Ileana Cosânzeana (variante, Ileana Simziana, Chira Chiralina, Inia Dinia) este personajul principal feminin din basmele mitologice românești, corespondentul feminin al lui Făt-Frumos, de obicei idealul feminin al acestuia.
Chiar dacă nu e numită intotdeauna ca atare, Ileana Cosânzeana este o zână, o fecioară sapiențială și năzdrăvană, inițiată în magia binefăcătoare. care adesea are ca sfetnic și prieten un cal năzdrăvan.
Este întotdeauna foarte frumoasă. În unele variante, Ileana Cosânzeana se confundă cu zâna (sau împărăteasa) florilor, ca divinitate a primăverii (poate o reluare, prin influență istorică ori prin sincretism religios, a zeiței romane Flora).
Chiar dacă nu e numită intotdeauna ca atare, Ileana Cosânzeana este o zână, o fecioară sapiențială și năzdrăvană, inițiată în magia binefăcătoare. care adesea are ca sfetnic și prieten un cal năzdrăvan.
Este întotdeauna foarte frumoasă. În unele variante, Ileana Cosânzeana se confundă cu zâna (sau împărăteasa) florilor, ca divinitate a primăverii (poate o reluare, prin influență istorică ori prin sincretism religios, a zeiței romane Flora).
Ileana Cosânzeana are și ipostaze mitice superioare și complexe - „Ileana Cosânzeana din cosiță floarea-i cântă, nouă împărați ascultă” -, care locuiește pe Tărâmul Celălalt, unde se ajunge printr-un tunel de beznă din marginea lumii. De remarcat este caracterul htonic, pe care aceasta îl păstrează în ambele situații, caracter prin care aceasta se distinge complet de Iana Sânziana, zeiță astrală de multe ori confundată cu Ileana din cauza consonanței onomastice.
Conform tradiției folclorice, ea este răpită de zmeu (balaur) și închisă într-un turn, castel sau, mai simplu, dusă pe Tărâmul Celălalt. Eroina este salvată, în aceste versiuni, de Făt-Frumos, care, în drumul său spre Ileana Cosânzeana, trece prin multe încercări inițiatice. În final el se bate cu zmeul, îl învinge și o eliberează. Astfel, basmul se încheie, de cele mai multe ori, cu înfăptuirea nunții. Și amândoi trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți.
Cele trei mărci poștale, cu valorile nominale de 115 lei, 125 lei și 245 lei, sunt extrase din emisiunea filatelică „Basme populare românești” (LP #1339) apărută în anul 1994. Scenele din timbre sunt încondeiate cu talent de către machetatorul Val Munteanu. Toate timbrele au fost împrimate de hârtie cromo în coli finite de 25 mărci poștale cu dimensiunea de 48x33 mm, fiind dantelate 13½. Emisiunea (200.000 serii) din care fac parte este însoțită și de două FDC-uri (2.500 seturi).
Pe data de 31 august 2001, 781.644 de timbre cu valoarea nominală de 115 lei din emisiunea emisă în 1994 au fost supratipărite (LP #1563). Noua valoare nominală este de 300 lei, iar supratiparul care anulează nominalul vechi este compus dintr-un „zmeu” roșu închis.
În anul 2000, Poșta Moldovei lansează o emisiune cu personaje de poveste („Din lumea copiilor”). Ileana Cosînzeana este frumos ilustrată pe marca poștală cu valoarea nominală de 25 de bani.
Conform tradiției folclorice, ea este răpită de zmeu (balaur) și închisă într-un turn, castel sau, mai simplu, dusă pe Tărâmul Celălalt. Eroina este salvată, în aceste versiuni, de Făt-Frumos, care, în drumul său spre Ileana Cosânzeana, trece prin multe încercări inițiatice. În final el se bate cu zmeul, îl învinge și o eliberează. Astfel, basmul se încheie, de cele mai multe ori, cu înfăptuirea nunții. Și amândoi trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu