125 de ani inaugurarea căii ferate Sfântu Gheorghe – Miercurea Ciuc

În vara anului 1895, M.Á.V.-ul demarează lucrările de construcție a liniei de cale ferată Sfântu Gheorghe - Miercurea Ciuc. Linia pornea din stația Sfântu Gheorghe, situată la altitudinea de 531 m (550 m după unele surse), și urmărește valea Oltului, traversând munții Hațegului. Traseul prezintă un profil greu, de munte, cu multe curbe, poduri și podețe, tunele și pasaje. După 63,6 km linia ajunge în depresiunea vulcanică a Ciucului, în orașul Miercurea Ciuc, situat la altitudinea de 687 m (660 după alte surse). Acest tronson de cale ferată face parte dintr-o magistrală de cale ferată importantă (400) care leagă capitala țării și orașele din sud de Carpați, de zonele și orașele din nordul, nord-vestul țării sau cu cele din zona centrală. În prezent linia este străbătută de 11 perechi de trenuri de călători aparținând companiei CFR, iar durta călătoriei oscilează cu aproximație între o oră și o oră și jumătate.

Pentru a marca acest eveniment am machetat un întreg poștal (plic) în semiilustrația căruia am surprins automotorul sosit de la Miercurea Ciuc în gara Sfântul Gheorghe. În urmă cu cinci ani, prietenul meu Lőrincz Tiberiu din Satu Mare, macheta un plic o ștampilă ocazională cu prilejul aniversării a 120 de ani de la inaugurarea acestei linii. Aniversarea unui veac de la inaugurarea liniei a fost marcată de Edipost prin punerea în circulație a unui întreg poștal plic (cod 010/97) în semiilustrația căruia este reprodusă imaginea unui tren mixt remorcat de o locomotivă tender din seria MÁV - CFR 377 (tip Ct-n2) în Gara Băile Tușnad (stație de pe traseul liniei aniversate) la 1900.

Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, 200 de ani de la naștere

Romfilatelia adaugă tematicii spiritualității și istoriei Bisericii Ortodoxe Române o emisiune aniversară dedicată unui ierarh de frunte: „Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, 200 de ani de la naștere” (LP#2363). Emisiunea, machetată de Mihail Vămășescu, este compusă dintr-o marcă poștală cu valoarea nominală de 10 lei (contravaloarea unei corespondențe prioritare externe cu greutatea de până în 50 de grame) și va fi introdusă în circulație marți, 5 aprilie 2022.
Imaginile reproduse pe marca poștală și pe plicul „prima zi” a emisiunii (191 exemplare), îl prezintă pe Calinic Miclescu în ținuta reprezentativă a înalților ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române. Constantin Miclescu (viitorul Mitropolit Calinic Miclescu) s-a născut la 16 aprilie 1822 în orașul Suceava, într-o veche familie boierească în care regăsim un viitor mitropolit al Moldovei, Sofronie Miclescu (unchi al lui Calinic Miclescu). De altfel, acesta a fost cel care l-a călugărit pe nepotul său, la Huși, la 18 iunie 1842 sub numele de Calinic.

15 ani de la moartea scriitorului Saul Bellow

Saul Bellow (10 iunie 1915 – 5 aprilie 2005) a fost unul dintre cei mai cunoscuți prozatori evrei americani, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (în anul 1976) „pentru înțelegerea umană și analiza subtilă a culturii contemporane care sunt îmbinate în opera sa”.
S-a născut în Lachine, Québec (Canada) într-o familie de evrei, emigrați din Sankt Petersburg, Rusia. Când avea 9 ani familia s-a mutat în Chicago, Illinois (SUA), unde Bellow urmează cursurile Universității din Chicago, dar renunță și își ia un B.A. în sociologie și antropologie la Universitatea Northwestern. Chicago este și locul unde se desfășoară acțiunea multora din scrierile sale. S-a decis să devină scriitor după ce a citit romanul clasic al lui Harriet Becher Stowe „Coliba unchiului Tom”. Bellow se mută în 1993 din Chicago la Brookline, Massachusetts, unde moare la 5 aprilie 2005, la vârsta de 89 ani. A fost îngropat în cimitirul evreiesc "Shir he-harim" din Brattleboro, Vermont. Opera sa se definește prin efortul de a descifra sensul existenței umane, ilustrată în mod pregnant de condiția intelectualului. 

115 ani de când a luat ființă Automobil Club Regal, în prezent Automobil Club Român (ACR)

Vinieta ACR din 1967 (v.n. #818)

Automobil Clubul Român (ACR) este cel mai mare club automobilistic din România. Clubul a luat ființă pe data de 5 aprilie 1904 în salonul de onoare al Hotelului Boulevard din București. În cursul aceluiași an au fost organizate filiale ACR, în localitățile în care existau mașini - 2-3 la număr, precum: Botoșani, Brăila, Craiova, Iași, Ploiești, Râmnicu Sărat, Târgu Jiu. România se afla printre primele 10 țări din Europa și printre primele 14 pe plan mondial care și-au constituit un club auto. Câteva luni mai târziu, în septembrie 1904 are loc prima cursă de automobile din Romania organizată de ACR pe traseul București – Giurgiu – București (120 km), țara noastră fiind printre primele 6 țări din lume care au organizat concursuri auto, dupa Franța, SUA, Germania, Italia și Austria. Concursul a fost castigat de George Valentin Bibescu cu o medie orara de 66 km/h.
Primul automobil a fost adus în România în martie 1898, numit trăsură-automobil. Acesta a fost achiziționat de dr. Thomas Tomescu la prima expoziție automobilistică din Londra, desfășurată în anul 1896. În 1900 alte două automobile sunt aduse în țară, un Mercedes de 16 CP și Panhard de 15 CP, primul achiziționat de George Valentin Bibescu, iar al doilea de către George Asan. În anii următori, alți pasionați de automobilism aduc din străinătate diverse mașini, astfel că la nivelul anului 1904 existau în România un număr de 51 automobile. Pe acest fond de interes crescut față de automobile, în 5 aprilie 1904, este înființat Automobil Clubul Român. În același an o serie de filiale apar în mai multe localități din România.

110 ani de la nașterea dirijorului austriac Herbert von Karajan

Herbert von Karajan s-a născut la Salzburg, în Imperiul Austro-Ungar la 5 aprilie 1908, într-o familie înstărită, ca fiu al lui Ernst și al Martei von Karajan. Familia von Karajan provenea dintr-o familie aromână (Gheorghe Ion Caraion), după unele surse, sau greacă (Gheorghios Ianis Karaianis), după altele, din orașul Kozani, Rumelia, atunci provincie otomană (actualmente în Macedonia de vest, care aparține Greciei. În 1767 el și fratele său s-au mutat la Viena sau, poate, la Chemnitz, în Saxonia, unde au fost printre fondatorii industriei textile a Saxoniei. Ambii frați au fost înnobilați la 1 iunie 1792 de Frederic August, pe atunci principe elector al Saxonei, cu dreptul adăugării prepoziției „von” numele de familie: „von Karajan”. Unul din ascendenții lui Herbert von Karajan a fost germanistul vienez Theodor von Karajan.
Prin desființarea oficială a aristocrației în 1919 în Austria, familia von Karajan și-a pierdut de asemenea dreptul de a folosi particula nobiliară „von”. Dirijorul a pretins autorităților austriece să i se acorde dreptul de a refolosi particula „von”, altminteri va refuza să mai susțină concerte în Austria. Autoritățile i-au acceptat derogarea de la lege, ca „nume artistic”.