150 de ani de la prima întâlnire dintre Mihai Eminescu și Veronica Micle

O frumoasă maximă realizată de Suciu Petru
după o grafică de Mihai Cătrună.

Mihai Eminescu și Veronica Micle s-au cunoscut la Viena, în 1872, când amândoi aveau 22 de ani. El era student la filosofie, iar ea, căsătorită deja de opt ani şi mamă a doi copii, venise pentru a-şi trata o boală de piele. Fără a ţine cont de piedicile morale, cei doi au început timid, în capitala austroungară, o relaţie pasională, ce avea să dureze 17 ani, presărată cu despărțiri dureroase și împăcări.
El era un tânăr cu față ascuțită și ochi pătrunzători, iar ea un „înger blond” cu ochi albaștri, o femeie de o frumusețe deosebită pentru acele vremuri. Dragostea lor a rămas una dintre cele mai cunoscute povești de iubire, care au marcat literatura română.

După ce pe data de 1 martie 2022 Clubul Filatelic Turda a pus la dispoziția doritorilor în cadrul Oficiului Poștal nr. 1 din Turda o frumoasă ștampilă aniversară cu care s-au realizat și câteva frumoase maxime (una dintre ele, realizată de Petru Suciu din Turda, fiind reprodusă în deschiderea acestui material - pentru francare au fost utilizate timbre din emisiunea „Cupluri celebre. Poezia dragostei” pusă în circulație în anul 2020), este acum rândul Asociației Filateliștilor din Botoșani să ofere o altă ștampilă (amprenta ei este reprodusă în imaginea alăturată) care va fi disponibilă vineri, 18 martie 2022, la Oficiul Poștal nr. 1 din Botoșani. În cazul în care aveți posibilitatea, vă rog să îmi trimiteți și mie o vedere cu ștampila prezentată. Vă mulțumesc anticipat.

55 de ani de când cosmonautul sovietic lt. Alexei Leonov pășește pentru prima dată în afara unei nave spațiale

La 18 martie 1965, Aleksei Leonov, echipat cu un costum de astronaut şi legat cu un cablu lung de 5,35 metri, a rămas în afara navei Voskhod-2 timp de 12 minute şi 9 secunde, obţinând porecla de primul „pieton spaţial”.
El s-a îndepărtat prudent, la doi-trei metri de navă. Orbit de Soare, în pofida vizierei sale aurii, el a fost ţinut în siguranţă cu ajutorul unui cablu prins de nava sa.
„Iată, încerc”, a zis el, ieşind din nava spaţială.
Operaţiunea a durat în total 20 de minute, dintre care 12 minute în întregime în afara Voskhod-2.

55 de ani de la moartea matematicianului american Norbert Wiener

Norbert Wiener (n. 26 noiembrie 1894 în Columbia, Missouri - d. 18 martie 1964 în Stockholm) a fost un matematician american. Wiener este recunoscut ca întemeietorul ciberneticii, principiul de bază fiind descris în opera sa Cybernetics or Control and Communication in the Animal and the Machine (1948).
Norbert s-a născut în Columbia, fiind fiul lui Leo și Bertha Wiener. Tatăl lui era profesor de limbi slave la Universitatea Havard. Fiind considerat ca un copil minune, Norbert Wiener a fost crescut acasă, fiind interesat din copilărie de limbi străine.
Pe lângă aceste preocupări lingvistice, avea și talente tehnice. În anul 1903 începe școala superioară Ayer High School pe care o va absolvit în 1906. În septembrie 1906, la vârsta de 11 ani începe să studieze matematica la colegiul Tufts College, pe care îl termină în 1909. În același an începe să studieze în Havard unde studiază zoologie, dar apoi schimbă obiectul și locul de studiu pentru ca în 1910 să studieze filozofia la Cornell University. Se va reîntoarce la Havard unde încheie studiile cu o disertație despre logica matematică.
După Havard urmeză o perioadă de audieri și studii, participând la cursurile lui Bertrand Russell și Godfrey Harold Hardy la Cambridge, Anglia. În anul 1914 se găsește la Göttingen urmând cursurile lui David Hilbert și Edmund Landau, fiind puternic influențat de ideile lui Max Born și Werner Heisenberg.
Între anii 1915 - 1916 predă filozofie la Havard, lucrează pentru firma americană General Electric și contribuie la întregirea enciclopediei "Encyclopedia Americana". Mai târziu, face studii de balistică în domeniul militar la Aberdeen Proving Ground, Maryland, unde rămâne până la sfârșitul războiului. După primul război mondial urmează o perioadă când predă matematica la Massachusetts Institute of Technology (arhicunoscut sub acronimul MIT) din aceeași localitate Cambridge, Massachusetts, sediul a două prestigioase instituții de învățământ superior, Harvard University și MIT.
Numele lui Wiener apare frecvent și în context cu dezvoltarea calculatoarelor, unde are contribuții importante. In 1940 găsește o soluție pentru rezolvarea parțială a ecuațiilor diferențiale. Cu toate contribuțiile lui deosebit de importante Wiener rămâne un om modest.

