Geoffrey Chaucer (n. 1342, Londra, Regatul Angliei – d. 25 octombrie 1400, Londra, Regatul Angliei) este unul dintre cei mai valoroși poeți englezi ai secolului al XIV-lea fiind considerat „ultimul poet al evului mediu și primul poet al noilor timpuri”. John Dryden, scriitor englez din secolul al XVII-lea, l-a numit pe Chaucer „părintele poeziei engleze”. Chaucer a fost întemeietorul noii limbi literare și creatorul unei versificații care a constituit baza dezvoltării ulterioare a poeziei engleze.
Chaucer s-a născut în jurul anului 1342 la Londra. Tatăl său era negustor de vinuri și se trăgea, poate, dintr-o familie de francezi stabiliți în Anglia după cucerirea normandă. La vârsta de 17 ani, este numit paj în suita contesei Elisabeth of Ulster, soția ducelui Lionel of Clarence, unul din fiii regelui Eduard III al Angliei. În 1359, pleacă într-o expediție în Franța, unde este luat prizonier și este răscumpărat pentru o mare sumă de bani. Întors din captivitate, Chaucer primește o slujbă la curtea regală și intră în suita lui John of Gaunt, duce de Lancaster. În 1366 se căsătorește cu Philippa De Roet, o doamnă de onoare de la curtea reginei.
Din curtean, Chaucer devine funcționar de stat și, în 1374, este numit controlor vamal în portul din Londra. Este trimis în misiuni diplomatice în diferite țări: Spania (1366), Flandra și Franța (1377), de două ori în Italia (1372-1373 și 1378), unde face cunoștință cu operele lui Dante Alighieri, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio. Cariera politică a lui Chaucer se încheie cu numirea lui ca judecător de pace în comitatul Kent (1385), devenind și membru al Camerei Comunelor (1386), apoi intendent al regelui, având sarcina de a supraveghea castelele regale (1389-1390). În perioada de dizgrație a casei de Lancaster, își pierde funcțiile. Când pe tronul Angliei s-a urcat Henric al IV-lea, Chaucer i-a adresat o poezie lirică cu caracter comic, plângându-se de sărăcia în care se găsea, - „Jalba lui Chaucer către punga sa goală” ("The Complaint of Chaucer to his Empty Purse"). Noul rege a dat ascultare cererii sale și i-a acordat o pensie, de care, însă, nu s-a mai putut folosi multă vreme. La 25 octombrie 1400 a murit și a fost înmormântat la Westminster Abbey, unde ulterior au fost înmormântați și alți scriitori. În jurul mormântului lui Chaucer s-a format panteonul literaturii engleze - „colțul poeților” din Westminster Abbey.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu