O poveste magică despre pasiune și aventură

„Găini în bucătărie” este o carte extraordinară scrisă de talentata autoare spaniolă Asun Balzola. Această poveste captivantă ne poartă într-o lume magică și plină de aventuri, în care găinile prind viață și transformă bucătăria într-un loc plin de surprize.
„Găini în bucătărie” ne introduce în viața unei fete pe nume Ana, care descoperă că găinile din bucătăria sa au puteri magice. În fiecare noapte, când toată lumea doarme, găinile părăsesc cuibul și încep să exploreze bucătăria. Ele se întrec în gătit, folosind rețete secrete și ingrediente minunate. Ana devine martora unor preparate delicioase și spectaculoase, pregătite cu pricepere și pasiune de către aceste găini fermecate.
Pe măsură ce povestea avansează, Ana devine parte a aventurilor găinilor și învață să gătească alături de ele. Descoperă rețete magice, cum ar fi prăjitura care aduce noroc sau sucul care îți dă puteri supranaturale. În paralel, autoarea explorează teme precum prietenia, curajul și importanța pasiunii pentru ceea ce facem.
„Găini în bucătărie” nu este doar o poveste despre găini care gătesc, ci și o poveste despre descoperirea propriei pasiuni și a curajului de a o urma. Prin intermediul personajului Ana, cititorii învață să se bucure de mâncare și de arta gătitului, să își exploreze creativitatea și să înțeleagă puterea magiei pe care o poate aduce în viața lor.
De asemenea, cartea subliniază importanța prieteniei și a colaborării. Ana învață că găinile pot deveni prieteni de nădejde și că împreună pot crea lucruri minunate. Această lecție transmite cititorilor importanța lucrului în echipă și a sprijinului reciproc în atingerea obiectivelor.
„Găini în bucătărie” a câștigat inimile cititorilor de toate vârstele prin povestea sa inovatoare și personajele adorabile. Cartea încurajează imaginația și creativitatea, stârnind curiozitatea cititorilor cu privire la arta culinară și alimentația sănătoasă. De asemenea, oferă oportunitatea de a explora teme profunde precum prietenia și pasiunea.
Această carte fermecătoare ne amintește că lumea este plină de posibilități neașteptate și că avem puterea de a transforma rutina în ceva magic prin pasiune și creativitate. „Găini în bucătărie” rămâne o carte iubită și apreciată de către cititori, care continuă să inspire și să aducă bucurie în viața lor.
„Găini în bucătărie” de Asun Balzola este o carte minunată, plină de aventură și farmec, care captivează cititorii prin povestea sa originală și mesajul inspirațional. Prin personajele sale îndrăgite și prin universul magic al găinilor gurmande, această carte aduce bucurie și încurajează explorarea pasiunii și a prieteniei. Indiferent de vârstă, „Găini în bucătărie” este o lectură care te va purta într-o călătorie fascinantă și îți va aminti că în orice lucru banal poate exista un strop de magie.

Povești și timbre: Muzicanții din Bremen

Muzicanții din Bremen este un basm scris de frații Grimm în care acțiunea se desfășoară în regiunea orașului Bremen.
Povestea se referă la patru animale, un cocoș, o pisică, un câine și un măgar care, fiind bătrâni și devenind nefolositori, urmau să fie ucise. Animalele reușesc să fugă, întâlnindu-se întâmplător pe drum, iar la propunerea măgarului pornesc prin pădure spre Bremen, petrecându-și noaptea într-o casă ce aparținea unor tâlhari. 

Cele patru animale reușesc să sperie hoții care fug din casă și lasă sălașul animalelor. În Bremen există un monument a lui Gerhard Marcks (1953) care reprezintă cele patru animale din poveste.

Marca poștală (Michel #DD 1720, Stamp Number #DD 1342, Yvert et Tellier #DD 1410, Stanley Gibbons #DD E1440, AFA number #DD 1474d) cu care am decis să ilustrăm povestea noastră a fost emisă pe data de 23 noiembrie 1971 și face parte dintr-o serie dedicată poveștilor. Având valoarea nominală de 20 de pfenngi est-germani și tipărită într-un tiraj de 2 milioane de exemplare, a avut putere de circulație până pe data de 2 octombrie 1990.

