Publicitate

Se afișează postările cu eticheta Iași. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Iași. Afișați toate postările

14 octombrie 2025

Povestea Palatului care și-a scris istoria pe timbre

Uneori, clădirile nu sunt doar ziduri, ferestre și turnuri. Unele devin simboluri ale memoriei unui oraș, iar altele, precum Palatul Culturii din Iași, ajung să fie purtate în lume pe aripile filateliei.

Romfilatelia și Poșta Română au marcat, pe 10 octombrie, Centenarul Palatului Culturii din Iași printr-o emisiune aniversară, alcătuită din patru mărci poștale și un plic „prima zi” (LP #2534). Este, în felul ei, o restituire simbolică — o invitație la redescoperirea unei bijuterii arhitecturale care a fost, de-a lungul timpului, martor și gazdă a istoriei românești.
Ridicat peste ruinele fostelor curți domnești, menționate încă din 1434, Palatul a renăscut din visul Regelui Carol I și din talentul arhitectului Ion D. Berindei. După ani de planuri, războaie și reluări, în 11 octombrie 1925, edificiul și-a deschis porțile ca Palat de Justiție și Administrație, sub privirile Regelui Ferdinand I și ale Reginei Maria.
Timpul, însă, i-a schimbat destinul. Din palat al legilor a devenit palat al artelor, adăpostind astăzi patru muzee și Centrul de Restaurare al Patrimoniului Cultural.
Pe timbrele machetate de Mihai Criste, povestea sa capătă formă și culoare: o acuarelă din 1924, semnată de Berindei însuși, îi ilustrează fațada monumentală (valoare nominală 3 lei); o vedere panoramică alături de statuia lui Ștefan cel Mare amintește de rădăcinile istorice ale Moldovei (4 lei); Holul de Onoare și stema simbolică a edificiului amintesc de noblețea detaliului (5,50 lei); iar o vedere nocturnă, dominată de ceasul Turnului Central, care cântă „Hora Unirii”, aduce magia serilor ieșene pe hârtia filatelică (25 lei).
Plicul „prima zi”, având un tiraj de 186 exemplare, completează compoziția ca o filă de album: turnul de 55 de metri, statuia domnitorului și emblema Complexului Muzeal Național „Moldova” – toate unite într-un elogiu al culturii.
Privit de pe un timbru, Palatul Culturii nu mai este doar un monument, ci o poveste despre timp, artă și identitate. Iar filatelia, ca întotdeauna, păstrează această poveste pentru generațiile care vor deschide un album și vor citi, într-o imagine mică, o mare parte din sufletul României.

