Floarea de șah

România, 2019.

Printre speciile rare de floră spontană a României se află și laleaua pestriță denumită științific Fritillaria meleagris.
Planta considerată monument al naturii poate fi admirată în general de la sfârșitul lunii martie și până în luna aprilie. Din păcate aceasta este o plantă aflată în pericol de dispariție. Lunca Pogănișului (situată la aproximativ 27 de kilometri de Timișoara) este printre puținele locuri din această parte a Europei unde poate fi întâlnită laleaua pestriță. Planta mai crește în România și în pădurea Zamostea-Lunca din județul Suceava, care este tot o arie protejată, și la Orheiul Bistriței (județul Bistrița Năsăud).

Croația, 2020.

Desenul observabil pe delicatele petale ale plantei pestrițe se aseamănă careurilor de pe o tablă de șah. Din acest motiv mai este numită popular și „Floarea de șah”. Aria protejată de la Lunca Pogănișului se întinde pe o suprafață de aproximativ 75 de hectare. Lalele pestrițe cresc în general pe lângă râul numit Pogăniș sau Pogănici cu izvorul în munții Semenic și care parcurge circa 100 de kilometri până la punctul de vărsare în râul Timiș.

Danemarca, 2014.

Laleaua pestriță mai crește în apropierea stejarilor, dar pare că se adaptează ușor să împartă habitatul cu alte specii de arbori întâlniți în Lunca Pogănișului precum Jugastrul, mărul pădureț, frasinul, carpenul și așa mai departe. Specia provine din familia Liliaceae și se spune că este originară chiar din Etiopia.
Planta poate crește până la o înălțime de 40 de centimetri și dezvoltă flori de culoare purpurie. Există și o varietate care are inflorescențe albe. Din păcate aceasta nu mai prezintă desenul asemănat de turiști cu o tablă de șah, dar asta nu o face mai puțin frumoasă.