Cele de grații de Hans von Aachen: o capodoperă a artei renascentiste

Timbrul emisiunii din 1969.

Pictura renascentistă a reprezentat o perioadă în care artiștii au explorat cu pasiune estetica umană, aducând la viață scene mitologice și religioase în moduri uluitoare. Unul dintre cei mai distinși artiști ai acestei ere a fost Hans von Aachen (1552–1615), ale cărui lucrări au captivat publicul și au influențat arta timpului său. Una dintre cele mai remarcabile picturi realizate de acest maestru este „Cele de grații”. Această operă de artă excepțională exemplifică abilitățile și tehnicile lui von Aachen, în timp ce redă în mod vivid grăția și frumusețea mitologică.
„Cele de grații” reprezintă un tablou de mari dimensiuni (209,7 x 138,6 cm), în stilul caracteristic al lui Hans von Aachen, datat 1604, aflat în patrimoniul Muzeului Național de Artă al României (număr de inventar 8395/429).

Tabloul din incinta
Muzeului Național de Artă al României.

Pictura este realizată în ulei pe pânză și ilustrează trei grații, figuri mitologice din mitologia greacă și romană, care personifică frumusețea, grația și eleganța feminină. Acestea sunt reprezentate într-o poziție strânsă, înfățișându-se ca o grupă compactă, care se îmbrățișează și se susțin reciproc.
Fiecare dintre cele trei grații are o poziție unică și un gest distinct, evidențiind abilitățile lui von Aachen de a reda expresivitatea și detaliile anatomice. Fiecare detaliu al figurilor, de la trăsăturile feței până la mișcarea delicată a mâinilor și picioarelor, este realizat cu o precizie remarcabilă.

Maxima oficială a emisiunii
(cu timbrul în partea dreaptă).

Artistul a folosit o paletă de culori bogate și vibrante, care adaugă profunzime și lumină compoziției.
Grațiile sunt înconjurate de o peisaj idilic, cu vegetație luxuriantă și flori colorate, amintind de peisajele paradisiace ale mitologiei greco-romane. Fundalul prezintă elemente arhitecturale clasice, adăugând un aer de eleganță și grandiozitate compoziției. Lumina cade peste figurile delicate ale grațiilor, accentuându-le și conferindu-le un aspect divin.
„Cele de grații” reprezintă o reinterpretare a mitului antic al grațiilor și reflectă idealurile estetice și valorile umaniste ale Renașterii.

Maxima oficială a emisiunii
(cu timbrul în partea stângă).

Această lucrare sugerează că frumusețea și armonia fizică sunt esențiale în atingerea perfecțiunii umane. Prin intermediul acestui tablou, Hans von Aachen își exprimă abilitățile artistice și cunoștințele profunde în domeniul mitologiei, precum și interesul său pentru reprezentarea frumuseții umane.
Pe data de 22 martie 1969 (conform cataloagelor filatelice, deși pe ștampila „prima zi” este imprimată data de 27 martie), Poșta Română a inclus o marcă poștală cu valoarea nominală de 3 lei, reprezentând celebrul tablou, în cadrul emisiunii filatelice „Reproduceri de artă din Galeria Națională”. Fiind marca „cap de serie”, tirajul ei a fost de doar 450.000 de exemplare.

FDC-ul emisiunii care cuprinde timbrul studiat.

Din păcate, machetatorul Ion Dumitrana a realizat o regretabilă eroare de machetare în inscripționarea numelui pictorului pe timbru. În loc de Hans von Aachen, a fost inscripționat greșit Hans von Achen (lipsă al doilea a din numele de familie).
În catalogul specializat ilustrat din 2022, compilat de Sergiu-Marian Găbureac, sunt menționate și alte erori filatelice (încadrate la două și trei stele de vizibilitate) semnalate de filateliști din București.

Eroare filatelică de 3 stele:
OZN albăstrui pe cer.

Printre acestea se numără observațiile făcute de Paul-Dan Cioacă, care a remarcat un OZN albăstrui pe cer în imaginea timbrului. De asemenea, regretatul Gheorghe Tutunaru a observat un punct roșu lângă piciorul stâng al celei de-a treia grații.

Eroare filatelică de 2 stele:
punct roșu lângă piciorul stâng a celei de-a treia grații.

Aceste erori filatelice sunt detalii interesante și rare care pot atrage atenția colecționarilor și pasionaților de filatelie. Ele adaugă un aspect distinctiv și unicitate timbrelor respective, fiind considerate aspecte deosebite în lumea colecționarilor. Astfel de erori reprezintă uneori adevărate comori pentru colecționari, deoarece le conferă un caracter unic și valoros în cadrul pieței filatelice.
„Cele de grații” a avut un impact semnificativ asupra artei renascentiste timpurii și a influențat generații ulterioare de artiști. Aceasta a devenit o sursă de inspirație pentru alți pictori și sculptori care au căutat să redescopere grandoarea mitologiei antice și să imortalizeze frumusețea umană prin arta lor.