04 august 2025

Galeria care a încăput pe timbru – o poveste din Iași despre artă și filatelie

Când pășești în Galeria de Artă Europeană din Iași, nu intri doar într-un muzeu – intri într-o conversație tăcută, începută acum mai bine de un secol și jumătate, între un oraș cu vocație culturală și arta lumii. O conversație care, de curând, a căpătat voce... filatelică.
Povestea începe în 1846, când Scarlat Vârnav – un revoluționar cu simț artistic – donează Pinacotecii Moldovei douăsprezece tablouri aduse din Paris. A fost începutul unei colecții ce avea să crească, pictură cu pictură, generație după generație, prin donații, achiziții și transferuri. Iar în octombrie 2024, în cinci săli discrete și elegante din cadrul Muzeului de Artă Iași, a fost deschisă Galeria de Artă Europeană – un sanctuar vizual unde optzeci de lucrări de patrimoniu te așteaptă să le asculți tăcerea.
În vara lui 2025, această tăcere a fost spartă de un gest mic, dar cu bătaie lungă: Romfilatelia a lansat emisiunea de mărci poștale „Galeria de Artă Europeană, Iași” (LP #2526), un proiect care aduce în palma colecționarului câteva bijuterii ale artei universale. Pe cele patru timbre din serie, machetate de Mihail Vămășescu și George Ursachi, apar nume sonore: Le Sueur, Philippoteaux, Pietro Liberi și Murillo. Iar colița dantelată – piesa centrală – reproduce dramaticul tablou al lui Rubens, „Cezar primind capul lui Pompei”.
Și pentru că detaliile dau farmecul unei emisiuni filatelice, nu lipsesc nici cele două plicuri „prima zi”, fiecare aducând în atenție școli artistice distincte: pictura austriacă, germană, poloneză și rusă pe unul, pictura flamandă și neerlandeză pe celălalt.
Membrii Cercului filatelic al Bibliotecii „Petre Dulfu” din Baia Mare au primit cu entuziasm emisiunea prilejuită de centenarul Palatului Culturii din Iași, aprecierea lor mergând dincolo de rafinamentul grafic – către sensul mai profund pe care aceste timbre îl transmit: acela de a face accesibilă, palpabilă și poetică o parte din patrimoniul artistic al Iașului.
Privind cu admirație spre această inițiativă, ei nutresc speranța că, poate într-o zi, și capodopere ale Școlii de pictură băimărene își vor găsi locul pe timbre, într-o viitoare emisiune dedicată artei românești.
Pentru că, uneori, un timbru nu este doar un instrument poștal. E o invitație tăcută, o fereastră spre trecut și o amintire care călătorește din inimă în inimă.
Așa că, data viitoare când vei ține în mână unul dintre aceste timbre, nu uita: porți cu tine o sală întreagă de muzeu. Și, odată cu ea, o poveste care merită spusă mai departe.

01 mai 2022

130 de ani inaugurarea căii ferate Iași - Vaslui

Anul acesta se împlinesc 130 de ani de când a fost inaugurată lina de cale ferată Iași - Vaslui. Gara Iași a fost construită într-o zonă mlăștinoasă de pe șesul Bahluiului. Lucrările la clădirea gării au întârziat mult. Pentru a ieși din mlaștină, constructorii au înălțat terasamentele cu aproximativ doi metri. Aflat într-o vizită la Iași, principele Carol a inspectat gara la 21 aprilie 1869, fiind întâmpinat de inginerul șef al companiei austriece și de întregul personal. Lipsa de stabilitate a solului a determinat tasarea clădirii, întreaga aripă de sud crăpându-se și rămânând separată de corpul central.
Clădirea gării a fost construită în stil venețian-gotic. Fațada sa este inspirată de fațada Palatului Dogilor din Veneția. Clădirea centrală avea o lungime de 133,8 m și 113 camere. În partea centrală, la etaj, se află o loggie cu cinci ochiuri și coloane de piatră sculptată, având deasupra trei ogive, tot sculptate. Proiectul prevedea ca în ogiva centrală să fie amplasat un ceas cu cadranul transparent. Clădirea a fost văruită în roz-bombon, iar loggia era roșie. Gara Iași se afla în contrast cu zona verde (șesul Bahluiului) în care a fost ridicată, scriitorul Ion Mitican asemănând-o cu „o cetate de foc, ridicată în mijlocul unei delte înverzite”. În fața Gării a fost amenajată o piață și o stradă care ducea în Piața Unirii.
Între anii 1889-1892 a fost construită calea ferată Iași-Buhăiești-Vaslui, inaugurată la 19 aprilie/1 mai 1892. Cu aceasta ocazie, se construieste și clădirea actualei gări „interne” Nicolina, iar calea ferată dintre stația Iași și nou înființata stație Nicolina este transformată din linie încălecată cu 4 șine în linie normală simplă. Între Ramificația Nicolina și Socola Grupa A, exista o linie ferată (simplă electrificată) de racord, care permite accesul din direcția Vaslui în direcția Ungheni, evitând rebrusarea în stația Nicolina.
Gara originală din Vaslui a fost proiectată de Anghel Saligny însă a fost distrusă aproape complet în timpul celui de-al doilea Război Mondial. Gara actuală a fost modernizată și redeschisă în toamna anului 2013.
În prezent pe această relație circulă 17 perechi de trenuri de călători, în relație directă, aparținând companiilor Regio Călători și CFR Călători, traseul fiind parcurs într-un interval de timp cuprins între o oră și cinci minute și o oră și 46 de minute.

