În perioada 23-24 mai 1920, la Palatul Lloyd din Timişoara a avut loc prima expoziție filatelică din România Mare, unul dintre patroni fiind Stan Vidrighin, primul primar român al oraşului Timişoara.
La Caransebeş, s-a constituit, în 1895, „Uniunea de schimb de francaturi poştale”, care ajunsese în 1898, la 150 de membri, fiind considerată cea mai mare din sud estul Europei.
În 1903, la Timişoara a luat fiinţa „Asociaţia internaţională pentru schimb a colecţionarilor de mărci uniţi”, având o publicaţie proprie: „Bursă filatelică” (apariţie efemeră).
La Timişoara, publicaţia „Bursă filatelică internaţională” (în limba maghiară), care în 1903 a devenit „Bursă filatelică”, în 1906 s-a numit „Bursă de mărci poştale”.
Tot la Timişoara, s-a înfiinţat în 1906 „Asociaţia filatelică HUNNIA”, de către fraţii Urmeny, care a continuat editarea publicaţiei „Bursă de mărci poştale”, iar în 1910, a apărut revista satirică de filatelie „Humorische Markenzeitung”.
Înaintea primului război mondial, la Reşiţa, işi desfăşura activitatea „Gruparea filatelică Reşiţa”, cu 26 de membri. Evenimentele premergătoare (criză bosniacă, în 1908, criză balcanică, în 1912-1913) şi în final, izbucnirea primului război mondial, în vara anului 1914, au paralizat orice activitate în domeniul filatelic, în anii care au urmat.
Mergând pe firul evenimentelor din istoria filateliei româneşti, la 23-24 mai 1920, la Timişoara, Palatul Lloyd a fost locul desfaşurării primei expoziţii filatelice din România Mare, unde, în impunătoarea sală a Burselor din Palatul Lloyd, are loc prima expoziţie filatelică din România după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Romfilatelia a pus în circulație pe data de 23 mai 2020 un plic prin care marcăm împlinirea unui secol de la „Prima expoziție filatelică a României Mari”. Marca fixă, cu valoarea nominală de 1,90 lei, prezintă portretul lui Stan Vidrighin (1876-1956) - primul primar român al Timișoarei.
La Caransebeş, s-a constituit, în 1895, „Uniunea de schimb de francaturi poştale”, care ajunsese în 1898, la 150 de membri, fiind considerată cea mai mare din sud estul Europei.
În 1903, la Timişoara a luat fiinţa „Asociaţia internaţională pentru schimb a colecţionarilor de mărci uniţi”, având o publicaţie proprie: „Bursă filatelică” (apariţie efemeră).
La Timişoara, publicaţia „Bursă filatelică internaţională” (în limba maghiară), care în 1903 a devenit „Bursă filatelică”, în 1906 s-a numit „Bursă de mărci poştale”.
Tot la Timişoara, s-a înfiinţat în 1906 „Asociaţia filatelică HUNNIA”, de către fraţii Urmeny, care a continuat editarea publicaţiei „Bursă de mărci poştale”, iar în 1910, a apărut revista satirică de filatelie „Humorische Markenzeitung”.
Înaintea primului război mondial, la Reşiţa, işi desfăşura activitatea „Gruparea filatelică Reşiţa”, cu 26 de membri. Evenimentele premergătoare (criză bosniacă, în 1908, criză balcanică, în 1912-1913) şi în final, izbucnirea primului război mondial, în vara anului 1914, au paralizat orice activitate în domeniul filatelic, în anii care au urmat.
Mergând pe firul evenimentelor din istoria filateliei româneşti, la 23-24 mai 1920, la Timişoara, Palatul Lloyd a fost locul desfaşurării primei expoziţii filatelice din România Mare, unde, în impunătoarea sală a Burselor din Palatul Lloyd, are loc prima expoziţie filatelică din România după Marea Unire de la 1 Decembrie 1918.
Romfilatelia a pus în circulație pe data de 23 mai 2020 un plic prin care marcăm împlinirea unui secol de la „Prima expoziție filatelică a României Mari”. Marca fixă, cu valoarea nominală de 1,90 lei, prezintă portretul lui Stan Vidrighin (1876-1956) - primul primar român al Timișoarei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu