un total de 165 de seturi) și o mapă filatelică specială (din care au fost produse 176 de exemplare). Aceste piese filatelice prezintă „râșnițe de colecție” cu design-uri și ornamente remarcabile, utilizate pentru măcinarea cafelei.
Cu dimensiunea de 36 x 36 mm, timbrele redau cu fidelitate următoarele exponate din colecția Muzeului Recordurilor Românești: un model de râșniță turcească din secolul al XVII-lea, destinată cafelei sau condimentelor (cu valoarea nominală de 2,10 lei), râșnița franțuzească pentru cafea „Louis XIV” (cu valoarea nominală de 2,30 lei), râșnița britanică decorativă Kenrick (cu valoarea nominală de 3,10 lei), o râșniță englezească de bucătărie Spong pentru cafea, datând din secolul al XIX-lea (pe timbrul de 4,70 lei), râșnița pentru cafea Peugeot – Model A, creată în anii 1860 în Franța de către frații Peugeot (pe timbrul cu valoarea nominală de 5,20 lei), râșnița americană de cafea Early Enterprise No. 2 (Baby 2), prezentată pe timbrul de 9 lei, realizată după 1877, și, în final, râșnița franceză de cafea Sablier (Clepsidra), din începutul secolului al XVIII-lea, ilustrată pe colița dantelată a emisiunii, având o valoare nominală de 34 lei.

Tirajul total al acestei emisiuni a fost de 77.914 de timbre, din care Compania Națională Poșta Română a achiziționat 2.700 de mărci poștale din fiecare variantă valorică, împreună cu 250 de colițe dantelate, pentru a le utiliza în francarea corespondenței.
Pentru a satisface pasionații de filatelie, Romfilatelia a pus la dispoziție o mapă filatelică specială, care include varianta nedantelată a coliței, oferind astfel ocazia de a completa colecțiile cu această piesă rară și distinctivă.

Telefoane

Indispensabil astăzi, telefonul a avut nevoie de un inventator, inginer și om de știință care să continue pasiunile bunicului și tatălui său pentru fonetică, tehnica vorbirii și glasul uman. Anul acesta se împlinesc 100 de ani de la moartea lui Alexander Graham Bell, cel care a primit primul patent pentru inventarea telefonului, în anul 1876.
În omagierea inventatorului telefonului, Romfilatelia continuă seria emisiunilor de mărci poștale „Colecții românești”, cu tematica Telefoane (LP #2381), pusă în circulație pe data de 16 august 2022.
Emisiunea, machetată de către Ion Chirescu, este alcătuită din șase timbre (36 x 36 mm), o coliță dantelată (94 x 94 mm), un set de două plicuri prima zi (195 de seturi) și o mapă filatelică pentru colecționari (tiraj 176 exemplare). În cadrul timbrelor emisiunii sunt ilustrate următoarele telefoane: telefonul Butterstamp (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 1,40 lei), telefonul de masă (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 2,20 lei) sau birou Tunnan (Butoi), telefonul de masă Râșniță de cafea (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 4,50 lei), telefonul de masă cu model Art Nouveau (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 6,50 lei), telefonul de masă Grammont (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 10 lei), telefonul de perete model AB 650 (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 10,50 lei), iar pe colița dantelată este ilustrat telefonul de perete Crossley Patent (redat pe timbrul cu valoarea nominală de 32 lei).