Istoria kilogramului

China (Mi #4678)

Le spun mereu studenților mei că atunci când vor ajunge la catedră pot să apeleze cu încredere la filatelie pentru predarea unor lecții. Vom vedea și în articolul de față cum mărcile poștale pot fi utilizate, ca material didactic auxiliar, în predarea unei lecții de fizică, la nivel de gimnaziu. Tema aleasă face parte din categoria unităților de măsură și ne vom opri atenția asupra kilogramului.

Indonezia (Mi #809)

În urmă cu aproximativ două secole și jumătate, unitățile de măsură erau diferite de la o țară la alta. Ba mai mult, aceste diferențe apăreau și între două regiuni sau chiar de la un oraș la altul în cadrul aceleiași țări. 

De exemplu livra era o unitate de măsură pentru masă care reprezenta 453,5g în Anglia și 482,5g în Franța și avea ca divizor uncia, care reprezenta a șasea parte dintr-o livră.

Bulgaria (Mi #2381)

În anul 1973, printr-o Convenție Internațională, s-a stabilit ca unitatea de măsură pentru masă să fie gramul. Acesta avea aceeași valoare pentru toate țările și era stabilită de masa unui centimetru cub de apă aflată la temperatura de 0⁰C.

Chiar dacă a fost acceptată la început în unanimitate, s-a dovedit în scurt timp că decizia avea câteva neajunsuri. Astfel în 1799 s-a stabilit ca noua unitate de măsură pentru masă să fie dată de masa unui cilindru de platină numită kilogram etalon. Această unitate era de aproximativ o mie de ori mai mare decât cea precedentă. Putem observa acest etalon pe o marcă poștală emisă de Indonezia în 1975.

Ungaria (Mi #3116)

Lucrurile nu s-au oprit însă aici. La prima Conferință de Măsuri și Greutăți, care a avut loc în 1889, acest etalon a fost înlocuit cu un cilindru de platină și iridiu cu diametrul și înălțimea de 39 mm botezat kilogram internațional. Acest cilindru, unic în lume, se păstrează și astăzi la Biroul Internațional de Măsuri și Greutăți de la Sèvres (lângă Paris) alături de etaloanele altor unități de măsură. Imaginea acestui etalon apare pe nenumărate mărci poștale din lume, precum: Bulgaria (1975), China (2015) sau Rusia (2019).

Geneva a găzduit în 1960 cea de a XI-a Conferință Generală de Măsuri și Greutăți. Cu această ocazie a fost adoptat Sistemul Internațional de Unități (S.I.) din care face parte și kilogramul.

Rusia (Mi #2713)

Kilogramul internațional face parte din „etaloanele prototip” păstrate în camere speciale ale Pavilionului Breteuil de la Sèvres și cu care se lucrează destul de rar. Alături de acestea sunt depozitate și „etaloanele de prim ordin” care din timp în timp se compară cu cele „prototip”. Fiecare țară are o copie după etaloanele de prim ordin, numite „etaloane de ordinul doi”. Acestea se păstrează în condiții speciale, având aceeași semnificație ca și etalonul prototip pe plan mondial.

Kenya, Uganda, and Tanzania (Mi #213)

Copiile obținute în fiecare țară după etaloanele de ordin secund reprezintă „etaloane de ordinul trei” și sunt folosite în procesul de măsurare de către institutele metrologice și cele de cercetare. Cu ajutorul acestora se etalonează instrumentele de măsură folosite în practică. O exemplificare în acest sens o putem observa pe marca poștală emisă de administrația poștală maghiară în 1976 care ne prezintă cântarul sub vid alături de etalonul masei. Cântarul de bucătărie a fost foarte bine evidențiat în 1979 pe o marcă poștală emisă de Singapore, scoțând în evidență utilizarea sistemului metric.

Singapore (Mi #324)

Chiar și în prezent diferite țări adoptă unități de măsură diferite pentru masă. Conversiile dintre două unități de măsură similare au fost ilustrate și pe mărcile poștale emise în 1971 de către Kenya, Uganda, și Tanzania.

Am văzut, așadar, cum putem utiliza filatelia ca și componentă didactică în prezentarea acestei lecții de istorie științifică. Bineînțeles, numărul de mărci poștale existente la nivel mondial având ca tematică unitățile de măsură (în speță kilogramul) este mult mai mare. Fiecare dintre voi vă puteți ilustra materialul în funcție de propriile preferințe.