Centenarul nașterii Regelui Mihai I

În semn de profund respect faţă de ultimul Rege al României, Romfilatelia, cu sprijinul Casei Majestății Sale Custodele Coroanei, a introdus în circulaţie luni, 25 octombrie 2021, emisiunea de mărci poştale omagială Centenarul nașterii Regelui Mihai I (LP #2343).
Emisiunea este alcătuită din două mărci poștale (48 x 33 mm), o coliță nedantelată (108 x 88 mm), un bloc de două timbre dantelate cu două vignete (116 x 100 mm), un plic „prima zi” și două cărți poștale maxime, pentru pasionații de maximafilie, machetate de Mihail Vămășescu.
Cele două timbre, ambele cu valoarea de 9 lei, ilustrează portretele Regelui Mihai I din copilărie și tinerețe, iar pe fundal redau imaginea Castelului Peleș din Sinaia.
Colița nedantelată prezintă în centru timbrul cu valoarea nominală de 31,50 lei, care redă portretul Regelui Mihai I în uniformă de aviator, timbrul find încadrat de stema Regatului României și coroana regală.
Emisiunea este însoțită de o mapă filatelică (LP 2343c), realizată în tiraj limitat de 521 exemplare, care este echipată cu un bloc filatelic de colecție, înseriat de la 001 la 521, care conține trei timbre (cele două timbre ale seriei, nedantelate, și timbrul coliței, dantelat).

620 de ani de la moartea scriitorului englez Geoffrey Chaucer

Geoffrey Chaucer (n. 1342, Londra, Regatul Angliei – d. 25 octombrie 1400, Londra, Regatul Angliei) este unul dintre cei mai valoroși poeți englezi ai secolului al XIV-lea fiind considerat „ultimul poet al evului mediu și primul poet al noilor timpuri”. John Dryden, scriitor englez din secolul al XVII-lea, l-a numit pe Chaucer „părintele poeziei engleze”. Chaucer a fost întemeietorul noii limbi literare și creatorul unei versificații care a constituit baza dezvoltării ulterioare a poeziei engleze.
Chaucer s-a născut în jurul anului 1342 la Londra. Tatăl său era negustor de vinuri și se trăgea, poate, dintr-o familie de francezi stabiliți în Anglia după cucerirea normandă. La vârsta de 17 ani, este numit paj în suita contesei Elisabeth of Ulster, soția ducelui Lionel of Clarence, unul din fiii regelui Eduard III al Angliei. În 1359, pleacă într-o expediție în Franța, unde este luat prizonier și este răscumpărat pentru o mare sumă de bani. Întors din captivitate, Chaucer primește o slujbă la curtea regală și intră în suita lui John of Gaunt, duce de Lancaster. În 1366 se căsătorește cu Philippa De Roet, o doamnă de onoare de la curtea reginei.
Din curtean, Chaucer devine funcționar de stat și, în 1374, este numit controlor vamal în portul din Londra. Este trimis în misiuni diplomatice în diferite țări: Spania (1366), Flandra și Franța (1377), de două ori în Italia (1372-1373 și 1378), unde face cunoștință cu operele lui Dante Alighieri, Francesco Petrarca și Giovanni Boccaccio. Cariera politică a lui Chaucer se încheie cu numirea lui ca judecător de pace în comitatul Kent (1385), devenind și membru al Camerei Comunelor (1386), apoi intendent al regelui, având sarcina de a supraveghea castelele regale (1389-1390). În perioada de dizgrație a casei de Lancaster, își pierde funcțiile. Când pe tronul Angliei s-a urcat Henric al IV-lea, Chaucer i-a adresat o poezie lirică cu caracter comic, plângându-se de sărăcia în care se găsea, - „Jalba lui Chaucer către punga sa goală” ("The Complaint of Chaucer to his Empty Purse"). Noul rege a dat ascultare cererii sale și i-a acordat o pensie, de care, însă, nu s-a mai putut folosi multă vreme. La 25 octombrie 1400 a murit și a fost înmormântat la Westminster Abbey, unde ulterior au fost înmormântați și alți scriitori. În jurul mormântului lui Chaucer s-a format panteonul literaturii engleze - „colțul poeților” din Westminster Abbey.

60 de ani de la punerea în circulație a emisiunii filatelice „Primul spărgător de gheaţă atomic”

Spărgătorul de gheață Ilici Vladimir Lenin lansat la apă în anul 1957, a fost primul spărgător de gheață și navă civilă din lume cu propulsie nucleară.
Pentru spargerea gheții folosea, pe lângă forța de izbire, instalații ultrasonice de mare putere precum și fuzee (bombe termice) lansate de un elicopter ambarcat.
Spărgătorul de gheață V. I. Lenin a lucrat în Arctica trei ani fără întrerupere și fără să fie alimentat cu combustibil datorită celor trei reactoare atomice instalate la bord. S-a calculat că spărgătorul de gheață ar putea înconjura Pamântul de 8-10 ori fără reîncărcare cu combustibil a reactoarelor sale.
Numai într-un singur an, în 1962, V. I. Lenin a eliberat dintre ghețuri 90 de vase.
Spărgătorul de gheață V. I. Lenin a fost dezafectat în 1989, deoarece corpul navei s-a subțiat datorită frecării cu gheața. A fost reparat și transformat în navă muzeu în anul 2005 la Atomflot, o bază de spărgătoare de gheață nucleare din Murmansk.
Caracteristici constructive:
    Lungime - 134 m
    Lățime - 27,6 m
    Pescaj - 16,1 m
    Deplasament fără balast - 16.000 t
    Viteză - 18 noduri (33,3 km/oră)
   Reactoare: inițial trei reactoare Megawatt OK-150, mai târziu, două reactoare 171 Megawatt OK-900
    Propulsie: trei elici actionate de motoare electrice, totalizând 44.000 CP (32,4 MWt)
    Elicoptere: inițial Kamov 18, iar mai târziu Mi2

Pe 25 octombrie 1959 Poșta Română punea în circulație emisiunea filatelică „Primul spărgător de gheaţă atomic”, compusă dintr-un timbru cu valoarea nominală de 1,75 lei (LP #483). Machetată de către Aida Tasgian, timbrul are dimensiunile de 37,8 x 27 mm și a fost paginată în coli finite de câte 100 de timbre (10 rânduri x 5 coloane). Tipărit în heliogravură, într-un tiraj de 500.000 exemplare, se cunosc foarte puține piese circulate efectiv în circuitul poștal. Majoritatea pieselor au fot preobliterate cu ștampila „BUCUREȘTI 1-K” fiind emise strict în scop filatelic. Nici această emisiune nu a fost ferită de așa numitele „erori filatelice” care fac deliciul pasionaților în domeniu.

Ziua Armatei Române

25 Octombrie constituie amintirea unei zile de împlinire naţională, ziua când armata română şi-a îndeplinit menirea firească. Devenită simbol al tuturor bătăliilor şi eroilor neamului românesc, data de 25 Octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care ţara îşi sărbătoreşte Armata şi pe cei care au fost sau sunt în slujba ei.
Moment simbolic în istoria poporului român, înscris în calendarul sărbătorilor noastre de suflet, ziua de 25 Octombrie este Ziua Armatei României, o zi de cinstire pentru eroismul si jertfele prin care, de-a lungul vremii, oştirea noastră şi-a îngemănat faptele de arme cu soarta neamului românesc, îndeplinindu-ţi misiunea nobilă de a apăra unitatea naţională şi integritatea teritorială a statului român.
La 25 octombrie 1944, Armata Română elibera ultima localitate românească de sub ocupaţie străină: oraşul Carei. Acţiunile militare purtate de armata română în bătălia pentru Ardeal alcătuiesc un drum glorios, soldat pe pământul transilvan cu numeroase jertfe. Mii de militari din cadrul Armatei a IV-a, comandată de bravul general Dăscălescu, şi trupele Armatei I ale generalului Atanasiu au căzut vitejeste în luptele sângeroase de la Sfântu Gheorghe, Târgu Mureş, Oarba de Mureş, Păuliş, Turda, Cluj-Napoca, Oradea, Satu Mare şi Carei, în total peste 50.000 de oameni (morţi şi răniţi).

180 de ani de la nașterea compozitorului francez Georges Bizet

Georges Bizet s-a născut la Paris în 1838. Tatăl său era profesor de canto, iar mama pianistă amatoare. A început studiile muzicale la vârsta de 9 ani la Conservatorul din Paris, avându-l profesor de compoziție pe Jacques Halévy, cu fiica căruia se va căsători în 1869. În 1857 obține importantul Premiu al Romei și studiază timp de trei ani în Italia. După întoarcerea la Paris, se dedică compoziției și își câștigă existența ca profesor particular de muzică. În urma unei infecții cronice a amigdalelor, face un reumatism articular acut cu complicații cardiace și moare la 3 iunie 1875, în vârstă de numai 36 de ani, trei luni după premiera operei sale Carmen. Este înmormântat la cimitirul Père Lachaise din Paris.