29 aprilie 2022

130 de ani inaugurarea căii ferate Vaslui - Iași

Pe data de 1 mai 2022 se împlinesc 130 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Vaslui - Iași. Inginerul Tiberiu Lőrincz din cadrul Asociației Filateliștilor Feroviari din România a machetat pentru acest eveniment un plic aniversar și o ștampilă ocazională. Plicul reproduce imaginea celor două gări surprinse în secolul trecut, iar ștampila locomotiva cu abur 231.041 din clasa Pacific achiziționată de CFR în anul 1922. Deoarece în acest an ziua de 1 mai pică într-o zi de duminică, ștampila va fi aplicată vineri, 29 aprilie 2022, complementar, pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 1 din Iași (Strada Cuza Vodă nr. 3).

08 iulie 2021

125 de ani de la aniversarea liniei de cale ferată Iași - Dorohoi

În urmă cu 125 de ani, pe data de 1 august, aveau să circule, în mod oficial, primele trenuri pe întreaga distanță de la Iași (județul Iași) și până la Dorohoi (județul Botoșani). Linia, în lungime de 154 de km, se află pe magistrala CFR 600.

Primele discuții purtate în Parlamentul țării privind construcția acestei linii au fost purtate la data de 28 februarie 1884. În pur stil românesc ele s-au prelungit până pe 29 martie 1885 când Regele Carol I a promulgat Legea nr. 1050 care prevedea, pe lângă contruirea de alte linii de cale ferată și a drumului de fier dintre cele două localități ce avea să treacă pe Valea Jijiei. Justificarea acestei decizii a avut ca scop valorificarea economică a produselor agricole dintr-o zonă care era departe de alte mijloace de transport. 

La puțin timp după demararea lucrărilor au început să apară și primele probleme create de proprietarii de terenuri pe unde trebuia să fie proiectată linia. Aceștia au reușit să impună construirea liniei peste Dealul Epurenilor, fiind necesară străpungerea acestuia cu un tunel în lungime de 941 m.

Inginerul Elie Radu a realizat în 1888 două proiecte pentru această linie care au fost discutate și răsdiscutate până în 1891. Construcția liniei a început, în cele din urmă, din ambele capete pentru a se putea crea condiții pentru transportarea materialelor ce nu puteau fi procurate pe plan local (pietriș, nisip, cărămidă, materiale de cale ș.a.). Execuția a fost realizată pe șase tronsoane cu șantiere deschise aproape simultan.

La construcția clădirilor din stații și linie curentă, la fundațiile podurilor și podețelor, la căptușirea tunelului Epureni s-a utilizat pentru prima dată cărămida aparentă de Ciurea. Pentru alimentarea locomotivelor cu apă au fost construite stații de pompare și castele de apă care se alimentau din râul Jijia în stațiile Larga, Todireni și Ungureni. Deoarece calitatea apei era una improprie s-a decis în scurt timp să se apeleze la soluția alimentării dintr-un vagon cisternă care era atașat imediat după locomotive. Cisternele se umpleau la Iași și la Dorohoi. Acest sistem a fost utilizat până în anul 1956.

Timp de aproape o jumătate de deceniu linia s-a bucurat de un real succes. Creșterea traficului a necesitat ca în aproape fiecare stație să se construiască magazii și depozite pentru colectarea și păstrarea cerealelor. La scurt timp după revoluție linia avea să cunoască declinul, iar traficul să se reducă drastic. Nu mult după ce linia a împlinit un veac de exploatare, operatorul național (CFR-ul) renunță treptat la cursele de călători pe acest tronson. Ele sunt preluate de operatori privați. Astăzi, la aniversarea a 125 de ani de la inaugurare, linia este străbătută de șase perechi de trenuri operate de către Regio Călători care parcurg distanța dintre cele două stații în aproximativ 3 ore și 25 minute. Sunt amenajate 23 opriri la Lețcani, Movileni hc, Potingeni hc, Larga Jijia, Vlădeni, Iacobenii Vechi hc, Șoldana, Andrieșeni hc, Rediu, Răuseni hc, Todireni, Jijia hc, Zlătunoaia, Trușești, Buhăceni hc, Dângeni, Dângeni Nord hc, Ungureni, Mândrești hc, Vorniceni, Mateieni hc, Corlateni hc și Carasa hc. Trenurile sunt compuse majoritatea prin cuplare a câte două automotoare diesel Caravele (din clasa 97) achiziționate la second hand din Franța, oferind călătorilor locuri la clasa 1 și 2. 