Expoziția filatelică Națională „Natura 2019”

Asociația Filatelică Timișoara împreună cu Direcția Silvică Timiș vă invită să participați la vernisajul expoziției filatelice „Natura 2019”, care va avea loc luni, 18 martie 2019, ora 12, în sala de expoziții de la Cercul Militar Central Timișoara. Președintele AFT dr. ing. Marius Muntean ne asigură că „se vor putea vedea exponate prezentând: fauna pe cale de dispariție, cai, dinozauri, câini de vânătoare, crini, ciuperci, papagali, veverite... timbre, maxime, întreguri poștale bineînțeles”.

Mult succes organizatorilor și vă invităm pe toți să vizitați expoziția.

160 de ani de la nașterea inginerului Rudolf Diesel

Inginerul Rudolf Diesel, bine cunoscut ca inventator al motorului cu combustie internă, care-i poartă numele, a fost și un respectat inginer în domeniul termal și un teoretician pe probleme sociale. Conceperea motorului Diesel a încolțit în mintea lui din dorința de a permite  meseriașilor și artizanilor să intre în competiție cu marea industrie.

S-a născut  la Paris, în ziua de 18 martie 1858, într-o familie de bavarezi. A manifestat de timpuriu interes pentru mecanică, în bună parte datorită frecventelor vizite la „Conservatorul de arte și meserii”. La începutul războiului franco-prusac (1870), familia Diesel, ca majoritatea germanilor, a părăsit Parisul, și s-a stabilit în Anglia. La scurtă vreme după ce au ajuns aici, Rudolf a plecat la Augsburg (Germania), la un unchi, unde a avut parte de o temeinică instruire științifică. Din 1875 a urmat cursurile Polytechnikum (Technische Hochschule, de mai târziu) unde a obținut  cele mai bune calificative la absolvire. A studiat, cu von Linde, termodinamica - ceea ce i-a oferit oportunitatea de a proiecta un motor cu un ciclu termodinamic, aproape ideal, al celui descris de Sadi Carnot în 1824.
În ziua de luni, 19 martie, corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 1 Satu Mare, cod 440280, va fi obliterată cu ștampila ocazională realizată cu prilejul acestui eveniment. Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

112 ani de când Traian Vuia realizează, la Paris, primul zbor din Europa cu un aparat mai greu decât aerul, condus exclusiv prin mijloace proprii de bord

Traian Vuia (n. 17 august 1872, Bujoru, comitatul Caraș-Severin, Austro-Ungaria - d. 3 septembrie 1950, București, România) a fost un inventator român, pionier al aviației mondiale. Pe data de 18 martie 1906 el a realizat primul zbor autopropulsat (fără catapulte sau alte mijloace exterioare) cu un aparat mai greu decât aerul.
În ziua de 1 iulie 1902, el sosea la Paris, aducând în bagajele sale proiectul unui original „aeroplan-automobil”, conceput în perioada studenției, și macheta aferentă, realizată pe parcursul ultimelor douăsprezece luni. În iarna lui 1902/1903, Vuia începe construcția aparatului, perfecționând până în minime detalii planurile originale la care lucrase cu un an înainte la Lugoj. Se lovește din nou de probleme de natură financiară, dar reușește să le depășească, ajutat și de mentorul său Coriolan Brediceanu. În toamna lui 1904 începe să-și construiască și un motor, tot invenție personală. În 1904 obține un brevet pentru această invenție în Marea Britanie. Întreaga parte mecanică e terminată în februarie 1905. Aparatul este gata în decembrie, după ce i se montează motorul, și este numit Vuia I, poreclit Liliacul, din cauza formei sale. Avea prevăzută o greutate totală de 250 kg, o suprafață de susținere de 14 m² și un motor de 20 CP. Primele experimente au început în 1905, ca pe un automobil, cu aripile demontate, pentru a căpăta experiență în manevrarea lui.
Pe 18 martie 1906 la Montesson, lângă Paris, aparatul Vuia I a zburat pentru prima dată. După o accelerație pe o distanță de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălțime de aproape un metru, pe o distanță de 12 m, după care paletele elicei s-au oprit, iar avionul a aterizat.
Multe ziare din Franța, Statele Unite și Marea Britanie au scris despre primul om care a zburat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu sisteme proprii de decolare, propulsie și aterizare. De atunci a fost scoasă în evidență și propagată ideea că Vuia a reușit cu aparatul său să decoleze de pe o suprafață plată, folosind numai mijloace proprii, "la bord", fără "ajutor extern" (pantă, cale ferată, catapultă, etc.). Totuși, au fost și mai există multe contradicții și dezbateri asupra definiției de primul aeroplan.
În continuare va mai breveta și construi diferite invenții, spre exemplu un generator de abur în 1925, sau două elicoptere între 1918 și 1922. La 3 septembrie 1950 se stinge din viață la București.