70 de ani de la prima ascensiune a vârfului Annapurna

Annapurna este un munte cu altitudinea de peste 8000 m, din districtul Gorkha, Nepal, masivul Himalaya, la nord-vest de Annapurna. El are altitudinea de 8091 m deasupra nivelului mării fiind situat pe locul zece ca înălțime pe lume.
La 3 iunie 1950 vârful Annapurna I a fost escaladat de o expediție franceză, compusă din Maurice Herzog și Louis Lachenal. Aceasta este prima escaladare reușită în lume, a unui munte cu înălțimea de peste 8000 de m. Alpiniștii francezi au reușit escaladarea, în ciuda pericolului cauzat de lavine. Acestea au cauzat de-a lungul timpului moartea unor alpinști încercați ca Anatoli Boukreev, Christian Kuntner și Ian Clough. Bilanțul escaladărilor până la data de 31 decembrie 2005 a fost: 142 de alpiniști au urcat pe Annapurna. din care 58 au murit în timpul escaladării, șansele de a reuși urcarea unei expediiții alpine pe munte depinde într-un raport de două treimi de lavine. Din această cauză agențiile care organizează expediții de escaladare evită Annapurna. 

95 de ani de la moartea scriitorului ceh de limbă germană Franz Kafka

Franz Kafka (n. 3 iulie 1883, Praga, Austro-Ungaria – d. 3 iunie 1924, Kierling, Austria) a fost un scriitor de limbă germană, evreu originar din Praga. Reprezentant remarcabil al prozei moderne, a exercitat o influență covârșitoare asupra literaturii postbelice. Cu mesaje adesea codificate în parabole ce pot genera multiple interpretări, operele sale se caracterizează printr-o viziune halucinantă, grotescă, tragicomică asupra realității, caracteristică expresionismului și suprarealismului. Narațiunea evoluează de multe ori labirintic și fragmentar, iar temele abordate sunt alienarea, brutalitatea fizică și psihologică, cosmicul conflictul oedipal și biblic dintre tată și fiu, complexitatea absurdă a birocrației și imposibilitatea omului de a înțelege sensul propriei existențe. Printre cele mai importante creații kafkiene se numără romanele Procesul, Castelul și America, nuvela Metamorfoza sau povestirile Verdictul, Colonia penitenciară, Un artist al foamei, Un medic de țară și Marele zid chinezesc.
În 1909, Kafka a debutat literar cu o colecție de opt schițe (Contemplare), publicate în revista literară Hyperion din München. A întreținut, între 1912 și 1917, o corespondență asiduă cu Felice Bauer, cea care i-a fost de două ori logodnică, iar apoi, începând cu 1920, a corespondat cu Milena Jesenská, o cunoscută scriitoare cehă, care i-a tradus în cehește câteva povestiri. În ciuda numeroaselor sale iubiri și pentru a se dedica scrisului, Kafka a rămas toată viața celibatar, la fel ca multe din personajele sale. A avut o fire hipersensibilă și a suferit din cauza anxietății sociale, a insomniei, ipohondriei și depresiei. A fost un iubitor al naturii și al activităților în aer liber, iar interesul său pentru cultura evreilor răsăriteni a început să se manifeste în 1911, când a descoperit teatrul idiș. Către sfârșitul vieții a îmbrățișat și unele idei sioniste.
Primele simptome ale tuberculozei lui Kafka au apărut în 1917, dar el a refuzat să se trateze într-un sanatoriu. Starea sănătății i s-a agravat și, începând cu 1922, nu a mai putut lucra. În ultimele luni ale vieții, a fost internat în sanatoriul din Kierling, lângă Viena. A murit la 3 iunie 1924 în brațele prietenului său, doctorul Robert Klopstock, și ale ultimei sale iubite, Dora Diamant. Post-mortem, opera sa literară, rămasă în cea mai mare parte inedită, a fost publicată de Max Brod, prietenul și legatarul său testamentar, cel care a refuzat să ducă la îndeplinire rugămintea lui Kafka de a arde manuscrisele.
Franz Kafka a influențat scriitori precum Jorge Luis Borges, Albert Camus, Jean-Paul Sartre sau Gabriel García Márquez. Publicul german l-a descoperit abia după episodul nazist, iar Cehia după relaxarea cenzurii comuniste din anii 60. În multe limbi, cuvântul „kafkian” a ajuns să descrie o situație absurdă, coșmarescă și suprarealistă.

Beatificarea Episcopului martir român greco-catolic dr. Valeriu Frențiu

Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin a realizat o ștampilă ocazională, bilingvă (română și germană), cu prilejul Beatificării Episcopului martir roman greco-catolic dr. Valeriu Traian Frențiu. Acesta s-a născut la Reșița în 25.04.1875 și a trecut la cele veșnice la 11.07.1952 în închisoarea de la Sighet. Conform unui comunicat de presă postat pe site-ul Poștei Române, această ștampilă va fi aplicată complementar pe corespondența expediată luni, 03.06.2019, de la Oficiul Poștal nr.1 din Reșița - cod poștal 320240.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu ștampila prezentată.

Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc în România

Asociația Filateliștilor din județul Caraș-Severin a realizat o serie de șașe ștampile ocazionale cu prilejul vizitei Sfântului Părinte Papa Francisc în România. Ștampilele se vor aplica pe corespondența expediată de la Oficiul Poștal nr. 1 din Reșița - - cod postal 320240, după cum urmează:

-  joi, 30.05.2019: „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc în România - Să mergem împreună!” și „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la București, 31.05.2019”

-  vineri, 31.05.2019: „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Iași, 01.06.2019”

-  sâmbătă, 01.06.2019: „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Șumleul Ciuc”

-  luni, 03.06.2019: „Vizita Sfântului Părinte Papa Francisc la Blaj, 02.06.2019”

- marți, 04.06.2019: „Vizita Sfantului Părinte Papa Francisc în România”.

Pentru cine are posibilitatea, îl rog să-mi trimită o vedere cu una dintre ștampilele prezentate.