Pentru a marca acest eveniment am machetat un plicul prezentat, format C6, care poate fi descărcat de doritori şi tipărit amendamentul de a nu modifica elementele compoziţiei. În cazul în care există o asociaţie filatelică care poate realiza şi o ştampilă aniversară, cele două elemente ar putea fi folosite împreună. Mi-ar face o deosebită plăcere dacă în data aniversării cineva din localităţile amintite mi-ar putea trimite plicul special.

26 iunie 2021

Palatul Culturii din Iași

Palatul Culturii, recunoscut ca efigie a orașului Iași, a fost construit în stil neogotic și a reprezentat una din ultimele expresii ale romantismului în arhitectura oficială.
Deși nu este construit peste temelii antice, după cum se presupunea la începutul secolului al XX-lea, Palatul se înalță, în parte, peste ruinele curtilor domnești medievale, menționate documentar în 1434.
Edificiul, ridicat între 1906-1925, este creația cea mai însemnată a arhitectului roman I.D. Berindei, format la școala pariziană.
Clădirea a fost dotată cu facilități ultramoderne pentru epoca respectivă, cum ar fi iluminatul electric, încălzirea (sistem pneumatic), ventilația, termostatele, aspiratoarele, care porneau toate de la subsol, unde se afla centrala mașinilor.
Inaugurată pe 11 octombrie 1925 clădirea a servit drept Palat Administrativ și de Justiție până în 1955, când a fost destinat găzduirii unora din cele mai de seamă instituții culturale ale orașului Iași, reunite astăzi sub denumirea de Complexul Național Muzeal „Moldova” Iași. 


Primită în cadrul proiectului „Trimite-mi o vedere!” de la Dragoș Achiței din Iași (căruia îi mulțumesc), cartea poștală ilustrată este editată de către 2S Design din București, este tipărită în policromie pe tipar Offset și are dimensiunile de 11 x 15.5 cm. Ea a fost francată cu timbrul de 2 lei din emisiunea „Delta Moldovei” care reproduce un exemplar de stârc galben. Timbrul are dimensiunea de 33 x 24 mm, a fost tipărit în sistem offset la 4 culori pe hârtie cromo-gumată (Anglia) și a fost machetată de George Ursachi. Provenind dintr-o emisiune de mărci uzuale, Poșta Română a primit în vederea francării corespondenței 840.000 de timbre paginate în coală de 80 de mărci poștale + 1 vinietă.

19 octombrie 2020

160 de ani de învăţământ universitar la Iaşi

Sub sloganul „160 de ani de învăţământ universitar la Iaşi”, Asociaţia Filateliştilor Botoşani lansează cele două ştampile aniversare dedicate Universităţii Naţionale de Arte „George Enescu” şi Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”. Acestea vor fi disponibile luni, 26 octombrie 2020 la OP Iaşi 8 (incinta magazinului filatelic). Alături de cele două ştampile ocationale s-a editat şi un set de două plicuri - în tiraj limitat. Cei care doresc să intre în posesia pieselor filatelice prezentate, pot lua legătura cu domnul Samuel Pascariu.


16 octombrie 2020

Întreguri poștale - plicuri: 125 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Pașcani - Iași: 1870 - 1995 (III)

În anul 1995 Poșta Română a sărbătorit împlinirea a 125 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Pașcani - Iași prin editarea a trei plicuri cu marcă fixă (vedere din față a unei locomotive cu abur) având valoarea nominală de 60 lei. Cel de-al treilea întreg poștal din serie (cod 027/95) prezintă în semiilustrație una dintre primele locomotive ale liniei Pașcani - Iași: L.C.I.E. nr. 56 - „Curierulu”, de tip 1B-n2. Aceasta a fost fabricată în 1869 la Canada Works, Birkenhead.


Câteva circulații cu francatură suplimentară:



 










 




15 octombrie 2020

Întreguri poștale - plicuri: 125 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Pașcani - Iași: 1870 - 1995 (I)

În anul 1995 Poșta Română a sărbătorit împlinirea a 125 de ani de la inaugurarea liniei de cale ferată Pașcani - Iași prin editarea a trei plicuri cu marcă fixă (vedere din față a unei locomotive cu abur) având valoarea nominală de 60 lei. Primul întreg poștal din serie (cod 025/95) prezintă în semiilustrație o vedere dinspre linii a Gării din Iași inaugurată la 1 iunie 1870.


 Câteva circulații cu francatură suplimentară:





07 august 2020

50 de ani de la inaugurarea secției de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași în incinta „Casei Dosoftei”

Carte poștală ilustrată (cod 4482/96) reprezentând
Casa Dosoftei din Iași într-un clișeu după o
fotografie de R. Nițescu
Casa Dosoftei, numită și Casa cu arcade, este o clădire veche din municipiul Iași, construită în secolul al XVIII-lea. Este situată în centrul orașului, pe str. Anastasie Panu nr. 69, în preajma vechii Curți Domnești, vizavi de Biserica „Sf. Neculai Domnesc”. 
Casa tiparniță a mitropolitului Dosoftei a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare IS-II-m-A-03963. Pe această listă este trecut 1677 ca an al construirii acestui edificiu.
Casa Dosoftei a fost restaurată de către Direcția Monumentelor Istorice între anii 1966 și 1969, vechile ziduri fiind conservate în bună stare. Acoperișul casei a fost refăcut după o stampă din 1845 a lui J. Rey. În această clădire a fost deschisă, la 7 august 1970, secția de literatură veche a Muzeului Literaturii Române din Iași.

05 martie 2020

Bicentenarul nașterii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza sărbătorită și la Iași

Pentru a marca cei 200 de ani de la nașterea domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Asociația Filateliștilor ACACIA din Iași a realizat două ștampile aniversare având aceleași elemente grafice, diferind doar legendele și data utilizării.
Prima dintre ele „Bicentenarul nașterii Domnitorului Alexandru Ioan Cuza – Făuritor al StatuluiRoman modern; 20.03.1820-20.03.2020” va fi aplicată vineri, 20.03.2020, iar cea de a doua, realizată cu prilejul „Simpozionului „EMANCIPATORII” Ediția a IV-a, Alexandru Ioan I, 1859-1866” va fi aplicată, o săptămână mai târziu, pe 27.03.2020. 
Ambele ștampile vor putea oblitera complementar corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 8 din Iași - cod poștal 700840, doar în zilele menționate.
Pentru cine are posibilitatea îl rog să-mi trimită și mie o vedere cu ștampilele prezentate. Adresa o găsiți de coloana din dreapta a blogului. Vă mulțumesc.

12 decembrie 2017

160 de ani de la nașterea lui IULIU POPPER

Asociația Filateliștilor „ACACIA” din Iași au realizat o ștampilă aniversară cu prilejul sărbătoririi a 160 de ani de la nașterea lui IULIU POPPER. Legenda ștampilei are următorul text: 160 de ani de la naștere IULIU POPPER 1857-1893 – Inginer, explorator, inventator supranumit „Regele Țării de Foc”. Ea va fi aplicată pe corespondența care va fi expediată vineri, 15.12.2017, de la Oficiul Poștal nr. 1 din Iași - cod postal 700750. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila omagială.

Publicitate

Persoane interesate