Povești și timbre: Povestea iepuraşului Peter

Povestea pentru copii în română „Povestea iepuraşului Peter” o are ca autor pe Beatrix Potter. În basmul „Povestea iepuraşului Peter” este vorba despre patru iepurași pe nume Flopsy, Mopsy, Codita de Bumbac și Peter, care trăiau împreună cu mama lor într-o vizuină aflată la adăpostul unui copac. Deși mama lor le-a explicat regulile, iepurașul Peter care era cam obraznic, s-a aventurat în grădina domnului McGregor și a început să mănânce din legumele acestuia.

Marca poștală aleasă pentru a ilustra povestea de astăzi a fost emisă de administrația poștală a Marii Britanii pe data de 28 iulie 2016 și face parte dintr-o serie de 10 timbre dedicate autoarei. Beatrix Potter este unul dintre cei mai populari și celebri scriitori pentru copii din Regatul Unit. Poveștile ei au înregistrat vânzări la nivel global de peste 250 de milioane de exemplare, fiind publicate în 45 de limbi și disponibile în 110 țări din întreaga lume.

Povești și timbre: Alice în Țara Minunilor

Alice în Țara Minunilor este o carte scrisă de autorul britanic Lewis Carroll în 1865. Povestea se bucură de o popularitate constantă atât în rândul copiilor, cât și a adulților. Cartea este considerată unul dintre cele mai bune exemple a literaturii absurdului. Se folosesc numeroase glume și aluzii matematice, lingvistice și filosofice. Trăsăturile istoriei și structura ei au avut o influență puternică asupra artei, în special asupra genului literar fantastic. „Alice în Țara Oglinzilor” este o continuare a lucrării. 

Marca poștală (Michel #GG-AL 519, Yvert et Tellier #GG-AL 520, Stanley Gibbons #GG-AL 538, Numar AFA #GG-AL 534) pe care am ales-o să ilustrăm povestea de astăzi a fost emisă de administrația poștală a statului Alderney pe data de 5 februarie 2015. Timbrul are valoarea nominală de 41 penny, dimensiunile de 36,85 x 40,64 mm și a fost machetat de către Keith Robinson.

Povești și timbre: Cei trei purceluși

„Cei trei purceluși” este o fabulă despre trei porci care construiesc trei case din materiale diferite. Un Lup rău aruncă în aer primele două case ale porcilor, făcute din paie și, respectiv, crengi, dar nu este în stare să distrugă casa celui de-al treilea porc, din cărămizi. 

Marca poștală care face trimitere la povestea noastră a fost emisă de poșta maghiară în 1979, are valoarea de 4 forinți, și face parte dintr-o emisiune dedicată poveștilor pentru copii.

Povești și timbre: Scufița Roșie

Scufița Roșie este un basm din folclorul european despre o tânără fată și un lup mare și rău. Povestea are mai multe variante. A fost culeasă de folcloristul Charles Perrault (cu denumirea Le Petit Chaperon Rouge) și de frații Grimm (Rotkäppchen). Povestea are numărul 333 în sistemul de clasificare Aarne-Thompson a poveștilor.
Scufița Roșie este o fetiță care este trimisă de mama ei cu merinde aflate într-un coșuleț la bunica ei care are casa în pădure. 

Copila pierde noțiunea timpului și, tot culegând flori, se abate din drum. Machetatorul E. Tommaselli a reușit să surprindă acest lucru cu măiestrie pe marca poștală cu valoarea nominală de 100 de lire pusă în circulație de poșta Italiei în 1975. 

În pădure se întâlnește cu Lupul, personaj negativ, care, ademenit de mirosul încântător al bucatelor din coșul fetei, o urmărește până la casa bunicii. Ajuns înaintea Scufiței, Lupul o mănâncă pe bunică și se îmbracă cu hainele ei, așezându-se în pat. Scufița ajunge la căsuța cu pricina și bate la ușă. Lupul își preface vocea și o poftește înăuntru. După o serie de întrebări prin care fata dorește să se convingă că cea din pat este chiar bunica ei (moment ilustrat pe marca poștală emisă de Elveția în anul 1985), se lasă ademenită, iar Lupul o înghite și pe ea.

