Centenarul podului feroviar „Carol I”

Sus: Maximă realizată cu timbrul
emisiunii „Centenarul podului de la
Cernavodă” (LP 1385) pus în
circulație la data de 27.07.1995.
Jos: Maximă realizată cu timbrul
cu valoarea nominală de 1,35 lei
din emisiunea „Poduri” (LP 795) pus în
circulație la data de 25.06.1972.

Prima preocupare a Regelui Carol a fost, în momentul în care s-a alipit Dobrogea, să facă legătura pentru Portul Constanţa. S-au făcut nişte concursuri internaţionale, însă n-au fost mulţumiţi cei care le-au analizat nici din punct de vedere al preţului şi nici din cel al rapidităţii execuției propuse. Şi văzând că primul concurs nu reuşeşte, al doilea, nu... s-a format un grup, o direcţie pentru construcţia podului peste Dunăre în cadrul Ministerului Lucrărilor Publice. Conducător al direcţiei a fost numit Anghel Saligny care, prin 1886, când au început primele studii şi proiectări, avea 32 de ani.

Ștampila ocazională aplicată
pe întregul poștal - plic (cod 075/95).

Anghel Saligny este o figură emblematică pentru seria de profesionişti care au marcat domnia lui Carol I. Fiu al unui pedagog francez instalat la Focşani, cu studii la Berlin şi Charlottenburg, lucrase la linia ferată Cottbus-Frankfurt pe Oder. Podul de la Cernavodă, o bijuterie tehnică şi estetică, îl va propulsa pe Saligny în Academia Română şi în istoria lucrărilor publice europene.

Ștampila ocazională aplicată pe
cartea poștală semiilustrată (cod 116/95).

Inginerul Nicolae Noica spunea despre Anghel Saligny în 2018, într-un interviu acordat pentru Digi 24, că era: „Un om de o capacitate formidabilă, el făcuse studiile în Germania. Şi a început proiectarea... Proiectarea s-a făcut în 2 ani, nu rapid, temeinic, cu studii geotehnice, cu analizele respective... După care s-a început construcţia în anul 1890 şi auziţi! Nu a durat decât 5 ani! Podul peste Dunăre a fost construit în 5 ani! Să vă dau două elemente - deschiderea podului, adică între 2 pile, era 196 m. Aceasta era cea mai mare deschidere la vremea respectivă în Europa. Cu asta ar trebui să ne mândrim. În Europa, cu excepţia Angliei, acolo se construise un pod cu o deschidere mai mare. Deci în Europa, România, datorită lui Saligny realizase un astfel de pod, cu o deschidere de 196 m”.

Maximă realizată cu timbrul emisiunii
„Centenarul podului de la Cernavodă” (LP 1385)
pus în circulație la data de 27.07.1995.

La construcţia podului de la Cernavodă, inaugurat în 1895, s-a folosit pentru prima dată în România aşa-numitul oţel moale, un material cu flexibilitate mai mare, spre deosebire de cel experimentat până atunci, dur, dar casant. Pilonii de beton ai podului merg până la 30 de metri sub nivelul apei.
Efort al publicului şi efort al statului deopotrivă, lucrările de infrastructură publică şi de transport au aşezat România pe harta ţărilor civilizate. 

Ștampila ocazională aplicată
pe întregul poștal - plic (cod 073/95).

Cu prilejul aniversării a 100 de ani de la darea în folosință a podului „Carol I” a fost realizată o frumoasă ștampilă ocazională cu legenda „CENTENARUL PODULUI FEROVIAR CAROL I - 8525 CERNAVODA 26.09.1995”. Această ștampilă a fost utilizată la realizarea mai multor efecte filatelice deosebite (maxime, plicuri ocazionale). O parte dintre acestea le prezentăm în articolul de față, pentru aducere aminte.

Maximă realizată cu timbrul emisiunii „Centenarul podului de la Cernavodă” (LP 1385)

Ștampila ocazională aplicată pe întregul poștal - plic (cod 074/95).

Ștampila ocazională aplicată pe întregul poștal - plic (cod 076/95).

Ștampila ocazională aplicată pe întregul poștal - plic (cod 0xx/83).