Ori de câte ori o albină găsește un loc melifer aceasta se întoarce la stup pentru a le informa și pe celelalte albine despre descoperirea făcută, iar modul în care le comunică informația este cel mai fascinant.
Pentru a indica direcția, albina începe un dans. Făcând să vibreze partea posterioară a corpului ea descrie unghiul în care se află hrana, în raport cu Soarele. Cercetătorii americani spun că o secundă din acest dans echivalează cu o distanță de 750m.
Tot prin dans, albina comunică și calitatea hranei pe care a gasit-o. Prin dansuri săltărețe se descrie nectarul cu procent mic de glucoză iar prin dansuri circulare se descrie cel cu procent mai mare.
Când locația indicată se găsește la o distanță mare de stup, atunci doar câteva albine pornesc în direcția descrisă. Dacă la întoarcere acestea efectuează un dans vioi înseamnă că sursa de hrană este abundentă iar dacă dansul este scurt și lipsit de energie înseamnă că zona nu este recomandată stupului.
Aceasta este încă o dovadă că stupul este o societate foarte bine organizată.
Pe data de 18 august 2014 administrația poștală a Marii Britanii a emis o serie filatelică dedicată albinelor. Pe cele patru timbre ale emisiunii sunt redate: dansul albinelor, polenizarea, fabricarea mierii și creșterea generației următoare.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu