100 de ani de la încoronarea de la Alba Iulia a regelui Ferdinand I al României

În data de 15 octombrie 1922 avea loc la Alba Iulia unul dintre cele mai simbolice evenimente din istoria României. Regele Ferdinand și regina Maria s-au încoronat în cadrul unei ceremonii fastuoase, ca suverani ai României Mari. Locul de încoronare nu a fost ales întâmplător la Alba Iulia. Acest orășel de provincie amintea de unirea înfăptuită de Mihai Viteazul la 1600 și de proclamarea Unirii Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu România la 1 decembrie 1918.
Regina Maria și regele Ferdinand au venit cu trenul regal de la București în dimineața zilei de 15 octombrie 1922. Au fost întâmpinați la gară de premierul Ionel Brătianu și primarul orașului din Alba Iulia.
Dorind să surprindă acest aspect în marcarea centenarul încoronării regelui Ferdinand I, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au machetat o ștampilă ocazională, bilingvă româno-germană, care poate fi încadrată în tematica feroviară. A fost aleasă această machetare grafică deoarece în data de 10 septembrie 1926 Regele Ferdinand I al României a fost în vizită la Reșița. Pe ștampilă este reprezentată familia regală și însoțitorii de onoare la plecarea Locomotivei „Ferdinand” din uzină. Folosirea ștampilei a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română. Ea va fi utilizată în ziua de sâmbătă, 15 octombrie 2022, la trimiterea întregii corespondențe de la oficiul poștal nr. 1 din Reșița.
Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Patru luni de la izbucnirea războiului de lângă noi

Pentru a marca împlinirea a patru luni (24 februarie - 24 iunie 2022) de la izbucnirea războiului nedorit de lângă noi, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților din Reșița lansează un plic filatelic ocazional. Cu același prilej a fost confecționată o ștampilă filatelică ocazională. Ștampila este folosită la oficiul poștal Reșița 1, în data de 24 iunie 2022. Menționăm faptul că această ștampilă a fost aprobată de Federația Filatelică Română și de către Poșta Română pentru întreaga corespondență expediată în data de 24 iunie de la Oficiul Poștal nr. 1 din  Reșița.

Erwin Josef Țigla

 

Doi ani de la înregistrarea primului deces asimilat Covid-19 în județul Caraș-Severin

În data de 16 martie 2020 apărea Decretul nr. 195 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României. Motivul? „Situația epidemiologică internațională determinată de răspândirea coronavirusului SARS-CoV-2 la nivelul a peste 150 de țări, în care, aproximativ 160.000 de persoane au fost infectate și peste 5.800 au decedat, precum și declararea Pandemiei de către Organizația Mondială a Sănătății, la data de 11.03.2020, … luând act de evoluția situației epidemiologice pe teritoriul României și de evaluarea riscului de sănătate publică pentru perioada imediat următoare, care indică o creștere masivă a numărului de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2…” Atunci eram speriați, nu știam ce se va întâmpla, cum va evolua situația în România, în Europa, în lume…
Acum, la mai bine de doi ani de zile de atunci, ne aducem aminte de toți cei care au sprijinit combaterea pandemiei, de cei care au salvat vieți omenești, fiecare în domeniul său de activitate și după responsabilitatea dată, de acei care au stat alături de cei bolnavi, mângâindu-le suferința, oferindu-le speranța într-o nouă zi mai bună… Sunt mii și mii de oameni care au făcut tot posibilul ca să trecem mai ușor de această stare de pandemie, înfruntând virusul, încrezători fiind că Bunul Păstor este alături de noi, de suferința noastră comună sau individuală… Lor, cu toții, trebuie să le mulțumim!
Din păcate, fără a putea întoarce timpul înapoi, tragem astăzi împreună linie și constatăm că am rămas în această perioadă mai săraci deoarece oameni apropiați nouă, părinți, bunici, frați, membri ai familiei, prieteni, colegi, cunoscuți, au pierdut lupta cu virusul ucigător… În județul Caraș-Severin, primul deces asimilat Covidului a fost înregistrat în 2 aprilie 2020, conform datelor emise de DSP Caraș-Severin.
Anul trecut, la inițiativa președintelui Forumului Democratic al Germanilor din jud. Caraș-Severin și al Asociației Germane de Cultură și Educație a Adulților Reșița și a dr. Felicia Quint (președinte pe zona 2 vest a Districtului 124 România, membră a Clubului Lions Onix Reșița) s-a derulat un proiect al societății civile din municipiul Reșița, prin intermediul căruia s-au organizat mai multe manifestări cu caracter spiritual și laic spre a ne aduce aminte de toți concitadinii noștri care au trecut pragul spre veșnicie din momentul începerii pandemiei până la acea dată. Fiecare în parte a fost membru al unei familii de-a noastre, iubit, apreciat, iar în momentul plecării, a lăsat un loc liber, definitiv neocupat, urmat de lacrimi, de durere sufletească...
Iată că anul acesta, pe 2 aprilie, se împlinesc doi ani de la primul deces asimilat Covidului în județul nostru. Conform datele statistice primite de la Direcția pentru Sănătate Publică Caraș-Severin, în perioada 2 aprilie 2020 - 1 aprilie 2022, au decedat din cauze Covid un număr de 1.256 bolnavi infectați.
Anul acesta, Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin împreună cu Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița au realizat, ca de altfel și anul trecut, un plic filatelic ocazional care amintește de decesele asimilate Covidului și, având aprobarea CN Poșta Română SA și a Federației Filatelice Române, s-a realizat și o ștampilă ocazională de zi, cu care se obliterează întreaga corespondență trimisă de Oficiul Poștal Reșița 1, în data de 2 aprilie 2022.

Erwin Josef Țigla

Anul internaţional al fructelor şi legumelor

Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU) a proclamat, printr-o rezoluţie adoptată la 19 decembrie 2019, anul 2021 drept „Anul internaţional al fructelor şi legumelor”. Scopul a fost creşterea gradului de conştientizare a beneficiilor consumului de legume şi fructe. Anul internaţional al fructelor şi legumelor are ca obiectiv să crească gradul de conştientizare, să determine un schimb de bune practici în ceea ce priveşte beneficiile nutriţionale şi pentru sănătate ale consumului de fructe şi legume, contribuţia consumului de fructe şi legume la promovarea unor diete şi stiluri de viaţă diversificate, echilibrate şi sănătoase, precum şi reducerea pierderilor şi a risipei de fructe şi legume, se menţionează pe site-ul Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite (FAO), www.fao.org.
Anul internaţional al fructelor şi legumelor 2021 se încadrează în „Deceniul de Acţiune al ONU privind Nutriţia” (2016-2025) şi în „Deceniul ONU privind Agricultura Familială” (2019-2028), se mai arată, între altele, pe site-ul www.fao.org.
În România din punct de vedere marcofil această zi este marcată de către Asociația Filateliștilor Botoșani care a machetat o ștampilă ocazională pe amprenta căreia se pot distinge stilizat o compoziție de fructe și legume reprezentând o inimp. Ștampila va fi disponibilă miercuri, 30 iunie, la Oficiul Poștal nr. 1 din Botoșani, cod 710390, și va fi utilizată la obliterarea complementară a corespondenței expediate în acea zi. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Ziua Mondială a Mediului Înconjurător

Ziua Mondială a Mediului Înconjurător este o zi marcată în calendar pe data de 5 iunie, în fiecare an, pentru a face un apel de conștientizare a importanței respectării mediului înconjurător, dar și de-a lua măsurile necesare pentru a-l proteja.
Un eveniment însemnat, marcat începând din anul 1974 de Organizația Națiunilor Unite (ONU), care este găzduit în fiecare an într-o țară diferită, cu activității axate pe o temă anume. Ziua Mondială a Mediului Înconjurător 2021 are loc în Pakistan, cu tema „Restaurarea Ecosistemelor”.

În România din punct de vedere marcofil această zi este marcată de către Asociația Filateliștilor Botoșani care a machetat o ștampilă ocazională pe amprenta căreia se pot distinge două siluete care plantează un pom. Ștampila va fi disponibilă sâmbătă, 5 iunie, la Oficiul Poștal nr. 1 din Botoșani, cod 710390, și va fi utilizată la obliterarea complementară a corespondenței expediate în acea zi. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Ziua Europeană a Parcurilor

Ziua de 24 mai 1909 a fost marcată de înființarea primelor nouă parcuri naționale din Europa (Suedia). 90 de ani mai târziu, în 1999, la inițiativa Federației Europene EUROPOARC, a luat ființă Ziua Euroepeană a Parcurilor Naționale, care are drept scop protejarea și conservarea ariilor naturale protejate de la nivelul Europei.
În România, primul parc național a fost înființat în anul 1935, pe data de 22 martie, la insistențele profesorului Alexandru Borza, care în 1933 spunea: „Retezatul este, din toate punctele de vedere, geologic și geografic, botanic și zoologic, precum și ca rezervație de vânătoare, un tărâm sfânt pentru știință, un monument sacru al naturii”. Menționăm că, Munții Retezat, au reprezentat și locul în care în 1927, a fost înființată și o primă rezervația naturală de mici dimensiuni.
La nivel european, această zi este marcată prin acțiuni de ecologizare și plantare de copaci, dar și prin evenimente mai ample de informare sau conferințe cu privire la situația parcurilor naționale europene. În România, din punct de vedere marcofil, această zi importantă este marcată de către Societatea Română de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga” prin realizarea unei ștampile ocazionale. Având machetat un superb exemplare de Șoim de iarnă (Falco columbarius) ștampila va fi aplicată, complementar, pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal Gropnița (Ag. p. Is.), cod 707225.

Centenarul podului feroviar „Carol I”

Sus: Maximă realizată cu timbrul
emisiunii „Centenarul podului de la
Cernavodă” (LP 1385) pus în
circulație la data de 27.07.1995.
Jos: Maximă realizată cu timbrul
cu valoarea nominală de 1,35 lei
din emisiunea „Poduri” (LP 795) pus în
circulație la data de 25.06.1972.

Prima preocupare a Regelui Carol a fost, în momentul în care s-a alipit Dobrogea, să facă legătura pentru Portul Constanţa. S-au făcut nişte concursuri internaţionale, însă n-au fost mulţumiţi cei care le-au analizat nici din punct de vedere al preţului şi nici din cel al rapidităţii execuției propuse. Şi văzând că primul concurs nu reuşeşte, al doilea, nu... s-a format un grup, o direcţie pentru construcţia podului peste Dunăre în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice. Conducător al direcţiei a fost numit Anghel Saligny care, prin 1886, când au început primele studii şi proiectări, avea 32 de ani.

Ștampila ocazională aplicată
pe întregul poștal - plic (cod 075/95).

Anghel Saligny este o figură emblematică pentru seria de profesionişti care au marcat domnia lui Carol I. Fiu al unui pedagog francez instalat la Focşani, cu studii la Berlin şi Charlottenburg, lucrase la linia ferată Cottbus-Frankfurt pe Oder. Podul de la Cernavodă, o bijuterie tehnică şi estetică, îl va propulsa pe Saligny în Academia Română şi în istoria lucrărilor publice europene.

Ștampila ocazională aplicată pe
cartea poștală semiilustrată (cod 116/95).

Inginerul Nicolae Noica spunea despre Anghel Saligny în 2018, într-un interviu acordat pentru Digi 24, că era: „Un om de o capacitate formidabilă, el făcuse studiile în Germania. Şi a început proiectarea... Proiectarea s-a făcut în 2 ani, nu rapid, temeinic, cu studii geotehnice, cu analizele respective... După care s-a început construcţia în anul 1890 şi auziţi! Nu a durat decât 5 ani! Podul peste Dunăre a fost construit în 5 ani! Să vă dau două elemente - deschiderea podului, adică între 2 pile, era 196 m. Aceasta era cea mai mare deschidere la vremea respectivă în Europa. Cu asta ar trebui să ne mândrim. În Europa, cu excepţia Angliei, acolo se construise un pod cu o deschidere mai mare. Deci în Europa, România, datorită lui Saligny realizase un astfel de pod, cu o deschidere de 196 m”.

Maximă realizată cu timbrul emisiunii
„Centenarul podului de la Cernavodă” (LP 1385)
pus în circulație la data de 27.07.1995.

La construcţia podului de la Cernavodă, inaugurat în 1895, s-a folosit pentru prima dată în România aşa-numitul oţel moale, un material cu flexibilitate mai mare, spre deosebire de cel experimentat până atunci, dur, dar casant. Pilonii de beton ai podului merg până la 30 de metri sub nivelul apei.
Efort al publicului şi efort al statului deopotrivă, lucrările de infrastructură publică şi de transport au aşezat România pe harta ţărilor civilizate. 

Ștampila ocazională aplicată
pe întregul poștal - plic (cod 073/95).

Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la darea în folosință a podului „Carol I” a fost realizată o frumoasă ștampilă ocazională cu legenda „CENTENARUL PODULUI FEROVIAR CAROL I - 8525 CERNAVODA 26.09.1995”. Această ștampilă a fost utilizată la realizarea mai multor efecte filatelice deosebite (maxime, plicuri ocazionale). O parte dintre acestea le prezentăm în articolul de față, pentru aducere aminte.

Maximă realizată cu timbrul emisiunii „Centenarul podului de la Cernavodă” (LP 1385)

Ștampila ocazională aplicată pe întregul poștal - plic (cod 074/95).

Ștampila ocazională aplicată pe întregul poștal - plic (cod 076/95).

Ștampila ocazională aplicată pe întregul poștal - plic (cod 0xx/83).

O nouă maximă cu veverița roșie euroasiatică

În data de 31 iulie 2020, cu ocazia Zilei Internaționale a Rangerilor, Societatea Română de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga” va pregăti o carte poștală maximă având ca tematică parcurile naționale și ca subiect veverița rosie.
Cartea poștală maximă va fi realizată într-un număr limitat de exemplare și va fi disponibilă pentru colecționarii interesați pe bază de solicitare, prin regula primului venit.

Doritorii îl pot contacta pe domnul Valentin Golea (care este și machetatorul ștampilei) pe rețele de socializare sau prin e-mail la adresa valentin.golea@gmail.com.

Pentru cei interesați ștampila va fi disponibilă vineri, 31 iulie 2020, la Oficiul Poștal din Zărnești în vederea obliterării complementare a corespondenței.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată. 

300 de ani de la aducerea în țară a osemintelor domnitorul Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15/26 august 1714) a fost domnul Țării Românești între anii 1688 și 1714, având una din cele mai lungi domnii din istoria principatelor române. Mare boier, nepot de soră al domnului Șerban Cantacuzino, el a moștenit și a sporit o avere considerabilă, care consta în proprietăți imobile, bunuri mobile și sume de bani depuse în străinătate. În timpul în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o lungă perioadă de pace, de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale, în urma sa rămânând un mare număr de ctitorii religioase și un stil arhitectural eclectic ce-i poartă numele.
Deși reușise să fie confirmat pe viață în domnie (1699) și reconfirmat în 1703, domnul a lucrat în permanență să-și asigure în străinătate un refugiu de turci, fiind conștient de precaritatea situației sale. În cele din urmă, a fost luat prin surprindere, fiind mazilit în aprilie 1714 și dus cu întreaga familie la Constantinopol, unde a fost torturat pentru a ceda turcilor toată averea sa. Constantin Brâncoveanu a fost executat pe 15 august 1714, împreună cu cei patru fii ai săi (Constantin, Ștefan, Radu și Matei) și cu sfetnicul Ianache Văcărescu; la acest deznodământ au contribuit intrigile familiei Cantacuzino. Pentru felul cum au murit, cu toții sunt venerați de către Biserica Ortodoxă Română, care i-a canonizat sub numele de Sfinții Mucenici Brâncoveni în 1992.
Descendența domnului a fost asigurată de copiii fiicelor sale și ai lui Constantin II, la mijlocul secolului al XIX-lea putând fi numărați peste două sute de urmași direcți în viață. 
Osemintele lui Brâncoveanu au fost dezgropate în secolul al XX-lea în două rânduri, în 1932 și în 1985. În 1932, osemintele domnului au fost identificate cu prilejul unei cercetări arheologice desfășurate la biserică, în coordonarea lui Virgil Drăghiceanu, secretar al Comisiunii Monumentelor Istorice. În 1985 au avut loc lucrări de consolidare ale mormântului, conduse de arheologul Panait I. Panait.

În 12-15 mai 2014, cripta de la Biserica Sfântul Gheorghe Nou a fost deschisă din nou, fiind identificate trei sicrie; într-unul din ele erau rămășițele lui Constantin Brâncoveanu, un craniu cu urme corespunzând descrierii morții și celelalte oase dispuse sub formă de cruce (în alt sicriu erau oasele soției și ale unora dintre urmașii săi). Patriarhia Română a însărcinat cu această cercetare arheologică o echipă de la Muzeul Municipiului București, completată de două persoane de la Institutul de Antropologie „Francisc Rainer” al Academiei Române.
La 21 mai 2014, în ziua prăznuirii Sfinților Împărați Constantin și Elena, a avut loc o procesiune cu moaștele de la Catedrala Patriarhală din București până la Biserica Sfântul Gheorghe Nou, la eveniment participând patriarhul Daniel, membri ai Sfântului Sinod, sute de preoți și diaconi, monahi și monahii și mii de persoane. Drumul urmat a fost cel din 1934, când rămășițele voievodului fuseseră reînhumate după deshumarea din 1932. Racla va rămâne expusă în Biserica Sfântul Gheorghe Nou, cu excepția unor viitoare evenimente religioase.

Cu prilejul aniversării a 300 de ani de la aducerea în țară a osemintelor domnitorul Constantin Brâncoveanu (1654-1714), Societatea Română de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga” a realizat o ștampilă ocazională care se speră că va fi aplicată complementar pe corespondența expediată sâmbătă, 11.07.2020, de la O.P. Bucuresti 37 - cod poștal 024290.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila omagială prezentată.

Reluarea curselor Tarom marcată marcofil

După cum bine se cunoaște starea de urgentă pricinuită de virusul COVID-19 a ținut la sol aeronavele comerciale și ale companiei Tarom. Vestea bună a sosit în data de 11 iunie 2020, odată cu modificarea şi completarea anexelor nr. 2 și 3 la Hotărârea Guvernului nr. 394/2020 prin care s-a hotărât permiterea reluarii zborurilor către unele țări. Acest lucru nu putea rămâne nemarcat în memoria filateliștilor astfel că în data de 17 iunie 2020 la Oficiul Poștal nr. 1 Otopeni s-a aplicat complementar pe corespondența expediată în acea zi ștampila ocazională prilejuită de „Reluarea curselor externe Tarom după 95 de zile de suspendare” realizată de către Asociația Filateliștilor din Botoșani. Conform site-ului Tarom, în acea zi s-au ridicat de la sol aeronave care au pornit în curse spre Frankfurt și Amsterdam.

Dovada aplicării acestei ștampile pe corespondența expediată constă în frumoasa vedere (în ton cu evenimentele actuale) pe care am primit-o de la Mihnea Răducu, ambasador postcrossing în România, căruia îi mulțumesc. Cartea poștală ilustrată este editată de către Postcards Market și a fost francată cu timbrul de 1,90 lei din seria Fazani, reprezentând un superb fazan auriu.

Din păcate însă în Poșta Română domnește încă degringolada. După cum mi-a mărturist și Mircea, la ora la care a depus el vederea cei de la poștă nu știau cum și dacă să folosească ștampila primită. După punerea în temă despre rolul acestei ștampile, cei de la oficiul poștal au promis că vor oblitera cu ea toată corespondența din ziua respectivă. A mai primit cineva corespondența obliterată cu ștampila ocazională? Și încă un lucru ce nu l-am înțeles: știind fiind faptul că ștampilele ocazionale sunt aprobate și au putere de obliterare a corespondenței, prin natura lor ele pot înlocui ștampila de zi a oficiului poștal în perioada de valabilitate. Prin urmare, ștampila de zi nu e de prisos?

Ziua Tratatului de la Trianon

Primim vești bune și de pe meleaguri Clujene. Clubul Filatelic Turda a realizat o ștampilă ocazională pentru a marca Ziua Tratatului de la Trianon în Romania - 4 Iunie 1920 - Centenar - 4 iunie 2020 - România Mare. Ea va fi aplicată joi 04.06.2020 pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 1 din Turda - cod poștal 401200.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila omagială prezentată.

Marocofilie botoșăneană

Pentru perioada care urmează Asociația Filateliștilor din județul Botoșani a realizat o serie de trei ștampile ocazionale care vor fi aplicate la Oficul Poștal Botoșani 1 - cod poștal 710390, după cum urmează:

- In Memoriam I.P.S. Pimen, Arhiepiscop al Sucevei și Rădautilor, 1929-2020, joi 28.05.2020

- Centenarul Tratatului de la Trianon, joi 04.06.2020 

-  Ziua mondială a mediului înconjurator, vineri 05.06.2020.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila omagială, de la unul dintre evenimentele prezentate.

Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea: 100 de ani de la naștere

Anul acesta, la 18 mai, se împlinesc 100 de ani de la nașterea la Wadowice în Polonia, a celui de al 264-lea Suveran Pontif, Episcopul Romei. Forumul Democratic al Germanilor din județul Caraș-Severin și Asociația Germană de Cultură și Educație a Adulților Reșița se alătură întregii lumi creștine la sărbătorirea celor 100 de ani de la nașterea Sfântului Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, prin realizarea unei ștampile filatelice ocazionale cu plic aferent, ștampila fiind aprobată de CN Poșta Română prin Federația Filatelică Română și Asociația Filateliștilor din jud. Caraș-Severin. Plicul este ilustrat cu fotografii realizate de către domnul Erwin Tigla (care este și machetatorul ștampilei) la Wadowice, unde a avut plăcutul prilej de a vizita, în urmă cu câțiva ani, locurile de naștere și de botez ale celui omagiat. Întreaga corespondență care va pleca de la Oficiul Poștal Reșița 1, în data de 18 mai a.c. va fi obliterată cu această ștampilă ocazională. 

Pentru cine are posibilitatea îl rog să-mi trimită și mie o vedere cu ștampila prezentată.

Luna plantării arborilor - 2020

În aceste zile ar trebui să sărbătorim cum se cuvine natura. În perioada 15 martie - 15 aprilie 2020 are loc un eveniment care a prins ceva tradiție pe plaiurile mioritice: Luna plantării arborilor. Membrii Asociației Filateliștilor București – Gruparea Centenar 2018 au realizat, cu acest prilej o frumoasă ștampilă ocazională care sperăm că va putea fi utilizată în ultima zi a evenimentului. Poate lucrurile vor intra în normalitate până atunci. Așadar, ea va fi aplicată complementar corespondenței ce va fi expediată miercuri, 15 aprilie 2020, de la Oficiul Poștal nr. 63 din București - cod 014880. Dacă observați că nu vi se aplică ștampila din „oficiu” (cum am primit sesizări că se întâmplă la multe oficii din provincie unde ar fi trebuit să se utilizeze astfel de ștampile), îndrăzniți să cereți să se facă acest lucru. Pentru cine are posibilitatea îl rog să-mi trimită și mie o vedere cu ștampila prezentată.

Simpozionului Internațional „Minoritatea germană în sud-estul și estul european”

În perioada 5 - 8 mai 2019 la Reșita va avea loc cea de a II-a ediție a Simpozionului Internațional „Minoritatea germană în sud-estul și estul european: Împreună pentru Casa Europei”. Cu acest prilej, Asociația Filateliștilor din județul CARAȘ-SEVERIN a realizat o ștampilă ocazională pentru a marca acest eveniment, după cum informează Poșta Română într-un comunicat postat pe site-ul companiei. Ștampila va fi aplicată pe corespondența expediată luni, 06.05.2019, de la Oficiul Poștal nr. 1 din Reșița - cod poștal 320240.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Primul zbor TAROM BUCUREȘTI – EREVAN

De pe site-ul Poștei Române am aflat că membrii din Gruparea „Centenar 2018” al Asociația Filateliștilor din București au realizat o ștampilă ocazională cu prilejul primului zbor oficial de anul acesta al companiei TAROM pe ruta București – Erevan, care are loc pe 3 aprilie 2019. Pentru început vor zboruri săptămânale, în zilele de miercuri și vineri. Orarul zborurilor București – Erevan va fi următorul: RO 109 București 00:40 – 04:10 Erevan și RO 110 Erevan 04:55 – 06:40 București. Vor fi zboruri de noapte cu mai multe avantaje pentru armeni în comparație cu cele pentru români. După cum se poate observa, cei ce călătoresc din Armenia spre România sunt avantajați de sosirea devreme în capitală. Acest avantaj poate fi fructificat în multe feluri, inclusiv putând călători spre alte destinații din Europa via București. Zborurile vor fi operate cu aeronave de tipul Airbus A318 TAROM. Durata zborului va fi de aproximativ 2 ore și 30 de minute.

Ștampila va fi aplicată pe corespondența expediată miercuri, 03.04.2019, de la Oficiul Poștal nr. 63 din București - cod poștal 014880.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată de la acest eveniment.

Campionatul Național al Ciobăneștilor Românești

De pe site-ul Poștei Române aflăm că membrii Asociației Filateliștilor din Sibiu au realizat o frumoasă ștampilă ocazională cu prilejul „Campionatul Național al Ciobăneștilor Românești” care are loc pe 31 martie 2019 pe Stadionul Voința din Sibiu. Ștampila va fi aplicată pe corespondența expediată sâmbătă de la Oficiul Poștal nr. 1 din Sibiu - cod poștal 550450.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată de la acest eveniment.

Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc în România

Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin a realizat o serie de șașe ștampile ocazionale cu prilejul vizitei Sfântului Părinte Papa Francisc în România. Ștampilele se vor aplica pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 1 din Reșița - - cod postal 320240, după cum urmează:

-  joi, 30.05.2019: „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc în România - Să mergem împreună!” și „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la București, 31.05.2019”

-  vineri, 31.05.2019: „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Iași, 01.06.2019”

-  sâmbătă, 01.06.2019: „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Șumleul Ciuc”

-  luni, 03.06.2019: „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Blaj, 02.06.2019”

- marți, 04.06.2019: „Vizita Sfantului Părinte Papa Francisc în România”.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu una dintre ștampilele prezentate.

 

1 aprilie 2019 - Ziua Cormoranului Mic

Societatea Română de Maximafilie „Dr. Valeriu Neaga” a realizat o frumoasă ștampilă ocazională cu legenda „Rezervația Biosferei Delta Dunării - Ziua păsărilor - Cormoranul mic”.  Ea va fi aplicată pe corespondența expediată luni, 01.04.2019, de la O.P. Pardina Ag. TL - cod poștal 827180.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

80 de ani de la prima Expoziție Filatelică organizată la Mediaș

Asociația Filateliștilor din Sibiu au realizat o ștampilă ocazională cu prilejul aniversării a 80 de ani de la prima Expoziție Filatelică organizată la Mediaș (1939 - 2019). Ea va fi aplicată pe corespondența expediată luni, 29.05.2019, de la Oficiul Poștal nr. 1 din Mediaș - cod poștal 551200.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.