Aici se termină povestea lui Charles Perrault. Urmează o morală (în versuri) în care fetele tinere primesc sfaturi despre cum ar trebui să învețe să distingă „lupii răi” din societate.

În versiunea fraților Grimm morala lipsește, iar poveștii i se adaugă un happy-end în care un vânător aflat întâmplător în apropiere, auzind sforăiturile Lupului, intră în casa bunicii. El își dă seama imediat de cele petrecute și ia o foarfecă mare și taie burta Lupului ca să le scape pe cele două nefericite, Scufița și bunica ei, care abia mai respirau în burta animalului și umple burta lupului cu pietre. Fericiți, iau masa împreună și se înfruptă din bucatele aduse de Scufița Roșie.

Povești și timbre: Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte

Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte este o poveste din folclorul românesc, culeasă de Petre Ispirescu și introdusă în colecția Legende sau basmele românilor (1872).
În poveste apar idei filosofice privitoare la condiția omului în Univers și la cuplul viață-moarte. Textul suprapune supranaturalul folcloric și o profundă concepție filosofică-mitologică într-o construcție de o deosebită originalitate.

Filmul Tinerețe fără bătrânețe apărut în 1968 este bazat pe această poveste. 

Marca poștală care face referire la basmul nostru are valoarea nominală de 90 lei (CMPR #5256, Michel #RO 5077, Stamp Number #RO 3991, Yvert et Tellier #RO 4237, Stanley Gibbons #RO 5700) și este primul timbru din seria „Basme populare” (LP #1375) apărut în anul 1995. Timbrul are dimensiunea de 48x33 mm și a fost tipărit pe hârtie cromo în coli finite de 25 mărci poștale, fiind dantelat 13½. Macheta a fost semnată de Ioana Pârvan.

Din tirajul inițial de 1.500.000 exemplare pe data de 22 noiembrie 2000 se vor supratipări 622.919 mărci poștale. Supratiparul călimară cu pană, roșu, are noua valoare nominală de 2.000 lei, care reprezenta tariful pentru o scrisoare simplă internă până în 20 de grame.

Povești și timbre: Povestea lupului năzdrăvan şi a Ilenei Cosânzeana

Trebuie să recunosc că în momentul în care am întâlnit pentru prima dată această marcă poștală nu aveam cunoștință de această poveste. Pur și simplu nu-mi aduceam aminte să fi citit vreodată Povestea lupului năzdrăvan şi a Ilenei Cosânzeana.

Basmul a fost publicat pentru prima oară în urmă cu 124 ani în lucrarea scrisă de către Alexandru Vasiliu și I.C. Fundescu. Ea a fost republicată pe data de 8.11.2010. Am mai regăsit povestea și în cartea coordonată de profesorul Doina Macarie, de la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” şi a doctorandului Tiberiu Irimia, intitulată „Poveşti fermecate” apărută în 2010.

Pe scurt, Povestea lupului năzdrăvan şi a Ilenei Cosânzeana, vorbeşte despre cei doisprezece hoţi care se sperie de lup şi fug atât cât numai după doisprezece ani se vor întâlni iar.

Timbrul care ne aduce aminte de această frumoasă poveste (e drept, mai puțin cunoscută - pe nedrept) are valoarea nominală de 325 lei (CMPR #5150, Michel #RO 4972, Yvert et Tellier #RO 4151, Stanley Gibbons #RO 5606) și este cap de serie al emisiunii „Basme populare românești” (LP #1339) apărută în 1994. 

Povești și timbre: Agheran Viteazul

Erou al lumii mitice româneşti, fiind, alături de Greuceanu, Iovan Iorgovan ş. a., varianta tipului general Făt-Frumos, Agheran Viteazul a fost botezat aşa de însuşi Dumnezeu. Copilăria nu i-a fost prea fericită, mama lui abia putând să pună zilnic pe masă pâinea cea de toate zilele. Şi cu toate acestea, cu trecerea anilor Agheran Viteazul s-a transformat într-o mândreţe de voinic care, dornic să scape de sărăcie, a plecat în lume să-şi caute norocul. În drumul lui a trecut printr-o pădure deasă, unde s-a întâlnit cu uriaşii Sfarmă-Piatră, Strâmbă-Lemne şi Bate-Munţi-în-Capete. Devenind fraţi de cruce, au dus cu toţii o viaţă tihnită până la apariţia lui Salcotea, piticul „cu o barbă de 99 de stânjeni”. Acesta stătea la pândă şi când plecau toţi de-acasă le înfuleca toată mâncarea. Rămaşi în repetate rânduri flămânzi, s-au hotărât cu toţii să pună capăt situaţiei şi au plecat în urmărirea lui. Dar Salcotea trăia în lumea zmeilor şi pentru a-l prinde trebuia să treci prin ţara de aramă a craiului zmeilor Aram, prin ţara de argint a craiului zmeilor Argintan, prin ţara de aur a craiului zmeilor Aurar şi, în sfârşit, prin împărăţia de diamant a craiului zmeilor Anghemant. Era o întreprindere riscantă. Văzând că nici unul dintre fraţi nu se grăbea să se ofere, Agheran Viteazul a coborât pe buricul pămâtului şi, după ce a răpus zmeii prin ţara cărora a fost obligat să treacă, a ajuns în cele din urmă la Salcotea. Curajos numai când nu era nimeni prin preajmă, piticul, care se lăudase tuturor celor care vroia să-l asculte că-i va face de petrecanie voinicului, când l-a văzut în curtea lui a pleznit pe loc de frică. Agheran Viteazul i-a tăiat lunga-i barbă făcătoare de minuni şi, cu ea în spate, s-a întors să ia fetele zmeilor învinşi, mai ales pe cea a lui Anghemant, de care se îndrăgostise. Ajungând cu ele la locul pe unde coborâse, le-a pus într-o corfă şi apoi a tras de sfoară, făcându-le astfel semn fraţilor săi de cruce, aşa cum se înţeleseseră, să le scoată la suprafaţă. Când corfa a fost coborâtă din nou, voinicul, neîncrezător în loialitatea uriaşilor, nu s-a urcat în ea, ci a încărcat-o cu bolovani. Geloşi că aleasa lui Agheran Viteazul era cea mai frumoasă, aceştia au dat drumul funiei cu gând să-l zdrobească. Când l-au văzut apărându-le în faţă i-a cuprins groaza. Salvarea voinicului a fost barba lui Salcotea pe care s-a căţărat până la buza gropii pe unde coborâse. Odată ajuns la lumina zilei, s-a năpustit asupra necredincioşilor săi fraţi de cruce, răpunându-i pe rând. După ce le-a transformat logodnicele în bani de aramă, argint şi aur, s-a căsătorit cu aleasa inimii lui, alături de care a trăit mulţi ani fericiţi.

Marca poștală care ilustrează povestea de astăzi are valoarea nominală de 225 lei (CMPR #5149, Michel #RO 4971, Yvert et Tellier #RO 4150, Stanley Gibbons #RO 5605) și face parte din emisiunea de timbre „Basme populare românești” (LP #1339) apărută pe data de 8.4.1994.

Povești și timbre: Ileana Cosânzeana

Ileana Cosânzeana (variante, Ileana Simziana, Chira Chiralina, Inia Dinia) este personajul principal feminin din basmele mitologice românești, corespondentul feminin al lui Făt-Frumos, de obicei idealul feminin al acestuia.
Chiar dacă nu e numită intotdeauna ca atare, Ileana Cosânzeana este o zână, o fecioară sapiențială și năzdrăvană, inițiată în magia binefăcătoare. care adesea are ca sfetnic și prieten un cal năzdrăvan.
Este întotdeauna foarte frumoasă. În unele variante, Ileana Cosânzeana se confundă cu zâna (sau împărăteasa) florilor, ca divinitate a primăverii (poate o reluare, prin influență istorică ori prin sincretism religios, a zeiței romane Flora).

Ileana Cosânzeana are și ipostaze mitice superioare și complexe - „Ileana Cosânzeana din cosiță floarea-i cântă, nouă împărați ascultă” -, care locuiește pe Tărâmul Celălalt, unde se ajunge printr-un tunel de beznă din marginea lumii. De remarcat este caracterul htonic, pe care aceasta îl păstrează în ambele situații, caracter prin care aceasta se distinge complet de Iana Sânziana, zeiță astrală de multe ori confundată cu Ileana din cauza consonanței onomastice.
Conform tradiției folclorice, ea este răpită de zmeu (balaur) și închisă într-un turn, castel sau, mai simplu, dusă pe Tărâmul Celălalt. Eroina este salvată, în aceste versiuni, de Făt-Frumos, care, în drumul său spre Ileana Cosânzeana, trece prin multe încercări inițiatice. În final el se bate cu zmeul, îl învinge și o eliberează. Astfel, basmul se încheie, de cele mai multe ori, cu înfăptuirea nunții. Și amândoi trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți.

Cele trei mărci poștale, cu valorile nominale de 115 lei, 125 lei și 245 lei, sunt extrase din emisiunea filatelică „Basme populare românești” (LP #1339) apărută în anul 1994. Scenele din timbre sunt încondeiate cu talent de către machetatorul Val Munteanu. Toate timbrele au fost împrimate de hârtie cromo în coli finite de 25 mărci poștale cu dimensiunea de 48x33 mm, fiind dantelate 13½. Emisiunea (200.000 serii) din care fac parte este însoțită și de două FDC-uri (2.500 seturi).

Pe data de 31 august 2001, 781.644 de timbre cu valoarea nominală de 115 lei din emisiunea emisă în 1994 au fost supratipărite (LP #1563). Noua valoare nominală este de 300 lei, iar supratiparul care anulează nominalul vechi este compus dintr-un „zmeu” roșu închis.

În anul 2000, Poșta Moldovei lansează o emisiune cu personaje de poveste („Din lumea copiilor”). Ileana Cosînzeana este frumos ilustrată pe marca poștală cu valoarea nominală de 25 de bani.

Povești și timbre: Punguța cu doi bani

Punguța cu doi bani este o poveste scrisă de Ion Creangă, a cărei ediție originală a fost publicată pentru prima oară în „Convorbiri literare” nr. 10 din 1 ianuarie 1876.
Povestea, îndrăgită de cei mici dar și de cei mari deopotrivă, arată în mod simbolic cum se ajunge de la casă săracă la casă îmbelșugată.
În Punguța cu doi bani eroii sunt din lumea păsărilor - găina și cucoșul. Cucoșul îl recompensează pe moșneag, în ciuda babei urâcioase care avea găina. Moșneagul devine bogat iar pe babă a pus-o să îngrijească păsările. Pe cucoș îl purta după el țanțoș și bucuros, cu salbă de aur la gât și încălțat cu ciubote, spre a-l răsplăti că-l făcuse pe moșneag bogat. 

Acest lucru se poate observa foarte bine în modul în care a fost machetată de către Ivănuș Florin marca poștală, cu nominalul de 2,50 lei (CMPR #3407, Mi #3910, G #4740, S #3097), din emisiunea „Baseme românești” (LP #1066) apărută pe data de 30 noiembrie 1982, a fost multiplicată într-un milion de exemplare. Timbrul a fost tipărit la tipar adând (tifdruc), în șase culori, pe hârtie cromo, dantelat 13¼, cu dimensiunea de 33 x 48 mm și paginat în coli de câte 25 de bucăți.

Cel de-al doilea timbru românesc emis pe această temă a apărut pe data de 1 iunie 2016 și face parre din emisiunea „Personajele copilăriei” (LP #2107). Pe marca poștală, cu valoarea nominală de 2 lei (CMPR #7265, Mi #7077), machetatorul Walter Riess a reușit să surprindă cu măiestrie scena întâlnirii boierului cu cocoșul care intrase în posesia punguței cu banii de aur.

Minicoala cu 5 timbre + 1 vinietă (LA #2107b(1)

Povești și timbre: Făt Frumos și Ileana Cosânzeana

Basmele copilăriei ne vor însoți toată viața, iar pentru noi, cei din generația cu cheia la gât, filatelia a fost îmbinarea utilului cu plăcutul. 

Pentru azi am decis să mai rămânem puțin în compania lui Făt-Frumos și să ne amintim puțin de frumoasa lui iubită, Ileana Cosânzeana. Pentru asta am ales să ilustrăm exponatul „Cărți și timbre” cu două mărci poștale românești și una din Republica Moldova. Prima, cu nominalul de 40 de bani (CMPR #2598, Yv #2133, Mi #2420, G #3287, S #1757), face parte din emisiunea Fabule și basme apărută pe data de 21 iulie 1965 (LP #609) ilustrează scena în care Făt-Frumos călare pe calul năzdrăvan pleacă să îndeplinească misiunile cu gândul la frumoasa fată de împărat. Cea de a doua, cu nominalul de 8 lei (CMPR #7264, Michel #RO 7079, Yvert et Tellier #RO 6020, Romfilatelia #RO 2107(3), WADP Numbering System - WNS #RO061.16), face parte din emisiunea Personajele copilăriei apărută pe data de 1 iunie 2016 (LP #2107) ilustrează scena căsătoriei dintre cei doi.
Marca poștală moldovenească a fost emisă în anul 2018 și are valoarea nominală de 1,20 lei moldovenești. Macheta timbrului este realizată după un desen al unui copil de 12 ani (Anastasia Voitenko) care i-a surprins cu talent pe cei doi eroi călare pe un frumos cal alb.

Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana reprezintă cuplul perfect, fiind cel mai îndrăgit din folclorul românesc. E o iubire ca-n povești!
Făt-Frumos este personajul principal masculin din basmele românești, un adevarat erou în marea lor majoritate. El trebuie să o salveze și să o elibereze pe domnița Ileana Cosânzeana, aleasa inimii lui. Pentru aceasta, Făt-Frumos trebuie să depășească încercări și obstacole pe care nu e în stare să le depășească un om obișnuit. 

Astfel, el se luptă cu balauri, căpcăuni, zmei, șerpi și vrăjitoare. Făt-Frumos călătorește prin lumea noastră, Lumea Albă și prin lumea de la marginea pîmântului, Tărâmul Celălalt, cu un cal năzdrăvan, care îi dă și sfaturi salvatoare. Ileana Cosânzeana reprezintă idealul feminin al lui Făt Frumos.

La rândul ei, Ileana Cosânzeana este personajul principal feminin din basmele noastre, corespondentul feminin al lui Făt Frumos. Ileana Cosânzeana este o zână frumoasă foc și adeseori are ca prieten și sfetnic un cal năzdrăvan. I se mai spune Ileana Simziana, Ileana Sânziana, Chira Chiralina, Inia Dinia, Zâna Florilor, Împărăteasa Primăverii, etc. De ea se îndrăgostește nu doar Făt-Frumos, ci și monștrii care încearcă să o răpească. În general, ei reușesc acest lucru și, conform tradiției folclorice, Ileana Cosânzeana este închisă într-un turn, într-un palat sau dusă pe Celălalt Tărâm. În aceste condiții, Făt Frumos trebuie să o salveze. În drumul spre ea, el trece prin multe încercări inițiatice, se luptă cu îndârjire, învinge monștrii și salvează/eliberează domnița. De cele mai multe ori, basmul se încheie cu înfăptuirea nunții, iar Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana trăiesc fericiți până la adânci bătrâneți.

Basmul românesc se încheie într-un ton optimist, norocos, ideal la care visează orice român, mai ales adolescenții ... Cine nu visează, cine nu dorește să trăiască fericit până la adânci bătrâneți alături de persoana iubită? ... Suntem tineri atât timp cât mai credem în basme, zâne și prinți...    

Chiar dacă astăzi poveștile copilăriei noastre sunt reinterpretate iar cărțile nou apărute sunt bogat și viu ilustrate, îi îndemn pe cei tineri să pună mâna pe o carte de povești din biblioteca bărinților sau a bunicilor. Chiar dacă pe vremea noastră cărțile erau lipsite de ilustrații, imaginația noastră crea adevărate scene demne de filme de Oscar.

Minicoala cu 5 timbre + 1 vinietă (LA #2107b(3)